Inainte, iulie 1956 (Anul 13, nr. 3543-3567)

1956-07-22 / nr. 3560

Png. 2 ’S Partidul clasei muncitoare, conducătorul și îndru­mătorul tineretului din țara noastră, apreciază munca neobosită și activitatea creatoare a tineretului. Urmînd exemplul consomolului­ leninist, tineretul din patria noastră a dovedit cu prisosință că i­a parte activă la construirea socialismului. Cine nu-și amin­tește de acțiunile patriotice ale tineretului, care a răspuns cu entuziasm la chemările partidului, în­făptuind construcții mărețe! Calea ferată Bumbești— Livezeni, depoul de locomotive Craiova, linia ferată Salva—Vișeu, instalarea conductei de gaz metan Agnita—Botorca, calea ferată forestieră Tg. Jiu— Tismana, sunt numai cîteva lucrări efectuate în timp record de către tinerii din patria noastră. Tinerii se află în frunte pe șantierul marei hi­drocentrale­ electrice „Vladimir Ilici. Lenin” de la Bicaz și pe alte șantiere. Din nou, partidul a încredințat tineretului patriei noastre numeroase construcții ale socialismului pen­tru care s-au deschis șantiere naționale și regionale ale tineretului. Din nou a răsunat chemarea. La chemarea parti­dului și a C.C. al U.T.M., sute, mii de tineri și tinere de pe întreg cuprinsul pa­triei s-au îndrep­tat spre mărețele construcții ce le- au fost încredin­țate. Către șantierul noii fabricii de zahăr „Livezi”, Podari și-au călăuzit pașii zeci și sute de tineri din cele mai îndepărtate sate și comune ale regiunii­ noastre. încă din primele zile de activitate, briga­dierii, învățînd din experiența tinerilor care au mai lucrat și pe alte șantiere naționale ale tineretului, au dovedit că sînt la înălțimea încrederii acordate, că sunt hotărîți să depună toate eforturile pentru ,ca noua construcție — fabrica de zahăr, „Livezi” să fie terminată înainte de termen. Tineri și­­ tinere din regiunea Craiova! Participați cu tot avîntu­l vostru creator, depuneți întreaga voas­tră capacitate de muncă, pentru ca construcția fabricii de zahăr „Livezi”, să fie gata la t­ermenul prevăzut! Răspundeți chemării partidului și Comitetului Cen­tral al U.T.M. prin noi fapte demne de lîncrederea, ce vi s-a acordat, fiți la înălțimea sarcinilor încre­­ndințate! i .­­ Publicăm mai jos aspecte ale activității ce se des­fășoară pe­­ acest șantier. Și la ridicarea cuptorului de var, s-a aplicat procedeul lucrului concomitent, adică al montă­rii utilajelor și construirii în paralel a scheletu­lui de beton și cărămidă. Prin aceasta terme­nul de executare a lucrărilor a fost scurtat cu a­­proximativ 40 la sută. In prezent cuptorul este terminat în proporție de peste 85 la sută. UN CLIȘEU : aspectul exterior al cuptorului de var. Cele patru cazane care se văd în fotografie, au fost instalate de curînd. La realizarea aces­tora, muncitorii și tehnicienii romîni, precum și spe­cialiștii germani, au izbutit să depășească sar­cinile de plan. De vorbă cu specialiștii germani Lîn­gă înaltul turn de filtrare, clecotul muncii este mai puternic ca oriunde pe șantier. O macara­­ uriașă adusă din R.D. Germană, ridică neîncetat la zeci de metri înălțime diferite mașini și utilaje grele, materiale și altele. Un fur­nicar de oameni, muncesc aci, atît jos cît­ și la ultimul etaj al cons­­­truc­ți­ei termocentralei electrice. Este greu să-l găsești pe șantier pe inginerul șef al lucrărilor de montaj a termocentralei, Schwar­­­­zer Horst, și este tot la fel de greu să-i poți cîștiga cîteva mi­nute pentru discuții, căci fiecare clipă îi este prețioasă. Cînd totuși l-­am întâlnit și i-am pus prima întrebare în legătură cu mersul lucrărilor, cu vădită grabă, dar cu bunăvoință, a început să ne spună: — Eu și tovarășii mei de mun­că depunem toate eforturile, spre a termina termocentrala electrică în cel mai scurt timp, dacă s-ar putea chiar în mai puțin de 6 luni. Lucrările la acest obiectiv, au început mai tîrziu. Sperăm însă să le dăm gata la timp. La