Inainte, iulie 1955 (Anul 12, nr. 3230-3256)

1955-07-22 / nr. 3248

1 ÎNAINTE Preocupare fata de realizarea unui regim sever de economii , îndeplinirea înainte de termen a r Sarcinilor ce le-au revenit din pri­mul plan cincinal, a constituit pentru muncitorii, tehnicienii și in­ginerii atelierelor C.F.R. Tr. Seve­rin un nou imbold în munca ce o desfășoară pentru dezvoltarea suc­ceselor obținute în producție. Preocupați în permanență de în­deplinirea și depășirea planului de producție, de îmbunătățirea calității lucrărilor executate, de reducerea sistematică a prețului de cost al acestora, colectivul acestei unități feroviare și-a intensificat eforturile pentru a fi la înălțimea sarcinilor încredințate. Antrenați în întrecerea socialistă, aplicînd pe scară largă metodele înaintate de muncă, folosind cu pricepere timpul de lucru, ei au reușit să depășească sarcinile de plan pe luna iunie în procent de 4,54 la sută. Productivitatea mun­cii pe aceeași lună a crescut cu 6,92 la sută, iar prețul de cost a fost redus cu 12,65 procente față de sarcina planificată. O problemă importantă care a stat în centrul preocupărilor fiecă­rui muncitor a fost realizarea a cît mai multe economii de mate­riale și piese de schimb. Desfășu­­rînd o largă acțiune în această di­recție, s-a reușit ca prin folosirea deșeurilor rezultate din materialul fibros și lemnos, să se confecțione­ze însemnate produse de larg con­sum. Astfel, s-au executat 90 bu­căți mese tip birou cu 2 și 4 ser­tare, 71 bucăți diferite dulapuri, 65 bucăți osii pentru vehicule și alte produse. Prin înlocuirea metalelor neferoa­se cu feroase s-a reușit să se facă economii în valoare de peste 14.032 lei. Colectivul de la atelierele C.F.R. Tr. Severin, a sprijinit importanta acțiune patriotică — „Să dăm pa­triei cît mai mult metal” — și continuă cu eforturi înzecite pentru a-și aduce din plin contribuția la întărirea economiei țării noastre. Strîngînd cantitatea de 87­537 kg. fier vechi, s-a obținut o economie în valoare de 14.913 lei­ In această direcție trebuie evidențiați munci­torii Vasile Iordache, Ion Vidan și alții. Tîmplarul Sabo Frantz, respon­sabilul brigăzii care confecționează bunuri de larg consum, montatorul Ion Enache, conducătorul brigăzii de producție, forjorul Ștefan Dîgă, responsabilul brigăzii de tineret și alții, aplicînd metodele înaintate de lucru Voroșin, Lidia Korabelnikova, etc., au reușit să depășească pla­nul de producție pe luna iunie în procent de 90—150 la sută, reali­­zînd în același timp însemnate e­­conomii de materiale și piese de schimb. In cursul primului semes­tru al anului 1955 au fost înregis­trate un număr de 33 inovații și raționalizări. Dintre acestea 14 sînt aplicate în procesul de producție iar restul sînt în studiu. Valoarea recompenselor inovatorilor și rațio­­nalizatorilor în primele 6 luni ale acestui an, s-a ridicat la suma de peste 4000 lei. O serie întreagă de inovații ca : mașina de șlefuit material lemnos pentru bunurile de larg consum, executată de tîm­plarul Sabo Frantz, stația de în­cărcat acumulatori auto și umflat cauciucuri, executată de tov. L. Dănilă și altele, au dat prin ran­damentul lor posibilitatea realiză­rii de mari economii. Un merit de­osebit în această problemă îi re­vine cabinetului tehnic (responsa­bil, inginer Vasile Pigulea) care s-a preocupat în permanență de să­direa în rîndul muncitorilor a spi­ritului inventiv. Atelierele C.F.R. Tr. Severin par­ticipă la concursul de inovații pe țară inițiat de