Inainte, iulie 1955 (Anul 12, nr. 3230-3256)
1955-07-22 / nr. 3248
1 ÎNAINTE Preocupare fata de realizarea unui regim sever de economii , îndeplinirea înainte de termen a r Sarcinilor ce le-au revenit din primul plan cincinal, a constituit pentru muncitorii, tehnicienii și inginerii atelierelor C.F.R. Tr. Severin un nou imbold în munca ce o desfășoară pentru dezvoltarea succeselor obținute în producție. Preocupați în permanență de îndeplinirea și depășirea planului de producție, de îmbunătățirea calității lucrărilor executate, de reducerea sistematică a prețului de cost al acestora, colectivul acestei unități feroviare și-a intensificat eforturile pentru a fi la înălțimea sarcinilor încredințate. Antrenați în întrecerea socialistă, aplicînd pe scară largă metodele înaintate de muncă, folosind cu pricepere timpul de lucru, ei au reușit să depășească sarcinile de plan pe luna iunie în procent de 4,54 la sută. Productivitatea muncii pe aceeași lună a crescut cu 6,92 la sută, iar prețul de cost a fost redus cu 12,65 procente față de sarcina planificată. O problemă importantă care a stat în centrul preocupărilor fiecărui muncitor a fost realizarea a cît mai multe economii de materiale și piese de schimb. Desfășurînd o largă acțiune în această direcție, s-a reușit ca prin folosirea deșeurilor rezultate din materialul fibros și lemnos, să se confecționeze însemnate produse de larg consum. Astfel, s-au executat 90 bucăți mese tip birou cu 2 și 4 sertare, 71 bucăți diferite dulapuri, 65 bucăți osii pentru vehicule și alte produse. Prin înlocuirea metalelor neferoase cu feroase s-a reușit să se facă economii în valoare de peste 14.032 lei. Colectivul de la atelierele C.F.R. Tr. Severin, a sprijinit importanta acțiune patriotică — „Să dăm patriei cît mai mult metal” — și continuă cu eforturi înzecite pentru a-și aduce din plin contribuția la întărirea economiei țării noastre. Strîngînd cantitatea de 87537 kg. fier vechi, s-a obținut o economie în valoare de 14.913 lei In această direcție trebuie evidențiați muncitorii Vasile Iordache, Ion Vidan și alții. Tîmplarul Sabo Frantz, responsabilul brigăzii care confecționează bunuri de larg consum, montatorul Ion Enache, conducătorul brigăzii de producție, forjorul Ștefan Dîgă, responsabilul brigăzii de tineret și alții, aplicînd metodele înaintate de lucru Voroșin, Lidia Korabelnikova, etc., au reușit să depășească planul de producție pe luna iunie în procent de 90—150 la sută, realizînd în același timp însemnate economii de materiale și piese de schimb. In cursul primului semestru al anului 1955 au fost înregistrate un număr de 33 inovații și raționalizări. Dintre acestea 14 sînt aplicate în procesul de producție iar restul sînt în studiu. Valoarea recompenselor inovatorilor și raționalizatorilor în primele 6 luni ale acestui an, s-a ridicat la suma de peste 4000 lei. O serie întreagă de inovații ca : mașina de șlefuit material lemnos pentru bunurile de larg consum, executată de tîmplarul Sabo Frantz, stația de încărcat acumulatori auto și umflat cauciucuri, executată de tov. L. Dănilă și altele, au dat prin randamentul lor posibilitatea realizării de mari economii. Un merit deosebit în această problemă îi revine cabinetului tehnic (responsabil, inginer Vasile Pigulea) care s-a preocupat în permanență de sădirea în rîndul muncitorilor a spiritului inventiv. Atelierele C.F.R. Tr. Severin participă la concursul de inovații pe țară inițiat de Consiliul Central al Sindicatelor. In acest scop au fost realizate din planul tematic, 6 teme de inovații. Printre acestea se numără: turnarea centrifugală pentru segmenții de locomotivă, alizarea mecanică a pistoanelor de distribuire la pompele de aer, demagnetizarea segmenților și altor piese magnetizate cu ocazia prelucrării și alte inovații executate de un colectiv de muncitori sub conducerea tinerilor ingineri Vasile Jupenski și Grigore Trandafirescu, absolvenți ai Institutului de Căi Ferate București, întregul colectiv de muncă de la atelierele C.F.R. Tr. Severin a primit cu un deosebit interes chemarea colectivă a unor întreprinderi industriale din regiunea Stalin— „Să