Inainte, iunie 1954 (Anul 11, nr. 2895-2920)

1954-06-10 / nr. 2903

ISP­ PROLE­TARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI * VA­­­ZA COMITETULUI REGIONAL UM-H — 1 POPULAR REGIONAL CRAIOVA _> ANUL X NR. 2903 JOI 10 IUNIE 1954 4 PAGINI — 20 BANI Adunările populare pentru aprobarea Una din principalele acțiuni de masă, care afirmă forța organi­zatorică și mobilizatoare a sfatu­rilor populare, precum și iniția­­tiva creatoare a maselor și care contribuie în mod hotărîtor la în­florirea comunelor și satelor, cu participarea activă a țărănimii muncitoare, este acțiunea de auto­­impunere. Autoimpunerea contribuie la e­­ducarea țărănimii muncitoare în Spiritul grijii și al răspunderii pen­­tru gospodărirea satelor și comu­­nelor, la punerea în valoare a tuturor bogățiilor locale. Paralel cu lucrările realizz­at ti -prin planul de stat, prin aplica­­rea autoimpunerii s-au înfăptuit numeroase construcții, menite să contribuie la ridicarea economico- culturală și la înfrumusețarea co­­­munelor și satelor noastre. Dovadă grăitoare, în această privință, sunt sutele de lucrări efectuate prin autoimpunere în cursul anilor 1952; 1953: școli și cămine culturale; dispensare; case de naștere, po­duri, drumuri; sate electrificate; etc. Numai în raionul Strehaia,­ în acești doi ani, s-au construit prin autoimpunere, 10 școli, 4 cămine culturale, un grajd comunal, 6 po­duri și alte lucrări ,de folos obștesc. Realizarea lucrărilor prin auto­­imp­unere cere măsuri organizato­rice, o uriașă mobilizare ,de mase care să poată scoate,la iveală toata posibilitățile locale pentru ridica­­r­i^re tonstrucțiilor hotărî­te în a­­dunările populare. In regiunea­­ noa­stră, numai în cursul anului tre­­­cut, s-au ținut 431 adunări popu­lare, la care au participat 5.085 deputați și sute de mii de țărani muncitori, care și-au manifestat dorința de a contribui cu bani, ca munca și priceperea lor la ri­­­dicarea gospodărească, a satelor lor. Aceasta a făcut să se ridice, pe întreg cuprinsul regiunii, peste 200 construcții noi, iar la alte 300, lucrările sînt în curs de desfășu­­­rare. , Minunate sînt exemplele de ini­­țiativă Creatoare pe care le-a dat la iveală, acțiunea de autoimpu­­nere. Comitetul executiv al sfatului popular raional Tr. Severin, an­­trenînd în acțiunea de autoimpu­­nere comisia permanentă de gospo­dărie comunală și industrie locală, a reușit să obțină însemnate re­zultate în valorificarea resurselor locale. .Cu toate aceste rezultate po­­­zitive, în decursul celor doi ani, au existat și o serie de lipsuri însemnate în problema autoimpu­nerii. Experiența acumulată în a­­­plicarea autoimpunerii ne arată că, în multe părți, felul defectuos în care au fost organizate adunările populare, a stat la baza unui șir de deficiențe în munca de reali­zare a lucrărilor prin autoimpu­­nere. De pildă, în raionul Plenița (președinte al comitetului execu­tiv al sfatului popular raional Bu­­turoagă Gheorghe), în raionul Gura Jiului (președinte al comitetului executiv al sfatului popular raional Nițescu Mihai), și în alte raioane, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și raionale au subapreciat rolul deosebit pe care­ il au adunările populare. Organizate din birou, fără a se desfășura în prealabil o temeinică muncă politică de masă, fără a fi antrenați în acțiunea de pregătire a adunărilor toți deputații și or­ganizațiile de masă, în aceste ra­ioane, adunările populare­­ și-au atins în mică măsură scopul. La toate acestea s-a adăugat și lipsa de pre­ocupare a unor comitete executive ale sfaturilor populare pentru în­tocmirea