Consiliul Central al Sindicatelor. In acest scop au fost realizate din planul tematic, 6 te­me de inovații. Printre acestea se numără: turnarea centrifugală pen­tru segm­enții de locomotivă, ali­­zarea mecanică a pistoanelor de distribuire la pompele de aer, de­magnetizarea segmenților și altor piese magnetizate cu ocazia prelu­crării și alte inovații executate de un colectiv de muncitori sub con­ducerea tinerilor ingineri Vasile Jupenski și Grigore Trandafirescu, absolvenți ai Institutului de Căi Ferate București, întregul colectiv de muncă de la atelierele C.F.R. Tr. Severin a primit cu un deosebit interes che­marea colectivă a unor întreprin­deri industriale din regiunea Stalin­­— „Să dăm patriei cît mai multe acumulări socialiste peste plan”. Pentru realizarea sumei de 2.000.000 lei, pînă la sfîrșitul anu­lui 1955 dintre care 1.100.000 lei pînă la 23 August, ei s-au angajat într-o luptă hotărîtă în scopul în­deplinirii și depășirii planului de producție la toți indicii. Articole de larg consum peste plan prin folosirea deșeurilor Cu mult elan se întrec în muncă m­embrii cooperativei meșteșugărești „Popa Șapcă” din Caracal pentru a pune la dispoziția populației ar­ticole de larg consum de calitate bună și la un preț de cost redus. In primul semestru al anului cu­rent, planul producției globale pe cooperativă a fost realizat în pro­porție de 161 la sută, iar fizic a fost îndeplinit și depășit pe sorti­mente între 30—100 la sută. In a­­ceeași perioadă de timp producti­vitatea muncii a crescut cu 40 la sută, iar salariul mediu cu 9 la sută. Fruntașă pe cooperativă s-a situat secția curelărie, care lucrînd la repararea curelelor de batoze pentru S.M.T.-uri, a îndeplinit în trimestrul II, două planuri­. O grijă deosebită a existat din partea muncitorilor în ceea ce pri­vește folosirea rațională a mate­riei prime și a materialelor. In cele trei luni ale trimestrului II, s-au economisit materiale evaluate la suma de 5277 lei. Valorificarea deșeurilor, provenite din fazele de fabricație, a fost de asemenea o pre­ocupare centrală a întregului colec­tiv. „Din deșeuri să producem tot mai multe articole de larg consum” — aceasta a fost lozinca cu care și-au desfășurat activitatea munci­torii cooperativei. Fiecare bucățică și fîșie de piele sau talpă a fost întrebuințată la locul potrivit. In afară de sarcinile de plan secția cizmărie a executat­ din deșeuri 476 perechi sandale de vară pentru co­pii, iar secția cojocărie a confec­ționat 187 pieptare bărbătești și 276 căciuli. In felul acesta, coope­rativa a realizat economii în va­loare de peste 80.000 lei. ENE POPA­­ coresp. Ni se semnalează că... ...în comuna Murgaș din ra­ionul Amaradia, construcția că­minului cultural se desfășoară a­­nevoios. Comitetul executiv al sfa­tului popular comunal nu sprijină îndeaproape inițiativa țăranilor muncitori din această comună. Dacă unii tovarăși din cadrul co­mitetului executiv sprijină această acțiune, nu tot același lucru se poate spune despre Gheorghe Mi­­trana, Ilie Stanca și alții, care nu dau nici un concurs în această pri­vință. Oare cu o asemenea delăsare în muncă se poate termina căminul cultural la 23 August, cum a fost angajamentul așa după țărani­lor muncitori ? .i ZAMFIR­ION coresp. ...paznicul Ion Lică de la moa­ra Cujmir, comunală datori­tă faptului că nu este contro­lat de nimeni la plecarea din ser­viciu, înțelege să sustragă dese­ori cantități însemnate de făină și griu. Conducerea morii comunale Cuj­mir, va trebui să ia măsuri ur­gente pentru pedepsirea acestui paznic care na face cinste muncii și încrederii ce i s-a acordat. MARIN FRIMOSU coresp. ...