dăm patriei cît mai multe acumulări socialiste peste plan”. Pentru realizarea sumei de 2.000.000 lei, pînă la sfîrșitul anului 1955 dintre care 1.100.000 lei pînă la 23 August, ei s-au angajat într-o luptă hotărîtă în scopul îndeplinirii și depășirii planului de producție la toți indicii. Articole de larg consum peste plan prin folosirea deșeurilor Cu mult elan se întrec în muncă membrii cooperativei meșteșugărești „Popa Șapcă” din Caracal pentru a pune la dispoziția populației articole de larg consum de calitate bună și la un preț de cost redus. In primul semestru al anului curent, planul producției globale pe cooperativă a fost realizat în proporție de 161 la sută, iar fizic a fost îndeplinit și depășit pe sortimente între 30—100 la sută. In aceeași perioadă de timp productivitatea muncii a crescut cu 40 la sută, iar salariul mediu cu 9 la sută. Fruntașă pe cooperativă s-a situat secția curelărie, care lucrînd la repararea curelelor de batoze pentru S.M.T.-uri, a îndeplinit în trimestrul II, două planuri. O grijă deosebită a existat din partea muncitorilor în ceea ce privește folosirea rațională a materiei prime și a materialelor. In cele trei luni ale trimestrului II, s-au economisit materiale evaluate la suma de 5277 lei. Valorificarea deșeurilor, provenite din fazele de fabricație, a fost de asemenea o preocupare centrală a întregului colectiv. „Din deșeuri să producem tot mai multe articole de larg consum” — aceasta a fost lozinca cu care și-au desfășurat activitatea muncitorii cooperativei. Fiecare bucățică și fîșie de piele sau talpă a fost întrebuințată la locul potrivit. In afară de sarcinile de plan secția cizmărie a executat din deșeuri 476 perechi sandale de vară pentru copii, iar secția cojocărie a confecționat 187 pieptare bărbătești și 276 căciuli. In felul acesta, cooperativa a realizat economii în valoare de peste 80.000 lei. ENE POPA coresp. Ni se semnalează că... ...în comuna Murgaș din raionul Amaradia, construcția căminului cultural se desfășoară anevoios. Comitetul executiv al sfatului popular comunal nu sprijină îndeaproape inițiativa țăranilor muncitori din această comună. Dacă unii tovarăși din cadrul comitetului executiv sprijină această acțiune, nu tot același lucru se poate spune despre Gheorghe Mitrana, Ilie Stanca și alții, care nu dau nici un concurs în această privință. Oare cu o asemenea delăsare în muncă se poate termina căminul cultural la 23 August, cum a fost angajamentul așa după țăranilor muncitori ? .i ZAMFIRION coresp. ...paznicul Ion Lică de la moara Cujmir, comunală datorită faptului că nu este controlat de nimeni la plecarea din serviciu, înțelege să sustragă deseori cantități însemnate de făină și griu. Conducerea morii comunale Cujmir, va trebui să ia măsuri urgente pentru pedepsirea acestui paznic care na face cinste muncii și încrederii ce i s-a acordat. MARIN FRIMOSU coresp. ...șoferul Popa Gheorghe, de pe cursa Craiova — Mîrșani— Amărăștii de Sus, încasează de la călători bani mai mulți decât costul real al biletelor de călătorie. In ziua de 17 iunie 1955, profitînd de faptul că erau mulți călători, n-a luat în mașină decât pe cei care au plătit mai mult. Călătorului Ștefan M. Marciu, i-a încasat 20 lei, în loc de 11 lei, cu costa biletul, iar de la Marin I. Manciu a încasat, pentru aceeași distanță 17 lei. Conducerea I.R.T.A. Craiova, mai fost sezisată despre abaterile a lui Popa Gheorghe, însă nu s-a obosit să ia nici un fel de măsuri. C. NEDELCUȚ coresp. 1 p 3 FOILETON Pescari sau gestionari ? Pescuitul e o treabă pasionantă, plină de frumuseți. Inchipuiește-ți să stai în adăstare, cu undițele asvîrlite intre nuferi și crini de apă, cu ochii țintă la plute... Și de-odată așa, să vezi sclipind in soarele oblic solzii mari ruginii ai vreunui crap. Pentru ca nu mult după aceea, să trăiești bucuria de a-l așeza în trăistuța de Ungă tine. Intr-adevăr, ce poate fi mai pasionant!?... Poate și din această cauză lui Victor Anghel, Niță S. Stănulică sau Ion Mitran li se dă atita înțelegere. Iubesc la culme pescuitul. E drept că ei nu trăiesc altă bucurie, decit aceea cînd își văd sacii umpluți cu: