Inainte, octombrie 1954 (Anul 11, nr. 2999-3025)

1954-10-14 / nr. 3010

\ 1 i i Cîn mai multe arături adinei de toamna Proiectul Directivelor celui de al 11-lea Congres al P.M.R. cu pri­vire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, prevede sporirea producției medii la hectar, în anii 1955-1956, cu piuă la 1.400 kg. grîu de toamnă, 1.500 kg. porumb,­ 1.300 kg. secară, 1.500 kg. ora d­e toamnă, 1.200 kg. orz de pri­măvară, 1.200 kg. ovăz și 3.500 kg. orez. Pentru realizarea și chiar depășirea acestor producții, care vor duce la continua îmbunătățire a aprovizionării oamenilor muncii cu alimente și a industriei socia­liste cu materii prime agricole,­ este necesară aplicarea unui întreg complex de măsuri agrotehnice. O lucrare agrotehnică de bază,­ menită să ducă la sporirea simți­toare a producției agricole și care trebuie executată in actuala pe­rioadă a anului, o constituie efec­t luarea arăturilor actinei de toam­­­­n­ă. Arăturile de toamnă,­ execu­­­tate la adâncimea de 23-25, cm, și la timpul optim, aduc un spor de recoltă de 20-40 la sută și, în anumite condiții, chiar sută la sută. Totodată, arăturile adinei de toamnă duc la distrugerea buruie­nilor și a unei mari părți de in­­­secte dăunătoare și creează condi­țiile pentru ca apa provenită din ploi și zăpezi să nu se scurgă,­ pi să pătrundă ușor in pămînt. Majoritatea gospodăriilor de stat." ««4 gospodăriilor colective, întovărăși­­­­rilor agricole și­ a țăranilor munci­tori cu gospodării individuale,­ care anul trecut, au executat arături adinei de toamnă, au obținut anul acesta mari sporuri de recoltă." Executând însămînțările de primă­­­vară în cuiburi așezate în pătrat, în teren pregătit după regulile a­­grotehnice, prin arături adinei de toamnă,­ gospodăria agricolă de stat Țrdari-Turceni, raionul Filiași, a obținut în toamna aceasta, o pro­ducție de 4.500 kg. porumb boabe la hectar și 1­ 4­90 kg- floarea soa­relui de soi Jdanov, la hectar. Tot ca urmare a efectuării arăturilor actinei de toamnă și a executării in­sămînțărilor în cuiburi așezate în pătrat, gospodăria colectivă din co­muna Maglavit a obținut o pro­ducție medie de peste 3.000 kg. po­rumb la hectar. Sporuri mari de recoltă, de pe urma efectuării la timp a arătu­rilor adinei de toamnă, au dobin­­dit, de asemenea, sute de țărani muncitori din întovărășirile agri­cole și cu gospodării individuale, din raioanele Cujmir, Vînju Mare, Fili­ași, etc. Intensificîndu-și eforturile in ca­drul întrecerii socialiste și patrio­tice, pornită în întâmpinarea Con­gresului partidului și a zilei de 7 Noiembrie, oamenii muncii de pe ogoarele raioanelor Segarcea, No­vaci, Calafat, îndrumați și spri­jiniți de către organele și orga­n­i­izațiile pe partid, organele de stat și­ agricole, folosesc cu chib­zuială timpul și întreaga capaci­tate de producție a tractoarelor și atelajelor, reușind ca, pînă în prezent, să execute arături adinei de toamnă intr-un procent de SO­TI la sută din suprafața planificată. Incontestabilele foloase,­ pe care experiența le-a dovedit că le aduc arăturile adinei de toamnă, con­tinuă însă să fie subapreciate, atît de comitetele raionale de partid, cit și de organele de stat și agricole din raioanele Amaradia, Caracal,­ Oiteț, Tg. Jiu, Tr. Severin și Vinițu Mare, care îi duc o intensă cam­­­panie de lămurire și îndrumare a producătorilor agricoli, spre a-i convinge să are, din toamnă, toate terenurile ce le vor însămânța în primăvară. De aceea,­ nu întâm­plător, tocmai în aceste raioane,­ îmi s-a arat decit 3-18 la sptă din suprafața planificată. . .Lm rol deosebit de important in­ bătălia pentru sporirea producției Wirefe 11 au Sforile, — pu­ternice pârghii în lupta pentru în­tărirea alianței dintre clasa munci­toare și țărănimea muncitoare, pen­tru transformarea socialistă a a­­gricult­urii. Trebuie sp­us însă, că d­acă unele S.M.T.