la timp a proiectelor și devizelor lucrărilor stabilite, pen­tru mobilizarea tuturor forțelor la descoperirea și valorificarea resur­selor locale, pentru buna gestio­nare a fondurilor din autoimpu­­nere, fapt ce a dus la unele abateri de la disciplina financiară. Ase­­menea lipsuri au făcut, ca sumele stabilite prin autoimpunere să nu fie achitate în întregime, iar un număr însemnat de lucrări să ră­­mînă neexecutate. Un astfel de caz s-a petrecut în comuna Filiași, (președinte al comitetului executiv al sfatului popular comunal Crăete Haralambie), unde construcția pen­tru căminul cultural începută cu ani în urmă este și acum netermi­nată. Pentru ca, în acest an adunările populare să fie temeinic organi­­zate, comitetele executive ale sfa­turilor populare au datoria să des­fășoare o largă acțiune organiza­torică și politică de masă. In vederea asigurării succesu­­­lui deplin al adunărilor populare, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale vor trebui să dea o atenție deosebită muncii de îndrumare a sfaturilor populare comunale, pentru a stabili din timp măsurile necesare bunei desfășu­rări a acțiunii de autoimpunere pe anul 1954. Este necesar ca ac­țiunea de autoimpunere să fie or­ganizată în primul rînd pentru terminarea lucrărilor hotărîte în adunările populare în anii 1952­, 1953. De­­ aceea, autoimpunerea pentru lucrări noi trebuie să fie aplicată în comunele în care e­­xistă posibilități locale, și unde au fost terminate lucrările din anii trecuți. De felul în care se desfășoară munca de pregătire a adunărilor populare, de felul cum masele de țărani muncitori sunt atrase la dis­cutarea problemelor legate de auto­­impunere, depinde succesul acțiu­nii în toate direcțiile și mai ales în direcția educării oamenilor mun­cii de la sate, pe linia participării lor la conducerea și gospodărirea treburilor obștești. Cu prilejul ți­nerii adunărilor popului, țăranii muncitori trebuie antrenați să scoa­tă la iveală cu curaj lipsurile ce au existat și să aducă propuneri menite să dea un nou avînt desfă­șurării autoimpunerii. Cunoscînd importanța autoimpu­nerii, pentru ridicarea bunei stări a țărănimii muncitoare și antre­narea maselor în munca de zi cu zi a sfaturilor populare, comitetele executive, ale sfaturilor populare, pe baza propunerilor, venite din masă, trebuie să-și întocmească pla­nuri de muncă operative, care să cuprindă măsuri organizatorice con­crete și sarcini precise, repartizate pe oameni, în așa fel încît să fie folosite toate forțele existente și să se asigure o conducere unitară. O altă problemă, care trebuie rezolvată din vreme, este aceea a întocmirii devizelor pentru execu­tarea lucrărilor propuse. Pentru a­­ceasta, comitetele executive ale sfa­turilor populare raionale au datoria de a sprijini în mod permanent comitetele executive ale sfaturi­lor populare comunale, mobilizînd tehnicienii din cuprinsul raionului spre a contribui cu priceperea lor la efectuarea acestei operațiuni. Pentru antrenarea țărănimii mun­citoare la executarea lucrărilor, în adunările populare vor trebui alese comitete de cetățeni formate din 5-9 membri dintre deputați și țăranii muncitori, care au dove­dit spirit gospodăresc și iniția­tivă în executarea lucrărilor din anii trecuți. Numai prin împletirea unei te­meinice munci organizatorice, cu o puternică agitație politică de masă, care să mobilizeze țărănimea muncitoare din comună, adunările populare pentru aprobar­ea autoim­punerii pe 1954, vor duce la în­tărirea legăturii sfaturilor populare cu masele, la antrenarea maselor în acțiunea de înfrumusețare a satelor și comunelor regiunii noa­­stre. Noi realizări la fabrica „I. C. Frimu" confecții Muncitorii de la fabrica de con­fecții. „I. C. Frimu”-Craiova ob­țin, pe zi ce trece, noi succese în lupta pentru îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor de plan. Astfel, în cursul lunii mai, da­torită elanului sporit cu care au muncit, planul fizic a fost realizat în procent de 102 la sută, iar pla­nul valoric, în procent de 100,33 la sută.