șoferul Po­pa Gheorghe, de pe cursa Craio­va — Mîrșani— Amărăștii de Sus, încasează de la călători bani mai mulți de­cât costul real al biletelor de că­lătorie. In ziua de 17 iunie 1955, profitînd de faptul că erau mulți călători, n-a luat în mașină decât pe cei care au plătit mai mult. Că­lătorului Ștefan M. Marciu, i-a în­casat 20 lei, în loc de 11 lei, cu­ costa biletul, iar de la Marin I. Manciu a încasat, pentru aceeași distanță 17 lei. Conducerea I.R.T.A. Craiova, mai fost sezisată despre abaterile a lui Popa Gheorghe, însă nu s-a obosit să ia nici un fel de măsuri. C. NEDELCUȚ coresp. 1 p 3 FOILETON Pescari sau gestionari ? Pescuitul e o treabă pasionan­tă, plină de frumuseți. Inchipu­­iește-ți­ să stai în adăstare, cu undițele asvîrlite intre nuferi și crini de apă, cu ochii țintă la plute... Și de-odată așa, să vezi sclipind in soarele oblic solzii mari ruginii ai vreunui crap. Pentru ca nu mult după aceea, să trăiești bucuria de­ a-l așeza în trăistuța de Ungă tine. Intr-adevăr, ce poate fi mai pasionant!?... Poate și din a­­­­ceastă cauză lui Victor Anghel, Niță S. Stănulică sau Ion Mit­ran li se dă atita înțelegere. Iubesc la culme pescuitul. E drept că ei nu trăiesc altă bucurie, decit aceea cînd își văd sacii umpluți cu: plătică, crap, știucă sau alți pești de apă dulce. Chiar așa stînd Lucrurile, pescari. Și încă ei rămin totuși dintre cei pe care nu-i zi să nu-i întîlnești pe malul bălții. Dacă orice cititor ar cunoaște faptul că cei trei sînt gestionari ai diferitelor secții ale coopera­tivei din comuna Negoi, raio­nul Băilești, ar rămîne desigur pradă unor mari nedumeriri. Sunt gestionari ai cooperativei și cu toate astea stau cit­e ziu­lica de mare la pîndă pe malul bălții ? Totuși așa stau lucrurile. In cele trei secții ale cooperati­vei, nici soarele nu mai poate pătrunde, deoarece obloanele ma­sive stau mai tot timpul trase. In acest timp însă la fiecare din cei trei gestionari poți admira cu altă vrednicie și pricepere a­­runcă năvodul, umblă cu crîsni­­cul sau nu lasă să scape nici un pește — ori cît de viclean ar fi el — din cîrligul undiței. Să nu cumva însă să le tulburați mun­ca. Tare mult s-ar mînia de l-ați întrerupe de la lucru. (Poate de asta, președintele cooperativei nu le zice nici cel puțin dă-te mai încolo). De nu credeți, întreba­­ț­i-l pe tovarășul Haralambie Scarlat. El e paznicul bălților. Se străduie omul să-i facă să înțeleagă că nu-i dreptul lor să pescuiască, că bălțile sunt sub patronajul întovărășirilor agri­cole din comună, că pescuitul cu, sau fără permis este absolut in­terzis. Dar ți-ai găsit să fie în­țeles !... Nici nu-i sunt ascultate vorbele. Ba mai mult, dacă in­sistă, nici nu mai are timp să-și reproșeze o asemenea impruden­ță. Căci se abate asupra sa o ploaie de sudălmi și lovituri. Nu degeaba cei trei pasionați pescari s-au pregătit asiduu pentru a­­ceasta. S-au pregătit, înghițind una cite una butelcuțe cu țuică de dudă, rom, tulburel vechi, drojdioară și alte asemenea licori dătătoare de forță. Cînd umbrele serii se lasă pes­te sat, pot fi văzuți indreptîn­­du-se spre case. Și pe drept cuvînt se cuvine să-i tîngui. Căci după ce că nu-și pașii spre unde li-i pot îndrepta voia, mai sunt nevoiți să Urască prin pul­berea drumului și sacii încărcați cu zeci de kilograme de pește. Și nu după mult timp, de-ți cere ini­ma să măninci o