-uri, cum ar fi Laloș și Ta­­noaga, au obținut succese­­ însem­nate în executarea arăturilor­­­­din ei, alte S.M.T.-uri, printre care Olari, Cîrcea, Plopșor, nu res­pectă nici măcar contractele în­cheiate cu gospodăriile colective și întovărășirile agricole. In aceste S.M.T.-uri, tractoarele­­ au lucrat și continuă să lucreze cu mult sub capacitatea lor de lucru. Fiind dotate de către statul nos­tru democrat-popular, cu un mare număr de tractoare moderne și în­cadrate cu ingineri și tehnicieni bine pregătiți, gospodăriile de stat pot și trebuie să execute arăturile adinei de toamnă intr-un timpi scurt și la un inalt nivel agroteh­nic, spre a constitui, astfel, un exemplu demn c­s urmat pentru țărănimea muncitoare. In această direcție, trebuie arătat că, în multe gospodării de stat, din regiunea noastră, cum ar fi în cele din Ro­gova, Breasta, Vi­rtop, etc., ară­turile adinei de toamnă sunt exe­cutate cu o încetineală de neîngă­duit și, uneori, de proastă calitate. Interesele harnicului nostru po­por, constructor al socialismului, cer ca toate aceste lipsuri să fie li­chidate fără întârziere. Ploile că­zute în ultimul timp au creat condiții favorabile, pentru executa­rea intr-un timp scurt și în bune condiții agrotehnice a arăturilor adinei de toamnă. Ca urmare a acestui fapt, comi­tetele executive ale sfaturilor popu­lare trebuie să acorde o atenție cu totul deosebită executării arătu­rilor adinei de toamnă, să îndru­me inginerii și tehnicienii agronomi pentru a merge în comune și sate spre a explica simplu și convingător țăranilor muncitori avantajele pe care le au de pe urma executării arăturilor adinei de toamnă. Ingi­nerii și tehnicienii agronomi, cu sprijinul comuniștilor de la sate, al deputaților sfaturilor populare și al țăranilor muncitori fruntași,­­ care au executat, anul trecut, a­­rături adinei și, ca urmare, au obținut recolte sporite — au da­toria să convingă producătorii a­­gricoli că este în interesul lor și al întregului popor muncitor să facă­ arături adinei de toamnă, de­oarece această lucrare aduce spo­ruri însemnate de recoltă. Executarea arăturilor adinei de­­ toamnă, de bună calitate și pe su­prafețe cit mai întinse, trebuie con­siderată, de către comitetele ra­ionale de partid, nu ca o simplă lucrare tehnică, ci ca o foarte im­portantă sarcină economică și po­litică. De datoria comitetelor raio­nale de partid este să îndrumeze și să controleze îndeaproape acti­vitatea comitetelor executive ale sfaturilor populare, să indrumeze și să controleze organizațiile de bază din U.M.T.-uri, gospodării de stat, gospodării colective și co­­­mun­e, pentru desfășurarea unei in­tense activități, care să asigura folosirea întregii capacități a trac­toarelor și a atelajelor, in scopul terminării la timp a arăturilor a­­dinei de toamnă.­ Comuniștii și deputații deja sate au datoria de cinste de a fi în frun­tea acțiunii de executare a arătu­rilor adinei de toamnă. Oameni­­i muncii de pe ogoarele regiunii Craiova." desfășurați larg întrecerea socialistă și patriotică pentru ca," in cinstea Congresului partidului și a zilei de 7_ Noiembrie, să raportați partidului că ați exe­cutat arături adinei pe toate su­prafețele destinate insămințărilor d­e primăvară, punând astfel baza obținerii unei recolte bogate în anul viitor! ANUL XI NR. 3010 J­O­I 14 OCTOMBRIE 1954 4 pagini, 20 bani ÎN NUMĂRUL DE AZI.