sfâr­șitul toamnei acestui an, fabricii de zahăr „Livezi” trebuie să i se facă probele. Acum primul cazan este gata. Este chiar umplut cu apă și urmează să i se facă pri­ma probă la 51 atmosfere. Intr-o lună, maximum 45 zile, vor fi gata și celelalte două cazane. In cursul acestei săptămîni va fi montată o macara rulantă cu aju­torul căreia se va începe monta­rea celor două turbine ale termo­centralei de 3500 KW fiecare. Ne-au ajutat foarte mult la mon­tarea utilajelor tovarășii români, — a continuat el. De exemplu, echipa tovarășului Dumitru Pe­­lescu și mai ales el personal, a învățat foarte bine meseria mon­tajului. — Aș vrea însă să menționați în articol că în unele cazuri cons­tructorii Trustului 6 nu respectă ■planul și astfel lucrările uneori întîrne. Capacul pompei, de pildă este ridicat, însă fundația nu este gata. Din această cauză mon­tarea pompei nu mai poate conti­nua. In încheierea discuțiilor, ingi­nerul Schwarzer Horst, a ținut să precizeze că „nu numai la fa­bricarea zahărului procesul de producție va fi mecanizat și auto­matizat ci și la termocentrală. De­­ la descărcarea vagoanelor cu căr­buni, necesari producerii aburilor până la evacuarea cenușei, totul se va executa de către mecanisme, pe care oamenii le vor mînui cu ușurință și plăcere”. Unul dintre reporterii noștri a pus cîteva întrebări specialiști­lor germani, privind desfășurarea construcțiilor. Prin au răspuns că sînt executate cu o lună înainte de termen translator, instala­țiile și montajul unui generator și o turbină. Brigada isteților Brigada condusă de­­ tânărul Io­sif Ilie, execută o variată gamă de lucrări din care cauză poartă de­numirea de „brigadă complexă”. De pildă, o parte a membrilor bri­găzii fac săpături pentru fun­dația silozului de spălat sfeclă, o altă parte fac umpluturi de balast pe urma săpătorilor, iar alții e­­xecută lucrări de dulgherie, toarnă betoane in cofraje, decofrează, etc. Qnd s-a constituit această bri­gadă cu puține săptămâni în urmă, membrii ei, tinerii, care nu mai lu­craseră pe șantier și necunoscun­­du-se între ei, dădeau un slab ran­dament. Tov. Iosif, conducătorul brigăzii, era hotărît ca împreună cu „băieții” săi să ajungă dacă nu in fruntea tuturor brigăzilor cel puțin printre cele din frunte. Nu cunoșteau brigadierii cum­ tre­buie să lucreze — își spunea el — dar vor învăța în scurt timp. In fiecare seară, el studia îm­preună cu brigada planul pentru a doua zi. Dimineața cu 15—20 minute înainte de începerea lucru­lui, repartiza lucrul fiecărui tî­năr în funcție de caracterul lucră­rii, de cunoștințele brigadierului, de puterea sa fizică, etc. Săptă­­mâînal, int­reaga brigadă analiza ac­tivitatea de pe timpul celor 6 zile de lucru. Munca brigăzii a fost ast­fel organizată încît se poate com­para cu o bandă, căci primii în­cepeau lucrul săpătorii, după ei veneau um­plutorii cu balast­a șan­țurilor fundației, apoi dulgherii, fierarii betoniști și așa mai de­parte. Munca unora este deci con­diționată de a celorlalți dinaintea lor. Pentru ca să se evite timpii morți conducătorul brigăzii are grijă să aibă întotdeauna o lucrare tampon, care să fie atacată atunci cînd eventual lipsesc unele ma­teriale,­ mijloace de transport, sau altele. Acesta este un procedeu pe care tinerii din alte brigăzi l-au denumit isteț. De unde acum mai bine de o lună în urmă membrii brigăzii lui Iosif Ilie, aveau vagi cunoștințe despre lucrările ce aveau de exe­cutat, acum sunt oameni care se descurcă ușor în orice împrejurare și reușesc să lase mereu în urmă normele. Așa de exemplu, tînărul Ene Florea — săpător, zilnic de­pășește norma cu 30—40 la sută, Ion Mihaluc — turnător beton, dă aproape o jumătate de normă in plus. Luna trecută, brigada și-a depășit planul cu 42 proegute. Cel mai tînăr brigadier Pe malul drept al Jiului, în a­­fara gardului de beton care im­­prejmuește construcțiile fabricii de zahăr, o brigadă