Inainte, iulie 1954 (Anul 11, nr. 2922-2947)

1954-07-22 / nr. 2939

PE TEME ECONOMICE * • * Muncitorii de la „Electroputere“ nu sunt sprijiniți in lupta pentru introducerea unui sever regim de Conducerilor fabricilor și între­­prinderilor din regiunea noastră le revine sarcina să asigure economi­sirea continuă și considerabilă a resurselor materiale, prin lichida­rea cheltuielilor de prisos ale mate­rialelor și utilajului, prin intensi­ficarea lu­p­tei împotriva rebuturilor,­­prin folosirea pe scară largă a teh­nologiei înaintate a producției, etc. Economia de materiale (materie primă, materiale de bază și auxi­liare, combustibil și energie elec­trică), face posibilă reducerea cu­­ mult a prețului de cost și totodată să se dea peste plan o mare can­titate de produse din materiale economisite. t . Economia de materii prime și materiale se poate obține, în pri­mul rînd, prin reducerea normă­­ de consum a acestora la unitatea de producție. O mare însemnătate o are de asemenea justa organizare a transportului, buna recepționare și păstrare a materiei prime și a materialelor, controlul sever asu­pra cheltuirii lor și folosirea mai bună a deșeurilor din producție.­­Tot atîtea posibilități de economie există în respectarea strictă a re­gimului valoric la arderea combus­tibilului, în ridicarea prin toate mij­loacele a randamentului instalații­lor energetice și a altor instalații, în cheltuirea cu economie a ener­giei electrice, etc. Lupta pentru cet mai însemnate economii, contribuie din plin la reducerea considerabilă a prețului de cost, la îndeplinirea și depăși­rea planului de producție cu ajuto­rul economiilor și descoperirea al­tor rezerve interne existente în întreprinderi. Colectivul de muncitori de la fa­brica „Electroputere” Craiova realizat însemnate economii de ma­a­terie primă, materiale, combustibil și altele. In anul 19­1­ L economiile reali­zate s-au ridircat la suma de 2.151.167 lei. Trebuie spus însă că nu același lucru s-a întîmplat în cursul acestui an. Economiile obținute pe primul trimestru al an­u­lui curent n-au putut ajunge decit la suma de 1­56.837 lei,­ acestea scăzînd trep­tat de la o lună la alta. In luna mai, economiile realizate de mint­ies tari au ajuns la suma de 12.450 lei. De aici reiese că, conducerea administrativă, respectiv colec­tivul serviciului organizarea mun­cii—nu s-a preocupat în suficientă măsură de a-și duce la îndepli­nire sarcinile ce-i reveneau în a­­ceastă direcție. De totală lipsă de răspundere au dat dovadă unii șefi de secție, care n-au urmărit con­sumul de materie și materiale pe fiecare echipă, brigadă, sau muu­ economis­ citor. Astfel, tov.’ Müller Teodor, la sfîrșitul lunii s-a trezit cu o eco­nomie de 4.455 lei, fără a cunoaște nici pînă in prezent cărei echipă sau muncitor i se datorește această economie realizată în cadrul secției. Tot astfel, colectivul brigăzii de atemiști condusă de tov. Chiciu Nicolița, de la secția transformatori, a obținut în luna aprilie o econo­mie de materiale în valoare de 4.573 lei. Deoarece conducătorul secției (ing. Ciulin Ion) n-a avut o evidență clară a consumului de materiale, suma economisită n-a pu­tut fi înscrisă în contul brigăzii, pentru ca membrii acesteia să-și poată primi drepturile cuvenite. Economiile obținute de muncito­rii de la fabrica „Electroputere”, Craiova, în loc să crească de la o lună la alta, scad pe zi ce trece. Conducerea tehnico-administrativă și comitetul de întreprindere nu și-au pus întrebarea dacă cele 1I conturi colective de economii sînt suficiente față de numărul munci­torilor. Serviciul organizarea mun­cii nu s-a obosit să deschidă con­turi personale de economii muncito­rilor tineri și vîrstnici care luptă pentru reducerea consumurilor spe­cifice de materie primă și