­ ­ Școala în sprijinul dezvoltării agriculturii. Un lot experimental cu o bogații activitate. (pag. 2-a). .— Muncă neobosită în cercurile tinerilor na­tu­ral­iști. (pag. 2-a). — Comuniști fruntași în produc­ție. (pag. 3-a). — Roadele întrecerii socialiste. (pag. 3-a). — Luptăm pentru a d­a pline și specialități de cea mai bună calitate. (pag. 3-a). — Deschiderea expoziției ..Rezul­tatele îndeplinirii Planului de Stat cu privire la dezvoltarea economiei naționale a U.R.S.S. pe anul 1953”. (pag. 3-a). — Vor crește­­ pomi pi valea­ Săliștei. (pag. 3-a). — Să se termine construcțiile la G.A.S. Tîmburești­ (pag. 3-a). — Tratativele de la Pekin cu privire la problemele relațiilor so­­vieto-chineze și ale situației inter­naționale. (pag.­ 4-a). Salutul C. C. al P. M. R. adresat Asociației Române pentru Legăturile de Prietenie cu Uniunea Sovietică-A. R. L. U. S. Comitetul Central al P.M.R. trimite un călduros salut Asociației Române pentru Legăturile de Prietenie cu Uniunea Sovietică A.R.L.U.S. cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate. In acești 10 ani, sub conducerea­­ și îndrumarea Partidului Mun­citoresc Român, A.R.L.U.S., care numără peste 6 milioane de membri la orașe și sate, a desfășurat o rodnică activitate de popularizare a­ mărețelor realizări ale Uniunii Sovietice în domeniul economiei,­­știin­ței­­ și culturii și al construcției de stat sovietice, contribuind într-o mă­sură însemnată la întărirea continuă a relațiilor de prietenie și­ colabo­rare frățească între țara noastră și marea Uniune Sovietică elibera­toare. Poporul român vede în prietenia de nezdruncinat cu marea Uniune Sovietică ,chezășia succesului în lupta pentru victoria socia­lismului, chezășia independenței și libertății patriei noastre, Ajutorul frățesc pe care-l acordă poporului nostru marele popor sovietic, experiența istorică a construirii socialismului în U­niu­nea Sovietică constituie un bun de neprețuit pentru oamenii muncii din patria noa­stră. Răspunzînd dorinței vii­ a poporului român de a cunoaște marile realizări ale poporului sovietic în opera de construire a comunismu­lui, A.R.L.U.S. trebuie să popularizeze și să răspândească și­ mai mult experiența sovietică in diferite domenii ale industriei și tehnicii, în do­­­meniul dezvoltării multilaterale a agriculturii, in făurirea bunei stari a celor ce muncesc, să contribuie ,și mai mult la cunoașterea științei, literaturii, artei, sovietice în patria noastră, să popularizeze larg po­litica externă a Uniunii Sovietice, politică consecventă de apărare a păcii și libertății popoarelor, de zădărnicire a planurilor războinice ale cercurilor agresive imperialiste. Cea de a 10-a aniversare a sa trebuie să constituie pentru A.R.S.S.S. un prilej de a-și îmbunătăți activitatea, sprijinin­du-se pe un larg activ de fruntași ai producției industriale și agricole și de oameni de cultură, pentru a contribui într-o măsură tot mai mare la întărirea continuă a prieteniei veșnice cu marea noastră prietenă și eliberatoare — Uniunea Sovietică — bastionul de neînvins al păcii, democrației și socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Construiesc un cămin cultural prin autoimpunere Țăranii muncitori din comuna Florești, raionul Baia de Aramă, întruniți, acum cîtva timp, în adu­nare populară, au hotărît constru­irea unui­ local pentru cămin cul­tural în comuna lor. Cu sumele re­zultate din autoimpunere s-au pro­curat tot materialul lemnos, țigla și cimentul