Inainte, iunie 1956 (Anul 13, nr. 3517-3541)

1956-06-10 / 3524. szám

> ------- Seeter fruntaș pe uzină ! Și încă de cînd am­­ pragul celui de al II-lea plan cincinal! Acestea au fost prime­le cuvinte pe care mi le-a­­ spus comunistul Petre Negrini. — Noi turnătorii — a continuat el — ne-am în­țeles pe deplin menirea, iar hotărîrea de a la înălțimea sarcinilor în a fi credințate ne-a condus din victorie­­ în victo­rie. Apoi, cu o care mîndrie, șe­ful sectorului mi-a spus: „mun­citorii turnători dețin steagul de fruntași pe u­­zină începînd cu luna ianuarie și , pînă în prezent. Sînt sigur că muncind și pe viitor așa cum am muncit pînă acum, vom păs­tra multă vreme steagul de I 1 tor fruntaș“.sec- Cînd am pășit în tur­­­­nătoria uzinei „7 Noiem­­­­brie“, luna mai era pe­­ sfîrșite. Aveam prilejul­­ deci să cunosc realizări­­­­le celor peste 180 mun­­­­citori care zilnic produc­­ piese necesare uneltelor­­ și mașinilor agricole. De­­ asemenea aveam prilejul să cunosc cum au știut comuniștii sectorului d turnătorie să fie și de data aceasta în fruntea întrecerii socialiste. Iată că organizînd mai bine procesul de produc­ție, s-a reușit ca în luna mai să se confecționeze toate piesele pentru noua mașina agricolă — cul­tivatorul K.R.M. 4.2. Ce­le 4.500 piese au fost ga­ta cu 10 zile înainte de termen. Dintre acestea s-au expediat 1.500 uzinei „Tehnometal“ din Tim­­i­șoara și 1.200 uzinelor „Tudor Vladimirescu“ din București. Acum se lucrează la turnarea pieselor pentru tocătoarele de n­irel- In același timp se fac pre­gătiri pentru confecțio­narea unei noi mașini a­­gricole — grapa rota­tivă — după model so­vietic. In acest scop au fost deja confecționate formele și modelele pen­tru turnare. Și la sortimentul teas­curi de vin se lucrează cu multă însuflețire. Peste puțin timp, se vor turna teascuri de o capacitate mult mai mare. Din discuțiile purtate cu comunistul Petre Ne­­grini, am aflat cu d­ose­bită bucurie despre ves­tea că uzina „7 Noiem­brie“ din Craiova, va li­vra R. D. Vietnam 1.000 bucăți grape stelate. Muncitorii sectorului de turnătorie, împreună cu muncitorii sectorului me­­talurgul șef, depun efor­turi înzecite pentru a li­vra țării prietene mașini agricole de bună calitate. Mi-am dat ușor seama de munca rodnică ce o desfășoară turnătorii u­­zinei. Ei au reușit ca pînă la data de 29 mai a. c. să-și depășească planul lunar de producție cu 84 la sută. Ca întodeauna, echipele conduse de tov. Victor Rădulescu și Ioan Cîrjaliu s-au situat în fruntea întrecerii socia­liste, obținînd pe luna mai, o depășire a sarcini­lor de plan de 64—71 la sută. Numele comunistului Pavel Nițov, al atemiști­lor Elena Pietroi și Ioan Puțan, al miezuitoarei Cristina Guranovici și ale altor turnători sînt cunoscute în întreaga u­­zină. Zilnic ei luptă pen­tru a pune la dispoziția agriculturii noastre ma­șini și unelte mai multe și de bună calitate. Faptul că sectorul de turnătorie este sector fruntaș pe uzină, se dato­­rește muncii pline de a­vînt pe care o desfășoară cei peste 25 co­muniști în frun­te cu Constantin Trandafirescu, Petre Negrini, Gheorghe Ancu­­ța, Ioan Tănă­­­sescu, Ioanis Pir­­i­piridis, Ioan Cîr­«­jaliu și Florea Munteanu. Niciodată co­muniștii sectoru­lui de turnătorie i-au precupețit ici un efort, învinși fiind pe deplin că de felul cum vor