Inainte, martie 1955 (Anul 12, nr. 3126-3152)
1955-03-01 / nr. 3126
ANUL XI Nr. 3126 MARI 1 MARTIE 1955 4 pagini, 20 bani SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA Asociația de poducție agricolă Sporirea pe toate căile a producției agricole vegetale și animale, este în perioada actuală sarcina întregului nostru popor muncitor. De creșterea permanentă a producției la hectar, pentru ca în anul acesta, să obținem 10 milioane tone de grîu și porumb, depinde în mare măsură îmbunătățirea continuă a aprovizionării populației muncitoare, cu alimente și a industriei socialiste, cu materii prime agrare. Experiența multor gospodării agricole de stat, gospodării colective, întovărășiri agricole și a țăranilor muncitori cu gospodării individuale a dovedit fără putință de tăgadă că în sporirea producției agricole un rol hotărîtor îl are aplicarea pe scară cit mai largă a metodelor agrotehnice înaintate. Alături de gospodăriile colective și întovărășirile agricole, asociațiile de producție agricolă, constituie un mijloc important pentru mărirea rodniciei pămîntului, prin aplicarea metodelor agrotehnice în mod productiv, pe tarlale întinse. De aceea, proiectul de Directive ale celui de al II-lea Congres al P.M.R., cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, a pus în fața organelor de partid și de stat sarcina ca, pe lîngă munca pentru crearea de noi întovărășiri și gospodării colective, să sprijine orice acțiune de asociere a țăranilor muncitori care, de bună voie își unesc total sau parțial, pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă, pămîntul și alte mijloace de producție, în vederea muncii în comun, a contractării în comun sau a folosirii în comun a mașinilor agricole aparținînd statului. Asociația de producție agricolă se înființează pe baza liberului consimțămînt al țăranilor muncitori. Țăranii muncitori asociați își păstrează dreptul de proprietate individuală asupra pămîntului cultivat în cadrul asociației, asupra inventarului lor agricol, precum și asupra producției obținute. Totodată, țăranii muncitori asociați, care au pămînturile învecinate, pot să-și unească, la dorința lor, terenurile în vederea unei mai bune folosiri a mașinilor agricole și a aplicării metodelor agrotehnice înaintate, în scopul obținerii de recolte bogate și de calitate superioară. Prin contribuția comună și cu sprijinul statului, membrii asociației pot face, la nevoie îndiguiri, drenaje, sisteme de irigare și alte îmbunătățiri funciare pe terenurile lor, pot procura și folosi în comun instalații de irigare, etc. Țăranii muncitori asociați care ajută pe alți țărani muncitori asociați la executarea diferitelor munci cu brațele de muncă și cu atelajele, primesc din partea acestora plata ce se stabilește prin bună învoire între ei. De asemenea, avantajele contractuale, credite, semințele selecționate, îngrășămintele chimice, precum și plata producției contractate (de pildă sfeclă de zahăr, bumbac, legume și zarzavaturi, etc.), se primesc de către fiecare membru asociat, prin intermediul comitetului asociației, după cum prevede contractul încheiat. Sub îndrumarea Comitetului de partid regional, numeroase comitete de partid raionale, comitete executive ale sfaturilor populare și organe ale cooperației de consum au dus o intensă și susținută muncă politică de masă în rîndul țăranilor muncitori, lămurindu-se pe larg importantele avantaje de care se bucură în asociațiile de producție agricolă. Ca urmare a acestui fapt, un număr de 4.379 țărani cu gospodării mici și mijlocii din regiunea noastră și-au unit, pe baza liberului consimțămînt, o suprafață de peste 1.753 ha. în 197 de asociații de producție agricolă. Dintre acestea, 88 de asociații vor cultiva bumbac, 57 vor cultiva sfeclă de zahăr, iar restul vor cultiva legume și cartofi, pepeni, sorg de mături, plante medicinale, ricin, orez, tutun, cînepă, etc. Cele mai bune rezultate, în acțiunea de organizare a asociațiilor de producție agricolă, au fost obținute în raionul Gura Jiului, in acest raion, comitetul de partid raional și sfatul popular raional au dat o deosebită atenție muncii politice pentru convingerea țăranilor muncitori de a se uni în asociații de cooperare în muncă, fapt ce a dus la înființarea, în