ma­teriale. Credem că este necesar să se pună capăt atmosferei de paradă ce domnește în această fabrică în ceea ce privește introducerea unui strict și sever regim de economii. Comitetul de partid, comitetul sin­dical și conducerea administrativă trebuie să ia măsuri ca șefii de secție să întocmească formele nece­sare evidenței consumului de mate­riale după indicațiile date de că­­tre serviciul organizarea muncii. Colectivul serviciului organizarea muncii trebuie să tragă la răspun­dere pe acei șefi de secție care nu înțeleg să-și facă datoria, îngreu­­nîndu-le munca. Este necesar de asemenea, ca muncitorii și în special brigăzile de economii existente să fie temeinic sprijiniți. Sprijinind și stimulind pe acei muncitori care reușesc să ob­țină însemnate economii, numărul acestora va crește și odată cu ace­știa va crește și valoarea econo­miilor. Lupta muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor pentru obținerea a cu­ mai multe economii se răsfrîn­­ge asupra reducerii prețului de cost și duce la realizarea de însemnate acumulări socialiste și beneficii, care se vor vărsa statului. Redu­cerea prețului de cost al produselor contribuie la ridicarea bunei stări a poporului nostru muncitor, la construirea cu succes a socialis­mului. NOTA Să f­ie îmbunătățită calitatea produselor la cooperativa ..1 Septembrie—tr. Severin Tr. Severin (De la redacția zia­­rului „Drumul socialismului”). Membrii colectivului de muncă de la cooperativa meșteșugărească de producție „1 Septembrie” din Tr. Severin, au reușit să obțină în­semnate realizări în lupta pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. din august 1953, în domeniul creș­terii producției și productivității muncii, punînd la dispoziția con­sumatorilor tot mai multe și mai bune articole de îmbrăcăminte. Trebuie arătat însă, că nu în mă­sura cuvenită consiliul de condu­cere al acestei cooperative s-a pre­ocupat de dezvoltarea succeselor obținute pină acum. Dacă în luna mai planul de producție pe întreaga cooperativă a fost îndeplinit și chiar depășit, in luna iunie el a fost realizat doar în procent de 88 la sută. Paralel cu­ neîndepli­­nirea planului a crescut și prețul de cost al produselor. Cauzele ne­­îndeplinirii sarcinilor de plan și a celorlalți indici ai planului se datore­sc faptului că, consiliul de conducere n-a îndrumat și con­trolat activitatea colectivelor de muncă din cooperativă. Sunt colective, cum ar fi cele conduse de maiștrii de ateliere Ma­­rincovici Matilda de la comenzi da­me, Andreescu Ion, Popescu Du­mitru și Stoian Ion de la atelierele­­ de comenzi bărbătești, care nu se preocupă totuși de puțin de u­n­ 3 bunăsătțirea calității muncii lor. Deși aceste lipsuri persistă, consiliul de conducere al cooperativei (pre­ședinte Mitrică Gheorghe), n-a luat măsuri pentru a le lichida. Conducătorul tehnic al coopera­tivei (Moară Pompiliu­) nu se pre­ocupă cu­uși de puțin de organiza­rea procesului de producție după cele mai înaintate principii tehno­logice și nici de problema aplicării unui program complex de măsuri tehnico-organizatorice, care să con­tribuie la o mai bună organizare a întregului ciclu de producție. Deși la începutul acestui an unii muncitori aplicau metoda de con­trol pe fiecare fază de operațiune, a comsomolistei Lidia Savelieva, obținînd însemnate succese, totuși consiliul de conducere și întregul compartiment tehnic nu s-au pre­ocupat de a extinde această metodă. Pentru înlăturarea lipsurilor exis­tente, consiliul de conducere al cooperativei „1 Septembrie” din Tr. Severin, trebuie să analizeze în mod temeinic cauzele care dau naștere acestor lipsuri și pe baza unui plan de măsuri concrete să treacă la lichidarea lor. Numai pe bază de muncă ope­rativă și control se va reuși ca in cel mai