munci, va depinde ridicarea propriului lor ni­vel de viață. Dorința lor este de face din uzina „7 Noiem­­­brie“ o uzină cunoscută , nu numai în țara noastră,­­ ci și peste hotare. CC C. PETRESCU care­ UN CLIȘEU, un grup de comuniști, mindria sectorului de turnătorie. De la stingă la dreapta. Sus: Constantin Trandafir­escu, Petre Negrini, Gheorghe Ancuța, loan Tănăsescu. Jos: Ioanis Pirpiridis, loan Cirjaliu si Florea Munteanu. O­N­O M­1 l Muncitorii din sectorul zooteh­nic al combinatului „Proclaliment”, din Tr. Severin, au depus eforturi deosebite în muncă și au reușit să-și îndeplinească planul de pro­ducție pe luna aprilie. Fruntașă pe sector s-a situat secția I-a con­dusă de tov. C. Gheorghe, care printr-o mai bună organizare a muncii, prin extinderea metode­lor locale și a experienței înaintate a fruntașilor în producție, a depă­șit planul global pe luna mai cu 28 procente, dînd un spor de carne peste plan de 47.043 kg. Folosind rațional furajele concentrate, co­lectivul secției a reușit să econo­misească 42-442 kg. furaje. In cons­­fătuirea de producție, comitetul de întreprindere a stimulat eforturile muncitorilor din această secție, în­­minîndu-le drapelul de fruntași pe întreprindere. Succesele dobîndite în luna tre­cută continuă să fie dezvoltate. Astfel, în primele zile ale lunii iunie, muncitorii Ion Cacoveanu, Arentina Cărămidaru­, Crăciun Gheorghe și alții din secția I-a, au reușit să-și depășească pla­nul ce le revenea pe această pe­rioadă cu 58—60 la sută. Producti­vitatea muncii a crescut cu 5 pro­cente, iar la furaje s-au înregis­trat mai multe economii C Darul tinerilor petroliști Schelele petrolifere ale Trestului nr. 7, cunosc un freamăt sporit al muncii creatoare. In fruntea întrecerii sînt acum în cele mai multe locuri și tinerii care au luat hotărîrea să în­timpine Conferința organizației regio­nale U.T.M. și cel de al II-lea Con­gres al U.T.M. cu noi succese în lupta pentru a da patriei mai mult țiței de calitate și la un preț de cost redus. Brigada utemistului Cucui Ma­tei, din care face parte parcagiul Ră­­dulescu Constantin și sondorii șefi Zgăbaia Dumitru, Șofer Ion și Ciuplea Matei, a fost în permanență cea mai bună. Colectivul acestei brigăzi a îm­brățișat cu multă căldură inițiativa : „întregul schimb la nivelul orelor ce­lor mai productive“. Ca rezultat al acestui fapt, brigada a reușit să-și de­pășească sarcinile de plan lună de lună. Brigada atemistului Cucui, este fruntașă și în strîngerea fierului vechi. Pînă în prezent, sondorii lui Cucui au strîns nu mai puțin de 5000 kg. fier vechi. La fel de harnici sînt și tinerii din brigada maistrului mecanic Maziliu Ion — secretarul organizației U.T.M. de la parcul mare de tratare a țițeiu­lui, care au realizat în ultima lună economii de peste 130.000 lei. Minu­nata forță a întrecerii socialiste al că­­­­rei suflet îl formează tinerii, a făcut ca în luna trecută Schela de produc­ție nr. 2 să realizeze peste plan 800 tone de țiței. Roadele muncii continuă­­ să se dezvolte zi de zi. Clișeul de mai jos înfățișează pe Iov.