­­ Fruntașă în lupta pentru mări­rea producției și productivității muncii este brigada I-a, condusă de utemistul Bărbulescu Ion. Mun­citorii Ivanovici Ion, Șelaru Ion, Tudor Ioana ,și alții, din această brigadă, au adus un aport serios la depășirea planului de produc­ție, pe întreaga brigadă cu 21 la sută.­­ Nici membrii brigăzii a IV-a, condusă de tov. Berian Eugenia, niu s-au lăsat mai prejos. Ei și-au depășit sarcinile de plan, ce le reveneau pe luna mai, cu 17 la sută. Muncitoarele Vîrlan Maria, Popa Dumitru și Marinescu Corne­lia, s-au evidențiat în muncă. A­ încheiat contract pentru creșterea păsărilor De curînd, producătorul Ion Po­­­pescu, din comuna Prejna, a con­tractat cu cooperativa din comună creșterea și vînzarea a 5 curcani, pe care i-a și predat. Intr-o pe­rioadă destul de scurtă, fiecare curcan a crescut în greutate cu cîte 6 kg. Cu o parte din banii primiți la predarea curcanilor, țăranul mun­citor Ion Popescu și-a cumpărat din comerțul de întîmpinare, țiglă și alte produse industriale necesare gospodăriei. C. POPA , coresp.' I­ii — In cinstea celei de a zecea ani­versări a eliberării patriei. Con­cursul de creație populară, (pag. 2-a); — Cronica filmului. La cinema­­­tograful „Maxim Gorki”, Pentru pace și prietenie, (pag. 2-a); Pentru intensificarea activi­tății sportive în raionul Caracal, (pag. 2-a), n­umărul de — Consultație: In ajutorul celor ce studiază în cercurile și cursurile­ de partid de la orașe. Gospodărirea socialistă (hozrasciot); (pag. 2-a). — Pentru îmbunătățirea activi­­tații cantinelor din orașul Tg. Jiu.­ (pag. 3-a). — Pregătiri pentru campania de recoltat. (pag. 3-a). * a­zi: — In raionul Gilort muncile de întreținere a culturilor au rămas in urmă. (pag. 3-a). — Al XI-lea Congres al sin­di­­­catelor din U.R.S.S. Mesajul de salut al C.C. al P.C.U.S. și al Con­­siliului de Miniștri al U. R. S. S. (pag. 4-a). ’ — In Adunarea Națională fran­­­ceză. (pag. ’4-a); Muncă cu spor în gospodăria colectivă Membrii gospodăriei agricole co­­­lective „23 August” din Băilești, luptă cu avînt sporit pentru obți­nerea unei recolte bogate. In acest scop, în cadrul gospodăriei colec­tive a fost organizată temeinic în­trecerea socialistă între echipe și colectiviști.­­ Ca urmare a acestui fapt, colec­tiviștii din Băilești au fost primii care au terminat însămînțările. Pa­’ Vale­ cu aceste lucrări, ei au făcut plivitul păioaselor pe o suprafață de 10 ha. Zilele trecute,­ colectiviștii au prășit pentru a doua oară întreaga suprafață de floarea soarelui, în­­sămînțată după metoda cuiburilor așezate în pătrat. De asemenea, ei au prășit 18 ha. cu porumb însă­mânțat tot în cuiburi așezate în pă­trat, 0,50 ha. cu sfeclă de zahăr, 2,50 ha. cu cartofi, 2,50 ha. fasole și altele.