plătică, crap, știucă sau alți pești de apă dulce. Chiar așa stînd Lucrurile, pescari. Și încă ei rămin totuși dintre cei pe care nu-i zi să nu-i întîlnești pe malul bălții. Dacă orice cititor ar cunoaște faptul că cei trei sînt gestionari ai diferitelor secții ale cooperativei din comuna Negoi, raionul Băilești, ar rămîne desigur pradă unor mari nedumeriri. Sunt gestionari ai cooperativei și cu toate astea stau cite ziulica de mare la pîndă pe malul bălții ? Totuși așa stau lucrurile. In cele trei secții ale cooperativei, nici soarele nu mai poate pătrunde, deoarece obloanele masive stau mai tot timpul trase. In acest timp însă la fiecare din cei trei gestionari poți admira cu altă vrednicie și pricepere aruncă năvodul, umblă cu crîsnicul sau nu lasă să scape nici un pește — ori cît de viclean ar fi el — din cîrligul undiței. Să nu cumva însă să le tulburați munca. Tare mult s-ar mînia de l-ați întrerupe de la lucru. (Poate de asta, președintele cooperativei nu le zice nici cel puțin dă-te mai încolo). De nu credeți, întrebați-l pe tovarășul Haralambie Scarlat. El e paznicul bălților. Se străduie omul să-i facă să înțeleagă că nu-i dreptul lor să pescuiască, că bălțile sunt sub patronajul întovărășirilor agricole din comună, că pescuitul cu, sau fără permis este absolut interzis. Dar ți-ai găsit să fie înțeles !... Nici nu-i sunt ascultate vorbele. Ba mai mult, dacă insistă, nici nu mai are timp să-și reproșeze o asemenea imprudență. Căci se abate asupra sa o ploaie de sudălmi și lovituri. Nu degeaba cei trei pasionați pescari s-au pregătit asiduu pentru aceasta. S-au pregătit, înghițind una cite una butelcuțe cu țuică de dudă, rom, tulburel vechi, drojdioară și alte asemenea licori dătătoare de forță. Cînd umbrele serii se lasă peste sat, pot fi văzuți indreptîndu-se spre case. Și pe drept cuvînt se cuvine să-i tîngui. Căci după ce că nu-și pașii spre unde li-i pot îndrepta voia, mai sunt nevoiți să Urască prin pulberea drumului și sacii încărcați cu zeci de kilograme de pește. Și nu după mult timp, de-ți cere inima să măninci o ciorbă de pește proaspăt, nu trebuie decit să faci un drum pînă la casele celor trei pescari „asociați”. Dar nici mai mult nici mai puțin decit 10 sau 15 lei (după cum a fost sau nu zi bună de pescuit) și-ți iei 1 kg. de pește. Preț „convenabil”, marfă „proaspătă”. Pot oare să se plingă de ceva?... Afacerile le merg doar strună. Cum s-ar spune : in stil mare. Și nimeni nu-i stingherește nici cu atitica... Așa se face că in timp ce la cooperativă obloanele sunt mereu închise, la locuințele celor trei pescari „amatori" s-au deschis... adevărate centre de desfacere a peștelui. Și așa trec zilele. Dimineața încep să arunce năvoadele... Seara pleacă încărcați de roadă. Și de fiecare dată au cîte o zi bună. Pînă cînd le-o merge așa ?... Pînă cînd ?... Va veni oare ziua cînd îngăduitorii conducători ai U.R.C.C. Băilești vor pune capătă unei asemenea situații, permițindu-le să se ocupe în voie de pasionanta treabă a pescuitului, fără a mai purta pe umerii lur greaua „povară” de gestionari de cooperativă (După corespondența tov. Nichita Chelu). In raionul Cujmir, muncile agricole de vară, se desfășoară cu intensitate. Mobilizați de organizațiile de partid și avînd exemplul comuniștilor, muncitorii din G.A.S., S.M.T.-uri, colectiviștii și întovărășiții precum și țăranii muncitori cu gospodării individuale, muncesc cu hotărîre, pentru ca aceste lucrări să se înfăptuiască la timp și în condițiuni cît mai bune, pentru a nu se pierde nici un bob din recolta Îmbelșugată. Comuniștii în frunte încă înainte ca recolta de griu să dea în pîrgă, comuniștii din organizația de partid a gospodăriei colective „Steagul roșu” din comuna Salcia, au discutat în ședință măsurile ce trebuie luate în scopul desfășurării în cele mai bune condițiuni și la timp a campaniei de recoltat. Astfel membrii de partid au primit sarcină, din partea biroului organizației de bază, ca alături de ceilalți agitatori ai organizației să discute cu colectiviștii importanța ce o prezintă faptul că în actuala campanie de secerat, dezmiriștit și treierat să nu lipsească nici un