­­ Cornelia Fetica și Maria Trașcă de­­ la întreprinderea regională „11 Iunie" ) secția bombonăne, în timpul activității / Realizări în Cînd se acordă toată atenția propunerilor cetățenilor Printre tarlalele comunei Bătă­­șani, raionul Olteț­i, își poartă a­­pele rîul Cern­a. Pentru a trece dintr-o parte în cealaltă a rîului, țăranii muncitori din comuna Botă­șan­i întimpinau mari greutăți, de­oarece nu exista nici un pod. O­­biectul a numeroase propuneri pe care alegătorii din această comună le-au făcut deputatului raional Mi­­rea Ion, a fost tocmai începerea construcției unui pod peste acest rîu imediat după alegerile de la 21 martie, mobilizați de deputații co­munali, numeroși țărani muncitori au participat prin muncă de folos obștesc la executarea acestei lu­crări, astfel că în scurtă vreme podul de peste rîul Cerna a fost dat circulației. Tot în urma propunerilor cetățenilor a mai fost construit în această comună, la punctul numit „Gura lungului”, un pod în lungime de 8 metri, i MARIN GH. MARIN, coresp. întreprinderi cu planul de producție 1 pe luna mai realizat O serie de unități socialiste din orașul și regiunea noastră, ■ dezvoltînd succesele obținute în întrecere au reușit ca în 5 luna mai să obțină rezultate însemnate în ce privește creș­­­­terea producției și productivității muncii, îmbunătățirea ca­­­­lității produselor și reducerea prețului de cost. Printre acestea se numără :­­ Fabrica de textile „INDEPENDENȚA“ cu o realizare a­­ planului la producția globală de 102,3 la sută ; Fabrica de uleiuri vegetale „HĂRNICIA" Poduri care la­­ producția globală a depășit planul cu 40,6 la sută, iar la­­ producția marfă cu 41 la sută .­­ Muncitorii și tehnicienii „COMBINATULUI DE PRODUC­­­­ȚIE RAIONALA" și-au realizat planul global cu 127,3 la­­ sută, iar la valoarea producției-marfă pianul a fost depășit­­ cu 131 la sută . O muncă rodnică au desfășurat și muncitorii INTREPRIN­­­­DERII DE PANIFICAȚIE din orașul Craiova, realizînd pla­­­­nul atît la producția globală cit și la producția-marfă în pro­­­­porție de 103,55 la sută. 5 întreprinderea industrială „VINALCOOL“ a livrat popu­­­­lației cu 39 la sută mai multe produse peste sarcina de­­ plan. î Colectivul de muncă de la fabrica de confecții „PORȚILE­­ DE FIER“ din Tr. Severin, a obținut o depășire a planului i la producția globală cu 15 la sută. = Cu asemenea întreprinderi pe bună dreptate ne putem­­ mîndri. î ANUL XII NR. 3524 DUMINICĂ 10 IUNIE 1956 4 paginii 20 bani cel d­e-al 11-lea cincinal Mereu cu norma depășită In cadrul întreprinderii 606 utilaj transport, atelierul de reparații ca­pitale, întrecerea socialistă continuă să se desfășoare cu multă însuflețire. Muncitorii acestui atelier sunt hotărîți să execute reparații în timpul plani­ficat și de bună calitate. O muncă plină de elan depune și strungarul loan Tațulescu. Lucrînd la mașina de frezat, zilnic el depășește norma de producție cu 60—70 la sută. IN CLIȘEU : tov. loan Tațulescu la locul de muncă. Au primit insigna de fruntaș De curînd, în orașul Caracal, unor muncitori din unitățile productive și lucrători din unitățile de desfacere ale coope­rației li s-a înmînat in­signa de „Fruntaș în muncă". Astfel, în fața colectivului de muncă al combinatului de produc­ție U.R.C.C. Caracal, to­varășei Moraru Maria, muncitoare smălțuitoare la secția ceramică, i s-a înmînat insigna de frun­tașă în muncă de către tov. Vasile Bratu, din partea U.R.C.C. regiune, pentru faptul că este dis­ciplinată pe locul de pro­ducție, ajută pe cei mai slabi să se ridice la ni­velul fruntașilor, iar în cursul