necesar construcției. Prin întilnirile deputaților cu a­­legătorii în circumscripțiile res­pective, s-a reușit să se mobili­zeze numeroși țărani muncitori, care participă în mod voluntar la ridicarea acestei construcții. S-au evidențiat în mod deosebit comuniștii: Gri­go­re Fleancu, Alica Barbu, Dumitru Țiu, Petre Drăgh­ici și alții. V. NIMABA cor­es p.'; PE ÎNTINSUL regiu­nea Prima asociație de producție agricolă pentru cultura bumbacului Zilele trecute, pe lingă coope­rativa de aprovizionare și consum, din comuna Gîrpov, raionul Cora­bia a luat ființă o asociație de producție agricolă pentru cultura bumbacului. In fruntea acestei acțiuni au fost comunistul Păun Tănase și ță­ranu­l muncitor Nicolae Fen­ea, care înțelegând avantajele ce decurg din Hotărârea plenarei lărgite a C.G. al P.M.R. din august 1953, pentru cultivatorii bumbacului în asociație, s-au înscris printre primii. in asociația de producție agricolă pentru cultura bumbacului s-a înscris un număr de 12 familii de țărani muncitori, cu o suprafață de 4,11 ha. teren arabil. CU. CIOANA coresp. Să grăbim ritmul colectărilor Munca Politică desfășurata de către organele de partid și de stat din raioanele Amaradia, Baia de Arama, Băn­­ești, Cujmir si No­­vact a­ făcut ca ritmul colectărilor de produse vegetale si animale să fie intensificat, in aceste raioane planul fiind realizat pina la data de 12 octombrie a.c. în proporție de 50—70 la sută. Datorită insuficientei munci politice desfășurată în m­odul pro­­ducătorilor agricoli din raioanele Caracal, Craiova, Filiași, Gura Jiu­lui, Plenița, Se­garcea, Strehaia și Tr. Severin; planul de colec­tare a produselor vegetale și animale n-a fost îndeplinit decit în procent de 32-40% la sută. Aceste raioane, însemnate cu negru pe hartă, sunt codate. Pentru intensificarea acțiunii de colectare­, in scopul asigurării li­niii belșug de produse vegetale și animale oamenilor muncii de la orașe, organizațiile și comitetele de partid din regiunea Craiova, sfa­turile populare si organele CSCPA au datoria de a desfășura o largă fi susținută muncă politică in vederea mobilizării producătorilor agr­­i­coli de a-ți preda neîntirziat cotele datorate statului. Muncesc pe întrecute Colectivul de muncitori de la irnt­treprinderea minieră de stat „Sche­la”, luptă cu elan sporit pentru, ca, în cinstea Congresului partidul­­ui ,și a zilei de 7 Noiembrie să dea peste plan 200 tone cărbune.1 Rezultatele muncii n-au întârziat să se arate. Luna trecută, producti­vitatea muncii a crescut cu peste­­ 7 la sută, iar consumul de exploziv,­ pentru fiecare tonă de cărbune, a fost redus cu aproape 4 la­­ sută. In mod deosebit s­-au evidențiat minerii Dumitru Popescu, Ion Htr­­i­șu, Petre Bogdan și alții- circ -­­li­nie extrag cu peste 120 la sută mai mult cărbune. Brigada d­e tineret, condusă de fruntașul în producție,­ ion Petcoș, a îndeplinit aproape două norme binarfe. G. TĂTAR­II '-1' coresp. Lui Mărfuri de consum popular pentru oamenii muncii In vederea sporirii bunurilor de larg consum­, muncitorii de la între­prinderea de interes local „1 Mai"’­­Tr. Severin, desfășoară cu avânt­ sporit întrecerea socialistă in cins­tea celui de al II-lea Congres al partidului și a celei de a 37-a ani­versări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Luptînd pentru îndeplinirea an­gajamentelor luate, numeroși mun­citori au obținut realizări de sea­mă. Astfel, la secția de cizmărie au fost confecționate peste plan 33 perechi pantofi bărbătești, la sec­ția tin­ichigerie 44 ligheane, 13 gă­leți pentru apă, precum și alte