scurt timp muncitorii coo­peratori de la cooperativa mește­șugărească­­,1 Septembrie” din Tr. Severin să poată realiza lucrări de calitate superioară, necesare oam­e­­­nilor muncii. ★ Pentru îndeplinirea planului înainte de termen Membrii colectivului de muncă de la întreprinderea de cultivare și fermentare a tutunului — Depozitul de fermentare Craiova — reușesc să obțină însemnate succese în lupta pentru realizarea sarcinilor de plan înainte de termen. In prim­a decadă a lunii iulie planul lunar de producție a fost realizat în procent de 65 la sută. In fruntea întrecerii sunt brigăzile conduse de tovarășele Ștefan Tudorița și Murgu Maria care au realizat cele mai mari depășiri de normă. însemnate depășiri ale sarcini­lor de plan a obținut și brigada de calitate condusă de tov. Hristea Maria. In întrecerea socialistă fruntașe sunt membrele brigăzilor conduse de tovarășele Fiertu Georgeta, Zam­fir Gheorghița și altele. și sprijinul asigurării hranei poporului muncitor Depunînd eforturi sporite, mun­citorii de la revizia de vagoane din stația Craiova, reușesc să ob­țină noi succese în lupta pentru îndeplinirea angajamentelor lua­te în cinstea zilei de 23 August. In ultimele două luni de zile ei au etanșat un mare număr de va­goane marfă, care au fost redate pentru transportul cerealelor din acest an. In lupta pentru a etanșa cu­ mai multe vagoane peste plan, s-a evidențiat echipa condusă de tov. Popa Grigore, care a obți­nut cea mai mare depășire. însemnate succese au înregis­trat și echipele tovarășilor Tu­dor Marin, Militaru Constantin și alții. In cadrul secției frîne de vagoane, în prima decadă a lunii iulie, a fost realizată o de­pășire a sarcinilor de plan de 8 la sută. La fel, în sectorul frîne­­lor automate sarcinile de plan au fost depășite. Fruntași in în­trecere sunt muncitorii feroviari Bărbu­ Nicolae, Antonescu Con­stantin, Bănică Dumitru și alții. Practici dăunătoare Nu de mult, am călătorit pe traseul Baia de Aramă—Tg. Jiu, cu autobusul seria 50.146 Cra­iova, condus de șoferul Boștinaru Ion. Cu acest prilej am constatat că taxatoarea Crîng Elena, care lucrează pe acest autobus a în­casat costul a 3 bilete de la unii pasageri care mergeau pe distan­ța Baia de Aramă — Tismana, fără a emite însă bilete. Deși în stația Tismana un or­gan de control care călătorea în mașină i-a atras atenția că ceea ce face nu este demn, totuși ta­xatoarea Crîng Elena s-a luat la ceartă cu persoana respectivă. Pornind din stația Tismana, a­­ce­stă taxatoare a continuat a încasa bani de la călători, fără însă a emite bilete. Colectivul de conducere al au­­togării IRTA Tg. Jiu va trebui să ia măsuri concrete, pentru ca asemenea metode necinstite prac­ticate de unii taxatori să nu se mai repete. • C. D. NEGULESCU coresp. Ședințe, ședințe și... iar ședințe Poate că s-au mirat vreodată membrii consiliului de condu­cere al cooperativei de producție meșteșugărească din orașul Craiova „Metalurgica“ de ce nu merg treburile la ei așa cum trebuie. Și pe drept cuvînt, n-au putut să dea întocmai răspunsul necesar. In loc să se preocupe efectiv de organizarea muncii și de ur­mărirea felului cum aparatul administrativ se achită de sarci­nile ce-i revin, consiliul de con­ducere ține în fiecare zi ședințe fără rost, care nu sunt bine or­ganizate, care se desfășoară la un nivel scăzut și nu sunt orien­tate just, din care cauză munci­torii nu pot să ia parte la dis­cuții. Faptul acesta va trebui să dea de gîndit consiliului­ de condu­cere spre a lua măsuri pentru planificarea justă a ședințelor. G. VASILESCU coresp. A 10-a aniversare a eliberării Poloniei La 22 iulie, poporul român săr­bătorește alături de poporul po­lonez vecin și prieten, cea de a 10-a aniversare a eliberării Po­loniei de sub jugul fascismului. Se