­­ In aceste munci, s-au evidențiat tinerele colectiviste Mitroi Elena, Tudor Dina, Firțulescu Elena, To­­novici Ecaterina, care au efectuat lucrări de bună calitate. Exemplul acelora trebuie să fie urmat și de colectiviștii Bușetoiu Bebe, Moniță Dumitru, Tereancă Gina și alții, care lipsesc sistema­tic de la lucru. VICTOR RISTEA coresp; ' Și-au predat Comitetul executiv­ al sfatului popular din comuna Gighera ra­ionul Gura Jiului a dus o susținută muncă de lămurire în rîndul colec­tiviștilor și al țăranilor muncitori pentru predarea cotelor de lînă. In felul acesta, chitanța nr. 1 a fost obținută de către gospodăria colectivă „Progresul”, care a pre­dat cantitatea ,de 117 kg. de lină. Colectivistul Gheorghe Mitruț­a cotele de lînă luat distanța nr. 2. Exemplul lui a fost urmat de tov. Cioroianu A. Dumitru, țăran muncitor din ace­iași comună, satul Nedeia, care, predîndu -și în întregime cota de lînă, a obținut chitanța nr. 3, iar chitanța nr. 4 a fost obținută de tov. Oprea Călin, președintele gos­­podăriei colective. i GH. NEACȘU opresp, Lipsuri in munca culturală Cu tot sprijinul primit din par­tea secției culturale a sfatului popu­lar- raional Calafat, căminul cultu­ral „Nicolae Bălcescu” din comuna Desa, al cărui director este tov. Gurucu Gheorghe, desfășoară o slabă activitate.­­ Sediul căminului cultural, a fost transformat într-o adevărată ma­gazie de cărți, broșuri și reviste, în loc ca acestea să fie puse la dis­­poziția țăranilor muncitori. De aproape două luni de zile, la biblioteca acestui cămin cultural n-a venit nici un cititor. Aceasta se datorește tov. bibliotecar, Ne­dlea Ciulin, care nu duce nici o muncă pentru popularizarea cărții și pentru atragerea cititorilor la bi­bliotecă.­­ Lipsurile existente la căminul cul­tural din comuna Desa se datoresc indiferenței cu care membrii colec­tivului de conducere privesc pro­blema culturalizării maselor. Comitetul executiv al sfatului popular comunal este dator să ia măsurile menite să ducă la îmbună­tățirea muncii culturale. M. URZICIMM­ coresp. — a— —■ mm­n­g———■ Știri din R. P. R. Importante economii Muncitorii și tehnicienii de la ia­zinele „Progresul” din Brăila desf­­ășoară cu însuflețire lupta pentru un regim sever de economii. Astfel, numai prin recondiționarea sculelor ei au r­ealizat în primul trimestru al acestui an economii în valoare de 527.977 lei. Valoarea economii­­lor obținute în luna aprilie depă­­­șește suma de 51.100 lei. Credite acordate țăranilor muncitori Țăranii muncitori cu gospodării individuale din raionul Piatra Neamț simt zi de zi sprijinul sta­tului în procurarea de vite și unelte­ de muncă pentru sporirea produc­­ției agricole. Pînă acum, statul a acordat credite pe termen lung și cu dobîndă redusă în valoare de 790.000 lei la 94 de țărani muncitori cu gospodării individu­­ale din diferite comune ale raionu­­lui. Țăranul muncitor Gh. C. Coș­­caru din comuna Pîngărați, de e­­­xemplu, a primit credite în valoare de 7.500 lei cu care și-a cumpărat o pereche de cai cu harnașamentul necesar și o căruță. Țăranul mun­­citor C. V. Tărcăoanu din comuna Calu și-a cumpărat, cu ajutorul creditelor acordate de stat, o pe­­reche de boi, o căruță și un jug. Carți nou apărute In ultimele luni au apărut în­ traducere românească numeroase lucrări, cum sînt: „Mizerabilii”, vol. I și vol. II de Victor Hugo,­ „Opere” vol. I și vol. II de I. Turgheniev, „Documentele postume ale clubului­­ Pickwick”, vol. I și II de Charles Dickens, „Opere” vol. 6 și vol. 18 de Maxim Gorki, „Căsătorie ciudată”, de Mikszáth Kalmán.­­­ Sunt în curs de pregătire noi traduceri din operele clasicilor li­teraturii universale. Intre ele sunt 6 volume cuprinzînd operele lui Shakespeare, traducerea în versuri a lui „Faust” de Goethe și traduce­rea „Divinei Comedii”, a lui Dau­teț E x In școlile de toate gradele se desfășoară, în perioada aceasta, examenele de sfîrșit de an, un minunat prilej de verificare și consolidare a cunoștințelor în­sușite de elevi în cursul unui an de activitate. In cele de mai jos, ne propu­nem să oglindim cîteva aspecte de la examenele de sfîrșit de an din cadrul școlii pedagogice de fete și Liceului de băieți nr. 2, din Craiova. 