primelor luni ale acestui an și-a depășit sarcina de plan în me­die cu 30—40 la sută, dînd totodată producție de calitate. La fel au primit insigna de frun­taș, tov. Pană Agata, smălțuitoare și Rudov Hahn, cocător ceramist tot din cadrul acestei în­treprinderi. Și tov. Con­stantin Grosu, gestionar la cooperativa „21 De­cembrie“ din orașul Ca­racal, pentru munca con­știincioasă depusă în funcția ce i s-a încredin­țat a primit insigna de fruntaș. Insigna de frun­taș în muncă a mai fost înmînată și altor mun­citori și lucrători din ca­drul unităților cooperației din regiunea noastră. Un parc pentru copii Din inițiativa comisiei raionale de femei, in comuna Baia de A­­ramă s-a construit de curînd un frumos parc pentru copii.­ In acest scop, un teren viran nefolosit ce se afla pe strada Mi­nelor a fost împrejmuit cu gard din stachet. De asemenea, au fost amenajate ronduri pe care s-au plantat diferite răsaduri de flori. In parc au fost aranjate bănci confecționate din trunchiuri și ra­muri de mesteacăn, iar pentru dis­tracția copiilor s-au adus diferite balansoare. Pentru amenajarea acestui fru­mos parc s-au efectuat 190 o­e muncă voluntară. g. BARBLLESCU coresp. O vizită scumpă partizanilor păcii Călătoria pe care președintele Republicii Populare Federative Iu­goslavia, Iosip Broz­ Tito, împreună cu soția și alți conducători ai R.P.F.. Iugoslave o fac în Uniunea Sovietică se desfășoară în cadrul unei atmosfere pline de optimism. Saptămîna care s-a scurs a ară­­tat lumii întregi că poporul sovietic îl primește pe tovarășul Tito cu căl­dura rezervată unui vechi și în­cercat prieten. Cu o bucurie la fel de mare, oamenii sovietici în­fățișează iubiților oaspeți iugos­lavi rezultatele muncii lor pline de avînt creator pe calea constru­irii comunismului. Președintele Tito, care a fost muncitor și a participat la luptele revoluționare din Rusia anului 1917, acordă o mare atenție rea­­lizărilor tehnicii și culturii sovie­tice, își exprimă bucuria față de îmbunătățire radicală a vieții de fiecare zi a oamenilor sovietici. In­­tîlnirile sale cu cetățeni ai Uniunii Sovietice sunt adevărate manifes­tații de prietenie frățească, de încredere. Prietenia sovieto-iugos­­lavă, care are adinci rădăcini în trecut, capătă noi forțe, se dove­dește a fi o prietenie cu adevărat veșnică, pe care nimeni și nimic nu îi va putea zdruncina. Dătătoare de speranțe sînt în a­­celași timp și tratativele sovieto­­iugoslave care au început la Moscova. Dezvoltînd realizările din ultjmpul aici tratativele sovieto-iugoslave mari sarcini vor îmbogăți cu noi și programul Declara­ției de la Belgrad, care în anul trecut a deschis calea spre un nou și mai înalt conținut al relațiilor dintre Uniunea Sovietica și Re­publica Populară Federativă Iu­goslavia, vor aduce fără îndoială o noua și puternică contribuție la întărirea colaborării reciproce în diferite domenii, împreună cu po­poarele sovietic și iugoslav, po­poarele din lumea întreagă văd în dezvoltarea prieteniei sovieto-iu­­­­goslave o însemnată contribuție la lărgirea legăturilor internaționale. Popoarele iubitoare de pace aș­teaptă cu încredere rezultatele tratativelor sovieto-iugoslave,­­ vă­­zind în ele un uriaș aport la cap­m . ' "'y Tov. Iosip Broz-Tito și persoanele care-l însoțesc vizitind cabinetul de lucru al lui V. I. Lenin.

Next