ciorbă de pește proaspăt, nu trebuie decit să faci un drum pînă la casele ce­lor trei pescari „asociați”. Dar nici mai mult nici mai puțin de­cit 10 sau 15 lei (după cum a fost sau nu zi bună de pescuit) și-ți iei 1 kg. de pește. Preț „con­venabil”, marfă „proaspătă”. Pot oare să se plingă de ceva?... Afacerile le merg doar strună. Cum s-ar spune : in stil mare. Și nimeni nu-i stinghe­rește nici cu atitica... Așa se face că in timp ce la cooperativă obloanele sunt mereu închise, la locuințele celor trei pescari „a­­matori" s-au deschis... adevă­rate centre de desfacere a peș­telui. Și așa trec zilele. Dimineața încep să arunce năvoadele... Sea­ra pleacă încărcați de roadă. Și de fiecare dată au cîte o zi bună. Pînă cînd le-o merge așa ?... Pînă cînd ?... Va veni oare ziua cînd îngăduitorii conducători ai U.R.C.C. Băilești vor pune capătă unei asemenea situații, permițin­­du-le să se ocupe în voie de pa­sionanta treabă a pescuitului, fără a mai purta pe umerii lur greaua „povară” de gestionari de cooperativă (După corespondența tov. Nichita Chelu). In raionul Cujmir, muncile agri­­cole de vară, se desfășoară cu in­­tensitate. Mobilizați de organiza­țiile de partid și avînd exemplul comuniștilor, muncitorii din G.A.S., S.M.T.-uri, colectiviștii și întovă­­rășiții precum și țăranii muncitori cu gospodării individuale, muncesc cu hotărîre, pentru ca aceste lu­crări să se înfăptuiască la timp și în condițiuni cît mai bune, pentru a nu se pierde nici­­ un bob din re­colta Îmbelșugată. Comuniștii în frunte încă înainte ca recolta de griu să dea în pîrgă, comuniștii din organizația de partid a gospodăriei colective „Steagul roșu” din co­muna Salcia, au discutat în ședință măsurile ce trebuie luate în sco­pul desfășurării în cele mai bune condițiuni și la timp a campaniei de recoltat. Astfel membrii de par­tid au primit sarcină, din partea biroului organizației de bază, ca alături de ceilalți agitatori ai or­ganizației să discute cu colectiviștii importanța ce o prezintă faptul că în actuala campanie de secerat, dezmiriștit și treierat să nu lip­sească nici un colectivist de la lu­cru, pentru a se înlătura orice pierdere de recoltă. In repetate rînduri, președintele gospodăriei agricole colective și se­cretarul organizației de bază vizitau lanurile de grîu pentru a cerceta stadiul de coacere. Cînd au cons­tatat că griul a dat în pîrgă, îm­preună cu colectiviștii au hotărît să se treacă la secerat. In cadrul echipelor, membri de partid ca Constantin Barză, Ion Cebuc cît și colectiviștii Ion Maximi, Floarea Matei, Tunsoiu Constantina, Dina Olea și alții, prin muncă au consti­tuit un exemplu pentru ceilalți co­lectiviști. Desfășurînd larg întrece­rea socialistă între echipe, popu­­larizîndu­-se la gazeta de perete, panoul de onoare, succesele debi Il­dite au făcut ca să dea un imbold puternic in munca colectiviștilor. Astfel, numai în cîteva zile colec­tiviștii au reușit să secere griul de pe o suprafață de 40 ha. In spri­jinul lor a venit com­bania de la S.M-T­­ Obîrșia care în mai puțin timp decît colectiviștii a dat gata și restul de 45 ha­ cultivate cu grîu. Tinerii utemiști Marin Godea, Nicolae Sandu, care au fost repar­tizați să lucreze pe combaină, au muncit cu mult elan din zorii zilei pînă noaptea tîrziu. In timp ce o parte din colectiviști secerau, alții cărau snopii la arie pentru a se începe treieratul. La timp a sosit brigada IV-a de tractoare condusă de tov. Constantin Păsărică, candi­dat de partid, care fără să piardă