bu­nuri d­e consum popular. Muncind cu însuflețire, colectivul secției aț­gim­entare a întreprinderii, a pregă­­­tit pentru iarnă 8000 kg. murături, peste 4500 kg. magiun, 1500 kg. bulion și 2500 kg. prune uscate, mai De cîteva zile, treburile se potoliseră în gospodăria colectivă „Dezrobirea muncii“ din comuna Galicea Mare. SĂT-iștii din Băilești se ți­nuseră de cuvînt și terminaseră în întregime arăturile adinei, floarea soarelui era culeasă, porumbul în pătule. Doar cei de la grajduri își continuau munca în același ritm. Era duminică seara și mai toți colectiviștii se strînseseră la colțul roșu. Unii citeau cite o carte, alții răsfoiau cite un ziar sau ascultau radio, cînd pe ușă apăru Vergică Buluga, bri­gadierul de cîmp al gospodă­riei. — Fraților, am fost pe cîmp, împreună cu tovarășul preșe­dinte și cu tovarășul tehnician Mitrică și luarăm hotărîrea ca de mîine, să începem culesul bumbacului. Este numai bun de cules să mai apucă să spună brigadierul și cuvintele ii fură acoperite de glasurile de încu­viințare ale celor din sală. Șefii de echipă , își ad­m­iră î­nt­r­u oamenii în jur pentru a discuta mai in amănunt felul in care-și vor organiza munca, pentru a obține cu­ mai multe rezultate. Ușor și nevăzute, toate fetele din echipa IV-a, in frunte cu șefa de echipă, Veta Ionașcu, s-au strecurat afară din club. Toate au mers la magazie, unde au pregătit coșurile și șorțurile pentru a doua zi. Repede, ele luaseră hotărîrea să culeagă cea mai mare cantitate de bum­bac. In spre răsărit, săgeți de lu­mină începuseră să destrame negurile nopții, in văzduhul ră­coros de toamnă, era liniște de­plină. Nu­ se clintea nici o frun­ză. Pe tarlaua gospodăriei co­lective din Galicea Mare, cul­tivată cu bumbac, capsulele a­­junseseră la maturitate, își re­vărsau rodul. Ca niște bulgări de zăpadă, strălucea albul imaculat al bumbacului. ■ Nici nu se ivise bine discul roșu al soarelui, că liniștea di­­min­eții a fost turburata de zvon­ ­ alb de glasuri. Erau colectiviștii care veneau la culesul bumba­cului. Brigadierul Vergică Bu­luga repartiză fiecărei echipe cite o­ porțiune. Cîtva timp se culese în tăce­re. Mișcările ritmice ale m­îini­­lor zmulgeau cu repeziciune bulgărași albi din capsule și le puneau în coșuri după calități. Cîțiva flăcăi cărau coșurile și le deșertau în saci. Floarea Ionică — o fetișcană de vreo 17 ani începu să cînte. Dintr-un început, nu s-ar fi putut spune care a reușit să cu­leagă mai mult. Dar, pe măsu­ră ce numărul sacilor plini, cu vată albă și pufoasă, creștea, Catalița Bojin și Perși­da Bal­­con se depărtau de rîndul celor­lalți culegători, in timpul pa­uzei de la prinz, cînd, după ma­să se așezară cu toții să se odihnească, se încinse o discu­ție vie, între cei de la echipa I-a și a IV-a. Se luară la în­trecere care va culege mai mult bumbac. Pină seara au cules cele 4 echipe ale gospodăriei colective din Galicea Mare. întrecerea, pentru ziua aceea, se părea ca o va câștiga , echipa s-a. — Mai este și inline zi — spuse cu necaz Veta Ionașcu, șefa echipei a IV-a. Trei căruțe încărcate pînă in vârf cu saci cu bumbac, au por­nit spre sediul gospodăriei. — 2.080 kg. culese într-o sin­gura zi — zise­­ cu mirare, ma­gazionerul, revizuind încă oda­tă taraua cîntarului. — Da, nene Ioane ! 2080 kg. culese într-o zi și află că mai avem cîteva zile de cules. Colectiviștii din brigada le­gumicola și cei de la grajduri veniră să privească maldărul de bumbac. — Ti, Ce frumos ! Adevărat­ aur alb. — Aur alb, măi Ioane, aurul care se va revărsa în casele noastre. T. PUPILI;, ;

Next