împlinesc 10 ani, de cînd glo­rioasa Armată Sovietică a eli­berat pămîntul Poloniei de sub jugul cotropitorilor hitleriști, deschizînd poporului muncitor din R.P. Polonă, condus de par­tidul de avangardă al clasei mun­­citoare, drumul spre făurirea u­­nei vieți noi și fericite. Oamenii muncii din Republi­­­ca Populară Polonă se mîndresc pe drept cuvînt cu succesele re­purtate în cei 10 ani car­e au trecut din ziua eliberării lor. Po­lonia dinainte de război era o țară înapoiată din punct de ve­dere economic. Această situație era o consecință a dominației capitaliștilor străini și autohtoni și a orînduirii sociale înapo­iate. Războiul a adus noi și u­­riașe nenorociri Poloniei. După eliberare, muncind cu avînt, po­porul muncitor polonez a tran­sformat Polonia într-un stat în­floritor, în care oamenii muncii își făuresc un viitor fericit. Victoriile obținute pe drumul construirii socialismului au fost obținute printr-o muncă plină de avînt, printr-o luptă aprigă îm­potriva dușmanilor poporului muncitor polonez, precum și datorită ajutorului multilateral și neprecupețit acordat de Uni­unea Sovietică. Anul 1950 a marcat începutul unei noi etape a în lupta pentru ridicarea nive­lului material și cultural al populației din R. P. Polonă. In acest an, oamenii muncii din Po­lonia, după îndepl­iirea cu suc­ces a primului plan trienal, au trecut la dezvoltarea continuă a economiei pe baza planului de 6 ani. Traducerea în viață a a­­cestor planuri situează Polonia în rîndul țărilor dezvoltate din punct de vedere industrial. Ex­tracția cărbunelui a depășit de peste două ori nivelul dinainte de război, producția de energie electrică — de peste 3 ori, pro­ducția de oțel — de 2,5 ori. Un indice grăitor al dezvoltării in­dustriale a Poloniei îl constituie faptul că la începutul anului 1954, producția industrială pe cap de locuitor a depășit nive­lul dinainte de război de 4,8 ori. In anii puterii populare, în Po­lonia a luat ființă industria con­structoare de vapoare, industria constructoare de automobile, in­dustria constructoare de tractoa­re, industria constructoare de mașini-unelte grele, de rulmenți și altele. In anul acesta industria Poloniei a început fabricarea u­­nor mașini agricole complexe cum sunt combinele cerealiere­­autopropulsate, înfăptuind planul de industri­alizare, puterea populară din Polonia extinde totodată pro­ducția mărfurilor de larg con­sum. In comparație cu nivelul dinainte de război, producția de țesături de lină, de mătase și de bumbac calculată pe cap de locuitor, a crescut de 2-4 ori, producția de zahăr — aproape de 3 ori, etc. In cursul acestor zece ani au avut loc mari transformări și în viața satelor poloneze. S-a înfăp­tuit reforma agrară, de pe ur­ma căreia au primit pămînt pes­te 500.000 familii țărănești. Sta­țiunile de mașini și tractoare ale statului, al căror număr va a­­tinge anul acesta 460, ajută ță­rănimea muncitoare la lucrările agricole. Agricultura Poloniei dis­pune astăzi de circa 45.000 trac­toare (calculată în unități de 15 C. P.). Țăranii muncitori polo­nezi se unesc în mod liber con­simțit în cooperative agricole de producție, ceea ce permite crea­rea unei agriculturi avansate, pe baze socialiste. Peste 200.000 fa­milii de țărani muncitori s-au unit în cooperativele agricole de producție, obținînd, în anul 1953, o recoltă medie cu 18 la sută mai mare decit în gospodăriile individuale. Dezvoltarea cu succes a eco­nomiei planificate a Polon­ei, a permis puterii populare să ridice continuu nivelul material și cul­tural al maselor largi de oameni ai muncii. Veniturile reale ale oamenilor muncii, au crescut cu 40 la sută față de nivelul dina­inte de război iar, ale populației sătești — cu 75 la sută. Odată cu creșterea bunei stări materiale, în Polonia