întregul raion, a unui număr de 65 asociații de producție agricolă. Considering munca de convingere a țăranilor muncitori asupra avantajelor ce ie au în asociațiile de producție agricolă drept una din sarcinile sale importante, biroul comitetului de partid raional Gura Jiului a îndrumat organizațiile de bază sătești să popularizeze temeinic Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind contractarea sfeclei de zahăr, precum și a hotărîrilor cu privre la contractarea de legume, tutun, in, cînepă, etc. Ca rezultat al muncii politice de masă desfășurată de către organele de partid și de stat, de unele organizații de masă, în raioanele Segarcea, Băilești, Corabia, Caracal, Calafat, au luat ființă între 12-32 asociații de producție agricolă. Unele comitete de partid raionale, comitete executive ale sfaturilor populare raionale și organe ale cooperației de consum, ca cele din raioanele Filiași, Olteț, Baia de Aramă, Novaci, Amaradia, Gilort continuă să manifeste dezinteres față de munca politică de masă printre țăranii muncitori pentru a le arăta avantajele de care se bucură în asociațiile de producție agricolă. Numai astfel se explică faptul că pînă în prezent, în aceste raioane n-a luat ființă nici o asociație de producție agricolă . In raionul Vînju Mare, se pot cultiva pe suprafețe întinse, bumbac, sfecla de zahăr, legume și zarzavaturi și plante medicinale. Cu toate acestea, comitetul executiv al sfatului popular raional Vînju Mare, (președinte Gh. Panduru) subapreciind importanța economică și politică a asociațiilor de producție agricolă, nu desfășoară o intensă muncă politică în această direcție. La rîndul său, comitetul de partid raional Vînju Mare (prim secretar Gh. Ardeleanu), a tărăgănat timp îndelungat luarea unor măsuri eficace pentru ca, în munca de constituire a asociațiilor de producție agricolă, să folosească unele mijloace de agitație politică importante ca : cercurile agrotehnice, căminele culturale, gazetele de perete, stațiile de radioficare, etc. De asemenea, inginerii și tehnicienii agronomi din raionul Vînju Mare n-au fost antrenați în suficientă măsură pentru a ține conferințe de popularizare a foloaselor aduse de asociațiile de producție agricolă. Ca rezultat al slabei munci politice de masă este faptul că în raionul Vînju Mare, nu s-a constituit pînă în prezent nici o asociație simplă de producție agricolă. Lipsurile și deficiențele care mai dăinuie în munca de constituire a asociațiilor simple de producție agricolă și de întărire economico-organizatorică a asociațiilor existente, trebuie lichidate fără întîrziere. Paralel cu munca politică pentru convingerea țăranilor muncitori de a se uni în asociații de producție agricolă sau de creșterea vitelor și îndeosebi de cultivarea legumelor și zarzavaturilor, organele de partid și de stat au datoria să acorde tot sprijinul asociațiilor existente, ca acestea să-și poată îndeplini întocmai sarcinile contractuale, să constituie exemple demne de urmat în apropiata campanie a însămînțărilor de primăvară. In același timp, unitățile cooperației de consum din regiunea noastră, ca și organizațiile economice care au încheiat contracte cu asociațiile de producție agricolă, au datoria să acorde acestora sprijinul necesar prin procurarea de mașini și unelte agricole și alte instalații pentru irigație, aducerea la timp a mărfurilor destinate asociaților, a semințelor, îngrășămintelor, etc. Să facem din asociațiile de producție agricole un puternic mijloc de sporire a producției agricole, în scopul măririi veniturilor țăranilor muncitori și unei mai bune aprovizionări a populației muncitoare cu alimente și a industriei socialiste cu materii prime agrare 1 -------------------------— In — Alegerea organelor conducătoare A.R.L.U.S. (pag. 2-a). .