din timpul prețios a început lucru. In timp de patru zile tractoriștii au izbutit să termine de treierat griul de pe 45 ha., iar noap­tea au dezmiriștit toată suprafața de 85 ha. Datorită unor aseme­nea măsuri politice și organizato­rice luate de organizația de bază, în seara zilei de 11 iulie colecti­viștii din Salcia, au terminat cam­pania de recoltat, dezmiriștit și treierat. Din prima recoltă, colec­tiviștii au transportat la baza de recepție Cetate, cantitatea de 17.000 kg. grîu ce revenea cotă că­tre stat. Exemplul colectiviștilor a fost urmat cu multă însuflețire și de țăranii muncitori din sectorul indi­vidual. Qnd grîul a dat în pîrgă, la îndemnul comuniștilor țăranii muncitori au ieșit la secerat. Lu­­crîndu-se de zor, folosindu­-se toate forțele și mijloacele de care dis­pun, au reușit ca pînă la 12 iulie întreaga suprafață de teren, cul­tivată cu grîu să fie secerată, iar 31 ha. din suprafața ce a fost se­cerată s-a și dezmiriștit. Primii care au secerat și dezmiriștit au fost Ion Gh. Cărăușeru I., membru de partid, țăranii muncitori Ion C. Tunsoiu, Ion Chisăr și alții. Pe suprafața dezmiriștită ei au însă­­mînțat porumb furajer. De aseme­nea țăranii muncitori Alexandru Georgescu, Gheorghe M. Teca, Du­mitru Manea și alții, care au tre­ierat primii au și transportat în ziua de 9 iulie cota la baza de recepție. Pînă în prezent, treie­ratul in această comună s-a efec­tuat în procent de peste 70 la sută. Comuna Salcia se situează fruntașă pe raion. Roadele muncii în comun Organizația de partid din întovă­rășirea agricolă „8 Martie” din comuna Dîrvari a desfășurat o in­tensă muncă politică în rîndul în­tovărășiților, pentru a-i convinge de avantajele ce le aduce munca în comun. Organizați pe echipe, înce­­pînd cu muncile agricole de toamnă întovărășiții au efectuat în comun însămînțatul griului. In primăvară, cînd griul răsărise frumos, întovă­rășiții, pe echipe, au aplicat gră­­parul și plivitul, favorizînd ast­fel dezvoltarea culturii. Apropierea recoltării culturii de grîu era aș­teptată de întovărășiți cu multă bucurie. De aceea, cînd s-a stabilit timpul potrivit pentru recoltat s-a și trecut la seceratul lanului. Ca și in muncile agricole ulterioare în actuala campanie de recoltat pe baza sarcinilor primite de la biroul organizației de bază, comuniștii s-au situat in frunte. Folosind toa­te mijloacele și posibilitățile de care dispun, lucrîndu-se în comun, în­tovărășiții au reușit ca în cîteva zile să secere întreaga suprafață de 17 ha. Trebuie scoasă în evidență activitatea tov. Constantin Anghel, membru de partid, care lucrînd cu secerătoarea cu tracțiune animală a obținut cele mai bune rezultate în muncă. De asemenea, în cadrul echipelor atît la secerat cît și la treierat, rezultate destul de bune au obținut tovarășii Constantin Voi­­cu, Gheorghe Tărăbuță, membri de partid, Petre Atinge, candidat de partid și alții. Imediat după ce au secerat, întovărășiți­ au și înce­put treieratul. In mai puțin de trei zile griul de pe toată suprafața a fost treierat, obținîndu-se 1600 kg. la ha. Brigada de tractoriști a S.M.T.