colectivist de la lucru, pentru a se înlătura orice pierdere de recoltă. In repetate rînduri, președintele gospodăriei agricole colective și secretarul organizației de bază vizitau lanurile de grîu pentru a cerceta stadiul de coacere. Cînd au constatat că griul a dat în pîrgă, împreună cu colectiviștii au hotărît să se treacă la secerat. In cadrul echipelor, membri de partid ca Constantin Barză, Ion Cebuc cît și colectiviștii Ion Maximi, Floarea Matei, Tunsoiu Constantina, Dina Olea și alții, prin muncă au constituit un exemplu pentru ceilalți colectiviști. Desfășurînd larg întrecerea socialistă între echipe, popularizîndu-se la gazeta de perete, panoul de onoare, succesele debi Ildite au făcut ca să dea un imbold puternic in munca colectiviștilor. Astfel, numai în cîteva zile colectiviștii au reușit să secere griul de pe o suprafață de 40 ha. In sprijinul lor a venit combania de la S.M-T Obîrșia care în mai puțin timp decît colectiviștii a dat gata și restul de 45 ha cultivate cu grîu. Tinerii utemiști Marin Godea, Nicolae Sandu, care au fost repartizați să lucreze pe combaină, au muncit cu mult elan din zorii zilei pînă noaptea tîrziu. In timp ce o parte din colectiviști secerau, alții cărau snopii la arie pentru a se începe treieratul. La timp a sosit brigada IV-a de tractoare condusă de tov. Constantin Păsărică, candidat de partid, care fără să piardă din timpul prețios a început lucru. In timp de patru zile tractoriștii au izbutit să termine de treierat griul de pe 45 ha., iar noaptea au dezmiriștit toată suprafața de 85 ha. Datorită unor asemenea măsuri politice și organizatorice luate de organizația de bază, în seara zilei de 11 iulie colectiviștii din Salcia, au terminat campania de recoltat, dezmiriștit și treierat. Din prima recoltă, colectiviștii au transportat la baza de recepție Cetate, cantitatea de 17.000 kg. grîu ce revenea cotă către stat. Exemplul colectiviștilor a fost urmat cu multă însuflețire și de țăranii muncitori din sectorul individual. Qnd grîul a dat în pîrgă, la îndemnul comuniștilor țăranii muncitori au ieșit la secerat. Lucrîndu-se de zor, folosindu-se toate forțele și mijloacele de care dispun, au reușit ca pînă la 12 iulie întreaga suprafață de teren, cultivată cu grîu să fie secerată, iar 31 ha. din suprafața ce a fost secerată s-a și dezmiriștit. Primii care au secerat și dezmiriștit au fost Ion Gh. Cărăușeru I., membru de partid, țăranii muncitori Ion C. Tunsoiu, Ion Chisăr și alții. Pe suprafața dezmiriștită ei au însămînțat porumb furajer. De asemenea țăranii muncitori Alexandru Georgescu, Gheorghe M. Teca, Dumitru Manea și alții, care au treierat primii au și transportat în ziua de 9 iulie cota la baza de recepție. Pînă în prezent, treieratul in această comună s-a efectuat în procent de peste 70 la sută. Comuna Salcia se situează fruntașă pe raion. Roadele muncii în comun Organizația de partid din întovărășirea agricolă „8 Martie” din comuna Dîrvari a desfășurat o intensă muncă politică în rîndul întovărășiților, pentru a-i convinge de avantajele ce le aduce munca în comun. Organizați pe echipe, începînd cu muncile agricole de toamnă întovărășiții au efectuat în comun însămînțatul griului. In primăvară, cînd griul răsărise frumos, întovărășiții, pe echipe, au aplicat grăparul și plivitul, favorizînd astfel dezvoltarea culturii. Apropierea recoltării culturii de grîu era așteptată de întovărășiți cu multă bucurie. De aceea, cînd s-a stabilit timpul potrivit pentru recoltat s-a și trecut la seceratul lanului. Ca și in muncile agricole ulterioare în actuala campanie de recoltat pe baza sarcinilor primite de la biroul organizației de bază, comuniștii s-au situat in frunte. Folosind toate mijloacele și posibilitățile de care dispun, lucrîndu-se în comun, întovărășiții au reușit ca în cîteva zile să secere întreaga suprafață de 17 ha. Trebuie scoasă în evidență activitatea tov. Constantin Anghel, membru de partid, care lucrînd cu secerătoarea cu tracțiune animală a obținut cele mai bune rezultate în muncă. De asemenea, în cadrul echipelor atît la secerat cît și la treierat, rezultate destul de bune au obținut