— Pentru traducerea în viață a proiectului de directive, (pag. 2-a). — Miguel de Cervantes Saavedra, (pag. 2-a). NUMĂRUL DE — Schimb de experiență cu agitatorii din întreprinderile aparținînd industriei alimentare din Craiova, pag. 3-a). — Pentru 10.000.000 tone grîu și porumb în anul 1955. (pag. 3-a). — Prin magazinele orașului nostru. (pag. 3-a). — Noi întovărășiri agricole. (pag. 3-a). A Z fi ( Alegerea pentru Sovietele Supreme ale Republicilor Unionale) Sovietele Supreme ale Republicilor Autonome și Sovietele locale de deputați ai oamenilor muncii. (pagina). Popoarele sprijină Apelul Consiliului Mondial al Păcii. (pag. 4-a)ț Lucrările Consfătuirii fruntașilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiții și la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obținerii unor recolte bogate Duminică dimineața au început în sala Ateneului R. P. R., lucrările Consfătuirii fruntașilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiții și la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obținerii unor recolte bogate. La consfătuire im parte maiștrii recoltelor bogate de porumbb, grîu, secară, cartofi și sfeclă de zahăr din rînduile țăranilor muncitori cu gospodării indisideale, al țăranilor muncitori din gospodăriile agricole colective, întovărășirile de lucrare în comun a pămîntului, asociațiile cultivatorilor de plante industriale, precum și fruntași tractoriști, tehnicieni și ingineri agronomi din S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat, stațiuni experimentale și din organele agricole ale sfaturilor populare. Sunt prezenți oameni de știință și cercetători din domeniul agriculturii, directori și ingineri, șefi de producție din întreprinderile producătoare de mașini și unelte agricole, primii secretari ai comitetelor regionale și ai unor comitete raionale sătești ale P.M.R. și președinții unor sfaturi populare regionale, raionale și comunale. Sosirea conducătorilor parțiani și guvernului a fost salutată cu puterice aplauze. La masa prezidiului au luat loc tovarășii: Gh. Gheorghiu-Dej, Dr. Petru Groza, Gh. Apostol, Chivu Stoica, Al. Moghioroș, P. Barilă, N. Ceaușescu, acad. prof. Traian Săvulescu, C. Popescu, precum și fruntași ai recoltelor bogate, specialiști din domeniul agruitui’. In loji se aflau tovarășii: general de armată Emil Bodnăraș, C. Pîrvulescu, D. Goliri, geneal-locotenent Al. Drăghici, I. Fazekaș) membri ai CC. al P.M.R., membri ai guvernului și ai prezidiului Marii Adunări Naționale. Printre invitați sînt conducători ai instituțiilor de stat, ai organizațiilor de masă, scriitori, ziariști romîni și străini. Lucrările consfătuirii au fost deschise de tovarășul Gh. Apostol, prim secretar al C.C. al P.M.R., care a rostit un scurt cuvînt introductiv. A luat cuvîntul tov. C. Popescu, ministrul Agriculturii și Silviculturii, care a prezentat un raport cu privire la realizările agriculturii în anul 1954 și la măsurile în vederea pregătirii și executării în bune condiții și la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 pentru obținerea de recolte bogate. Numeroși participanți la consfătuire au arătat apoi în cadul discuțiilor realizăile obținute în munca pentru recolte bogate, felul cum au fost ele dobîndite și cum se răspîndește experiența înaintată și au prezentat apoi angajamente lor pentru sporirea producției agricole în anul 1955. La discuții au luat cuvîntul tovarășii : Vintilă Manu, pim secretar al comitetului regional Constanța al P.M.R., Filip Marin, președintele gospodăriei agricole colective din Beliton, raionul Roșiori de Vede, regiunea București, Teodor Rodenciuc, țăran muncitor intovărșit din comuna Pătăuți, raionul Sucava, Eroul muncii socialiste Vasile Voința, brigadier la S.M.T. Sinacolaul Mare, regiunea Arad, Vasle Anghel, brigadier la gospodăria agricolă de stat Brăila ,regiunea Galați, Ion Timpa, inginer agronom la gospodăria agricolă colectivă Tătaru, comuna Comana, regiunea Constanța, Alexandru Gali țăran muncitor cu gospodărie imbrionară din comuna Curtuiușenii regiunea Oradea, care a vorbit în limba maghiară, Nichita Mărgineanu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Sucu, tard regiunea Cluj, Gheorghe Covrig, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Ungheni Regiunea Autonomă Maghiară, Nicolae Ștefănescu, inginer agronom1 șef la S.M.T. Gottlob, regiunea Arad, Gheorghe Buzatu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Romani, regiunea Bacău, Salat Augustin, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Moșnița Nouă, raionul Timișoara, Ion Dorobanțu, directorul uzinei „Semănătoarea” din București. Ședința din după amiaza zilei de duminică a fost prezidată de tov. Chivu Stoica, prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. In