­Obîrșia, al cărei șef de brigadă a fost tov. Nicolae Barbu, candidat de partid, a depus o mun­că stăruitoare, sprijinind întovără­șiții în această campanie. In timp ce ziua s-a treierat, noaptea s-a­ dezmiriștit toată suprafața de pe care a fost secerat griul. Cînd munca nu este organizată Deși în campania de însămînțări atît colectiviștii cît și țăranii mun­citori din comuna Gruia s-au si­­­tuat în rîndul fruntașilor, nu ai­celași lucru se poate spune în ac­tuala campanie de recoltat a cul­turii de griu și a celorlalte pă­ j­toase. Pînă la data de 12 iulie a.c. membrii gospodăriei agricole colect­­­ive din această comună au secerat deabia 18 ha. din cele 65 ha. cultivate cu griu, iar în sectorul individual nu s-a secerat nici 50 la sută din suprafața culturilor păioase. Această situație o explică faptul că atît organizația de bază din gospodăria agricolă colectivă, cît și organizația de bază din co­mună, desfășoară o slabă muncă politică și organizatorică. După cum era de dorit organizația de bază din gospodăria agricolă colectivă, trebuia să desfășoare o temeinică muncă in rîndul colectiviștilor pen­tru a-i convinge de necesitatea, ca in special in actuala campanie să nu lipsească nici un colectivist de la lucru. Or, această proble­mă nu a stat ca o preocupare prin­­cipală în activitatea organizației de bază. Din această cauză o parte din colectiviști cum sunt Constan­tin Petrescu, Ioana Matei și alții, nu vin cu regularitate la lucru. De asemenea, sunt și alți tovarăși ca Constantin Giuhai, Ștefan Paras­­­chiv care nu muncesc cu toată stăruința atunci cînd vin la lucru.. Consiliul de conducere al gospodă­riei agricole colective, al cărui președinte este tovarășul Gheorghe Stoica, nu a fost îndrumat să or­ganizeze cît mai bine munca e­­­chipelor pentru ca lucrările agri­cole să se execute la timp. Astfel în actuala perioadă de timp, cînd colectiviștii trebuiau să treacă cu toate forțele la secerat, ei încă executau praștia Il-a la porumb. In ajutorul colectiviștilor au fost trimise două secerători- legatari de la S.M.T. Obîrșia. Dar din cauză că ele nu au fost bine reparate s-au defectat imediat, pierzin­­du-se zile întregi pentru a fi puse la punct. De asemenea, batoza care a fost trimisă în această co­mună să treiere atît la gospodăria agricolă colectivă cît și în sectorul individual, a stat aproape o săptămînă neîntrebuințată. Acest fapt s-a petrecut din cauză că atît colectiviștii cît și țăranii muncitori, nu au fost îndrumați de organiza­țiile de bază să secere la timp și să care griul La arie pentru ca ba­r toza să nu stea nici­­ o clipă ne­folosită. Mai mult, aria care se sta­bilise să se amenajeze și să fie electrificată, deoarece există aseme­nea posibilități, pînă la 12 iulie sfatul popular, al cărui președinte este tovarășa Margareta Tomulescu, nu a realizat nimic în această pri­vință. Organizațiile de partid din co­muna Gruia nu folosesc cu price­,­pere agitatorii, gazetele de perete, panoul de onoare și celelalte ,mij­­­loace politice care le stau la în­­­demînă pentru a lichida rămînerea în urmă în campania de secerat, dezmiriștit și treieriș. Tovarășul Nicolae Faimoc, instructor al coi­mitetului de partid raional, nu a muncit cu toată răspunderea pentru a îndruma organizațiile de bază din această comună de a căror activit­­ate răspunde. Timpul fiind destul de înaintat, se cere din partea organizațiilor de partid din această comună ca sub în­drumarea comitetului de partid ra­ional, să folosească cu pricepere variatele forme și mijloace ale muncii politice, pentru a mobi­liza colectiviștii și țăranii muncitori să folosească toate forțele și mij­­­loacele de care dispun, ca în tim­pul cel mai scurt să se termine campania de secerat, dezmiriștit și treierat.­ ­MÎTÎI PE TEME DE PARTID Din activitatea organizațiilor­­ de partid din raionul Cujmir în campania de secerat, dezmiriștit și treieriș

Next