1 . Examen la limba română După ce a tras biletul, ute­­mista Grecu Alexandra, fiică de țărani muncitori, din comună Foișor, s-a așezat în banca s­a pentru a gîndi mai bine asupra felului cum trebuie să răspundă. Subiectul „Opera lui A. Toma” îi era cunoscut. Ea a vorbit despre versurile poetului, scrise în special după 23 August 1944, scoțînd în evi­­­dență poezia „Silvester Andrei salvează abatajul”, în care au­torul zugrăvește omul nou în procesul de producție. Pentru răspunsurile clare precise pe care le-a dat la exa­și­mea, eleva Grecu Alexandra a primit nota 5. Rezultate bune la examenul de limba romînă, au obținut și ele­vele Amzulescu Adela, Avrames­­cu Margareta, Caragea Eleonora și altele, care au dovedit că și-au însușit lecțiile predate în cursul anului, îmbină teoria cu practica Elevele anului IV B „a dat examen la științele naturii. Ele­va Nagaceschi Elena a tras bi­letul nr. 20 pe care era scris: „Rolul muncii în transformarea maimuței în om”. Cu claritate a vorbit eleva despre modul cum, în lupta pentru hrană și împo­triva dușmanilor, organismul maimuțelor superioare a înce­put a se perfecționa, trans­­formîndu-se, în decursul anilor, în organismul omului de astăzi. Nu numai cunoștințele căpătate din studierea „Bazelor darvinis­­mului” le vor pune în practică, ci și cele căpătate cu prilejul o­­relor de practică agricolă, din cadrul obiectului științelor na­turii. Astfel, elevele anului IV B, în timpul anului, au făcut rod­nice experiențe pe loturile expe­rimentale ale școlii. Cunoștințele practice se vor a­­juta să lămurească țăranii mun­citori cum să-și muncească pă­­mîntul după regulile agrotehni­ce, pentru a obține recolte bo­gate.­­... ..In Rezultatele pregătirii examenelor Tovarășa Marieta Nemțeanu, profesoară de Constituție la cl. ViI-a, a desfășurat o rodnică ac­tivitate în perioada de­­ pregăti­re a examenelor. Pentru asigu­rarea succesului examenelor, și-a întocmit un plan tematic, de re­capitulare a materiei. Temele, «S 2T1 împărțite pe capitole și proble­me, au fost discutate și lămurite la orele de curs cu elevele. Pentru a lărgi orizontul cu­noștințelor elevelor, tov. profe­soară a procurat un bogat mate­rial și în special broșuri. Astfel, broșurile „Constituția stalinistă- Constituția socialismului victo­rios”, „R.P.R. în imagini” și al­tele, au fost de un real folos ele­velor. Multe dintre absolventele cla­sei a VlI-a, își aleg acum drumul școlilor medii și medii tehnice, devenind mîine tehniciene, pro­fesoare și învățătoare, construc­­­toare ale societății noi. * Asemenea examene au avut loc și la Liceul de băieți nr. 2. Sintem­ la examenul scris de limba romînă,­ la clasa VIII-a. Elevii și-au adus flori multe să-și împodobească clasa. E o zi de sărbătoare pentru ei. Pe coala albă scriu fără întreru­pere. Cel mai atent este elevul atemist, Teodorescu Dumitru, ca­re deși bolnav aproape un pă­trar, este tot fruntaș la învăță­tură, își sistematizează precis cunoștințele, scriind: „Nicolae Bălcesu a trăit și a luptat în perioada marilor frăm­întări re­voluționare de la 1818. El fost creierul și sufletul revolu­­­ției, un militant înflăcărat pen­tru libertatea socială și indepen­dența națională”. Examenele continuă să se des­fășoare cu succes în școlile din întreaga regiune. amenele­ «la sfîrșit de un clișeu: elevii clasei a IX-I, de la liceul de examenul scris de matematică­­i nr. 2, la

Next