continuarea discuțiilor au luat cuvîntul: Anghel Bodarlău, prim secretar * * al comitetului raional Turnu Măgurele al P.M.R., Vasile Florea, președintele gospodăriei agricole colective din Văleni Sat regiunea Cluj, Csáki Emeric, brigadier la gospodăria agricolă colectivă din satul Agriș, regiunea Baia Mare, Constantin Tănase, președintele gospodăriei agricole colective din comuna Golașei, regiunea Galați, prof. univ. Gh. Ionescu- Șișești de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu”, Gheorghe Gheorghiu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Straoane, regiunea Bîrlad, Constantin Colceag, președintele întovărășirii agricole din comuna Corabia, regiunea Craiova, Drăghica Gurtii, președinta gospodăriei agricole colective din comuna Semniac, regiunea Arad, Nicolae Precup, țăran muncitor cu gospodărie individuală din Blandiana, regiunea Hunedoara, Iosef Rab, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Crizbav regiunea Stalin, Vasile Pîrvu, țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Costești, regiunea Pitești, loan Goian, președintele sfatului popular al comunei Gorneni, regiunea București, Dumitru Anghel, președintele întovășirii agricole din satul Ulești, comuna liza Stoenești, regiunea Ploești, Vladimir Moșneagă, inginer agronom la stațiunea experimentală IGAR — Moara Domnească, Barbara Ordog, șef de echipă La gospodăria agricolă colectivă din Besenova Nouă, regiunea Timișoara, Valeriu Mitulescu, prim secretar al comitetului raional P.M.R. Bujoru, regiunea Galați, Andrei Sitaru, agronom la gospodăria agricolă colectivă Lenauheim, regiunea Arad. Sunt pregătiți pentru muncile de primăvară Țăranii muncitori din comuna Țuglui, raionul Craiova au reușit să termine înainte de termen reparațiile tuturor uneltelor și utilajului agricol. Ei au reparat la centrele de reparat unelte din comună 60 de pluguri, 21 grape și sau transformat totodată 12 ranițe în prǎșitor. Pentru a asigura o hrană suficientă plantelor ei au cărat pe cîmp 150 tone gunoi de grajd. Paralel cu aceste pregătiri ei au confecționat 220 de metri pătrați răsadnițe calde în care au și însămînțat roșii, ardei, etc. In fruntea muncilor iau stat mereu țăranii muncitori Anghel Ghe., Gogu Dumitrescu, Ghindeanu Marin și alții. LAZAR SPIRIDON coresp. Valorificări prin cooperativă Cu sprijinul organizației de bază, consiliul de conducere al cooperativei sătești Pojaru, raionul Gilort a dus o susținută muncă în rîndul țăranilor muncitori din intensificării comună, în vederea valorificărilor de produse vegetale și animale prin cooperativă. Aprovizionarea cu mărfuri din cele mai felurite și de primă necesitate a atras cu fiecare zi tot mai mulți țărani muncitori în acțiunea de valorificare. Țăranul muncitor Vasile Curnea a valorificat, de curînd, prin cooperativă 20 kg. păsări, iar comunistul Ciocea Ion 30 kg. păsări. Cu banii rezultați din valorificarea produselor ei au cumpărat de la cooperativă bocanci, pînză, stofă pentru haine, și multe altele. De asemenea, membrii întovărășirii agricole „1 Mai” au valorificat importante cantități de cereale. Cu același elan au pornit să desfășoare munca de valorificării și țăranii muncitori din comuna Poiana Seciuri. Țăranul muncitor Florea Oțăt a valorificat 470 kg. porumb primind în schimb materiale de construcție cum ar fi lemn, țiglă și altele. VICTOR TARBAU coresp. Dacă întâmplător vei merge pe strada Gheorghe Doja di n Craiova și vei discuta cu orice locatură despre activitatea femeilor din cartier, aceasta îți va spune: „Pînă anul trecut, activitatea femeilor din cartierul nostru nu se cunoștea. Era ca și inexistentă. Insă, din martie 1954, de cînd avem ca delegată pe tov. Anastasia Popescu, multe s-au schimbat. Anastasia Popescu e o femeie datoinică, energică. Ea mobilizează femeile din grupa sa la diferite acțiuni de interes obștesc, la munca culturală, etc. Dar... mai bine ar fi să stați de vorbă chiar cu tov. Popescu. vă va spune ea totul... * Pe strada Gheorghe Doja, la numărul 36, locuiește Anastasia Popescu. Am bătut la poartă. După cîteva clipe cineva a ieșit din casă. — Tocmai mă pegăteam să plc la sfat, m-a înamporat gospodina. Știți, eu sînt și membră a comisiei de femei și ași vrea să