democrat­­populară înflorește o nouă cul­tură: înainte de război, în Polo­nia burgheză peste 23 la sută din locuitorii mai mari de 10 ani erau analfabeți. Astăzi această moștenire grea a trecutului a fost lichidată- In orașele și sa­tele țării se construiesc școli noi, teatre, cinematografe și alte in­stituții culturale. Minunatele succese dobîndite de poporul frate polonez în lup­ta pentru mulți, bucură construirea socialis­deopotrivă toa­te popoarele iubitoare de pace, pentru că R.P. Polonă este un factor activ al marelui lagăr­­ al păcii și democrației. Strîns unit în jurul Partidului clasei mun­citoare și al guvernului său, po­porul polonez își alătură efortu­rile sale eforturilor tuturor po­poarelor iubitoare de pace în frunte cu marele popor sovietic, în lupta pentru destinderea în­cordării în situația internaționa­lă, pentru apărarea păcii și secu­rității popoarelor. Dorind să întrețină relații pașnice de colaborare cu toate statele, indiferent de orînduirea lor social-politică, R. P. Polonă a încheiat acorduri de schim­buri comerciale cu 71 de țări din lume. Ea este interesată in dez­voltarea comerțului între răsă­rit și apus, în care vede o con­tribuție de preț la destinderea încordării internaționale. Poporul muncitor din tara noastră participă din toată ini­ma la marea sărbătoare a po­porului polon prieten, și consi­deră victoriile dobîndite de oa­menii muncii din țara vecină drept propriile sale succese. Re­lațiile de tip nou ce există între statele noastre democrat-popu­­lare sînt puse în slujba făuririi unei vieți noi, din ce în ce mai îmbelșugate și mai fericite, pen­tru popoarele din țările noastre. Aceste relații au fost consfinți­te prin Tratatul de prietenie,­­colaborare și asistență mutuală,­ tratat care constituie baza unei rodnice colaborări în toate do­meniile vieții economice, poli­tice și culturale. Cu prilejul celei de a 10-a a­­niversări a eliberării Poloniei, poporul român urează poporului frate polon noi și mărețe succe­se pe drumul păcii și al socia­lismului. Palatul Științei și Culturii „I. V. Stalin“ din Varșovia Atît în corpul central cit și în aripile laterale ale Palatului Știin­ței și Culturii „I. V. Stalin” din Varșovia, simbolul prieteniei de ne­zdruncinat dintre Polonia și U.R.S.S.i se desfășoară o activitate intensă. In jurul palatului au fost amena­jate spații verzi și au fost constru­ite drumuri. Marea sală a congreselor, cu o capacitate de 3.500 locuri, este a­­proape terminată. Printr-un meca­nism automat platforma, cu cele 300 locuri rezervate prezidiului, dispare și in locul e­i apare o­­ es­­tradă platformă pentru reprezen­tații artistice. Lucrările de amenajare a inte­riorului pavilionului sportiv al pa­latului sunt foarte înaintate. In ju­rul bazinului de înot se înalță tri­bunele cu o capacitate de mai multe sute de locuri. La Palatul Tineretului, pentru care s-a rezervat o aripă a pala­tului, lucrările înaintează de ase­menea intr-un ritm rapid. Acest palat va avea două teatre pentru copii, dintre care unul de mario­nete cu aproximativ 300 jocuri. În altă aripă a Palatului „I. V. Stalin” sunt in cum de­terminare lucrările de construcție a teatrului de dramă, care va fi înzestrat cu o scenă turnantă și va avea o sală pentru 800 de spectatori. In aripa care va adăposti Muzeul industriei și ternicei, muncitorii căptușesc pe­reții camerelor cu panele de stejar. In imediata apropiere a Palatului Științei și Culturii au fost amena­jate pajiști și au fost plantați peste­­ 7.000 arbuști. Construirea celor patru fintini așezate în fața fiecă­rei aripi a palatului este apma.05 .teauaÂ. Varșovia noaptea. In primul prieteniei de plan, marelui Palat al Științei și Culturii „I. V. Stalin”, simbolul neclintit dintre S­.R.S.S. și R. P. Polona.

Next