tovarășii Constantin Voicu, Gheorghe Tărăbuță, membri de partid, Petre Atinge, candidat de partid și alții. Imediat după ce au secerat, întovărășiți au și început treieratul. In mai puțin de trei zile griul de pe toată suprafața a fost treierat, obținîndu-se 1600 kg. la ha. Brigada de tractoriști a S.M.T.Obîrșia, al cărei șef de brigadă a fost tov. Nicolae Barbu, candidat de partid, a depus o muncă stăruitoare, sprijinind întovărășiții în această campanie. In timp ce ziua s-a treierat, noaptea s-a dezmiriștit toată suprafața de pe care a fost secerat griul. Cînd munca nu este organizată Deși în campania de însămînțări atît colectiviștii cît și țăranii muncitori din comuna Gruia s-au situat în rîndul fruntașilor, nu aicelași lucru se poate spune în actuala campanie de recoltat a culturii de griu și a celorlalte pă jtoase. Pînă la data de 12 iulie a.c. membrii gospodăriei agricole colective din această comună au secerat deabia 18 ha. din cele 65 ha. cultivate cu griu, iar în sectorul individual nu s-a secerat nici 50 la sută din suprafața culturilor păioase. Această situație o explică faptul că atît organizația de bază din gospodăria agricolă colectivă, cît și organizația de bază din comună, desfășoară o slabă muncă politică și organizatorică. După cum era de dorit organizația de bază din gospodăria agricolă colectivă, trebuia să desfășoare o temeinică muncă in rîndul colectiviștilor pentru a-i convinge de necesitatea, ca in special in actuala campanie să nu lipsească nici un colectivist de la lucru. Or, această problemă nu a stat ca o preocupare principală în activitatea organizației de bază. Din această cauză o parte din colectiviști cum sunt Constantin Petrescu, Ioana Matei și alții, nu vin cu regularitate la lucru. De asemenea, sunt și alți tovarăși ca Constantin Giuhai, Ștefan Paraschiv care nu muncesc cu toată stăruința atunci cînd vin la lucru.. Consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective, al cărui președinte este tovarășul Gheorghe Stoica, nu a fost îndrumat să organizeze cît mai bine munca echipelor pentru ca lucrările agricole să se execute la timp. Astfel în actuala perioadă de timp, cînd colectiviștii trebuiau să treacă cu toate forțele la secerat, ei încă executau praștia Il-a la porumb. In ajutorul colectiviștilor au fost trimise două secerători- legatari de la S.M.T. Obîrșia. Dar din cauză că ele nu au fost bine reparate s-au defectat imediat, pierzindu-se zile întregi pentru a fi puse la punct. De asemenea, batoza care a fost trimisă în această comună să treiere atît la gospodăria agricolă colectivă cît și în sectorul individual, a stat aproape o săptămînă neîntrebuințată. Acest fapt s-a petrecut din cauză că atît colectiviștii cît și țăranii muncitori, nu au fost îndrumați de organizațiile de bază să secere la timp și să care griul La arie pentru ca bar toza să nu stea nici o clipă nefolosită. Mai mult, aria care se stabilise să se amenajeze și să fie electrificată, deoarece există asemenea posibilități, pînă la 12 iulie sfatul popular, al cărui președinte este tovarășa Margareta Tomulescu, nu a realizat nimic în această privință. Organizațiile de partid din comuna Gruia nu folosesc cu price,pere agitatorii, gazetele de perete, panoul de onoare și celelalte ,mijloace politice care le stau la îndemînă pentru a lichida rămînerea în urmă în campania de secerat, dezmiriștit și treieriș. Tovarășul Nicolae Faimoc, instructor al coimitetului de partid raional, nu a muncit cu toată răspunderea pentru a îndruma organizațiile de bază din această comună de a căror activitate răspunde. Timpul fiind destul de înaintat, se cere din partea organizațiilor de partid din această comună ca sub îndrumarea comitetului de partid raional, să folosească cu pricepere variatele forme și mijloace ale muncii politice, pentru a mobiliza colectiviștii și țăranii muncitori să folosească toate forțele și mijloacele de care dispun, ca în timpul cel mai scurt să se termine campania de secerat, dezmiriștit și treierat. MÎTÎI PE TEME DE PARTID Din activitatea organizațiilor de partid din raionul Cujmir în campania de secerat, dezmiriștit și treieriș