cunosc sarcinile ce trebuie să le realizăm în perioada aceasta.. Ieri, am avut o adunare la cămin, și am discutat cu femeile din circumscipția nr. 77, cum să întâmpinăm Ziua de 8 Martie. Ne-am luat anajamentul ca, în cinstea Zilei Internaționale a Femeii, să văruim toți pomi de pe stradă, să curățim curțile, să amenajăm colțuri verzi, etc. s £ £ $ y.A putea indeplini toate aceste angajamente? — am întrebat eu. — Am realizat noi și altele care au cerut eforturi mai mari, mai deosebite — îmi răspunse ea. Și, d legata de femei, Anastasia Popescu. Începu să miistăinuiască modul cum a muncit de cînd a fost aleasă. — La început, era mai greu: nu cunoaștem așa bine munca, femeile nu-mi dădeau ascultare... încetul cu încetul, însă, am reușit să le atrag în munca de interes obștesc, în acțiunile pe tărîm cultural, ș.a.md. Din cele discutate, am afat că femeile da pe strada Gheorghe Doja au avut multe realizări. Astfel, datorită mobilizării făcute de delegata Anastasia Popescu, în toamna anului trecut, femeile din cartier au partiipat la muncă voluntară pentru piantarea unui număr de 35 de pomi pe marginea străzii. In frunte cu delegata lor, femei ca Maria Chiu, Finta lordăchescu și altele, au postat zeci de ore de muncă voluntară la construcț’a TeatuV de vară diin orașul nostru la anterjarea e, poz’ț’ei agricole de pe Galea Lenin, la curățirea curții „Cosi Copilului” și la multe alte acțiun’ d ’ acest fel. Dar nu numai de acțiunile de interes obștesc s-au îngrijit fernie din strada Gheorghe Doja, ci și de alte probleme. Așa de pildă, pentru copiii care sînt la greșa din cartier, din inițiativa femeilor, s-au cumpărat, cu prilejul pomului de iarnă, 30 perechi de ghetuțe, rochițe, lăibărașe, cămășuțe, sqăunele și altele. Și pentru îmbunătățirea muncii culturale, ele au depus un deosebit interes. Femei ca Ștefania Ionesco și Iuliana Ștefania, care fac parte din grupa Anastasiei Popescu, au deveni bune activiste ale căminului cultural „Vasile Roaită”. Ele au ajutat mult conducerea căminului cultural în reorganizarea cercurilor de citit. Și cercurile de citit s-au format chiar în casele delegatelor de femei din cartier. In fiecare săptămînă, cele 10 femei din grupa Anastasiei Popescu, se întîlnesc acasă la ea pentru a citi din ziar unele articole, capitole din anumite cărți și altele. In cursul lunii ianuarie a.c., în cadrul cercului de citit, de care răspunde Anastasia Popescu, s-a făcut recenzia cărții „Suzana Pirvulescu” de Ecaterina Chivu. Din această carte, temele au învățat cum trebuie să muncească pentru a contribui la înflorirea patriei noastre. Săptămînile trecute, la căminul cultural „Vasile Roaită” a avut loc o adunare consacrată discutării Documentelor și s’unii lărgite a Biroului Consiliului Mondial al Păcii, de la Viena. Multe femei printre care Ioana Popescu și Iuliana Ștefania, care au suferit de pe urma războiului, și-au exprimat ura lor neîmpăcată față de imperialiștii care urzesc un al treilea război mondial. De aceea, ele au semnat cu încredere în forțele păcii, Apelui păcii. Apelul vieții. La cîteva zile după aceasta, s-au format echipe care au mers din casă în casă, cu listele pentru striagerea semnăturilor. Echipa de care răspundea Anastasia Popescu a fost formată numai din femei. — Două zile am mers pe strada noastră — mi-a spus delegata — cu listele pentru strângerea femină aturilor. Toți cetățenii ne-au intim spinat cu dragoste și bucurie, eiprijmîndu-și dorința lor de a trăi în pace și liniște, de a lupta pentru fericirea căminelor lor. Pe strada noastră nu mai există nici un cetățean care, pînă la această dată să nu fi semnat Apelul pentru interzicerea războiului atomic. Pe fața Anastasiei Popescu apăru deodată un zâmbet. Era un zîmbet de satisfacție. Delegata era mulțțumită că reușise să-mi istorisească pe scurt despre munca ei despre rezultatele obținnute de ea. Am lăsat-o pe Anastasia Popescu, să-și vadă de treburi. Conjucîndu-mă, ea mi-a spus! — Poate alte delegate de femei se mândresc cu realizări mai mari decât cele obținute de mine. Totuși, și eu voi munci mai departe pentru a dovedi tuturor femeilor din grupa mea că sunt vrednică Süu««* «S SLEíató ’ ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI JDE 8 MARTIE DELEGATĂ GRUPEI DE FEMEI I