de tineri gălă­gioși, lucrează de zor la amena­jarea terenului, la ridicarea clă­dirii stației de pompare a apei din rîu. In această brigadă, con­dusă de tov. Oprea Constantin, lu­crează și atemistul Nicolae Tupan­­giu, cel mai tînăr brigadier de pe șantier. Numai cîteva săptămîni sînt de cînd el s-a hotărît să pă­răsească comuna Negoi din raionul Băn­­ești și să se facă­­ brigadier. — Auzeam de cîtva timp, spu­nea el, că la Podari se constru­iește o mare fabrică de zahăr. Mereu mă gândeam dacă m-ar pri­mi și pe mine acolo să dau o mână de ajutor la ridicarea ei. Acasă n-aveam ce face alături de mama pe hectarul de pămint ce-l posedam. Intr-o bună zi i-am spus mamei că sunt hotărît să plec pe șantierul tineretului, și am plecat. Hotărît a plecat de acasă tînătrul de 16 ani Nicolae Tupangiu, ho­tărât este și în muncă pe șantier. N-au trecut decît vreo două, trei săptămîni de cînd se afla aci și, străduindu-se să învețe cu­ mai multe, a reușit să-și însușească în cel mai scurt timp meseria de zidar pe care a findrăgito, a izbutit să se remarce printre ceilalți tineri și să fie numit de către comandamentul șantierului tineretului, șef de echipă. In pre­zent frecventează și cursurile școlii de calificare din incinta șantieru­lui. La despărțire, plin de voie bună, tânărul brigadier a ținut să ne a­­sigure că dacă vom mai venii pe șantier peste cîteva luni, îl voi găsi muncitor cu experiență, ca­lificat in meserie. I MA­INTE *­K_____■ A Mereu sosesc brigadieri pe șantier Chemările C.C. al U.T.M. și Co­mitetului regional U.T.M. Cra­iova, au fost studiate, înțelese și apreciate de mulți tineri utemiști și neutemiști din regiunea noas­tră. Tinerii au înțeles din aceste chemări, că tineretului îi revin sarcini mărețe, de onoare și glo­rie, ca alături de întregul popor ei sînt chemați să pună umărul mai vârtos la ridicarea mărețelor construcții ale noului nostru plan cincinal — construcțiile zidirii so­cialismului în patria noastră, însuflețiți și adine pătrunși de sensul acestor mele săptămîni, chemări, în ulei­din diferite colțuri numeroși tineri ale regiunii, cu diferite ocupații sau meserii, au venit plini de încredere pe șan­tierul fabricii de zahăr „Livezi“ din Podari, declarat șantier re­gional al tineretului. Marin Pîslea, originar din co­muna Pristol, raionul de acum un tînăr care Cujmir­­e cunoaște felul de muncă și de viață de pe șantiere pentru că a fost unul din sutele și miile de tineri care au dat în exploatare înainte de ter­men calea ferată forestieră Tg. Jiu-Tismana. De asemenea, Petre Niculică cu toate că este din co­muna Comanca, raionul Caracal, a muncit pe cel mai mare stadion din țară la construirea stadionu­lui „23 August“ din capitală, spre a-l da gata numai în cîteva luni, căci pe el trebuia să se desfășoare jocurile sportive și să aibă loc alte manifestații ale celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tine­retului și Studenților. Acum el muncește cu aceeași însuflețire, pe­­ șantierul tineretului din Podari, pentru ca împreună cu ceilalți ti­neri și oameni ai muncii de azi, să dea în exploatare tot în cel mai scurt timp posibil una dintre cele mai mari fabrici de zahăr din țară și una dintre cele mai moderne din Europa. Au venit la Podari și care n-au mai lucrat vreodată tineri pr? șantiere. Unii dintre ei, în afară de munca pămîntului, n-au mai cunoscut altă meserie: Ion Caran­­da, atemist din comuna Maglavit, raionul Calafat, Marin Lopățel din satul Malaica, comuna Cerăt, Elena Prodan din comuna Crușov, raionul Corabia, Elena Fulga din comuna Filiași, sînt numai cîteva nume de brigadieri care au venit în ultimul timp cu încrederea și hotărîrea nestrămutată de a face tot ce le stă în putință, pentru a fi demni de cinstea ce le-a fost acor­dată. F­a . Muncind în schimbul de noapte, atemistul Crincev Afanasie îm­preună cu brigada betoniști, dă același șa de fierari randament ca și schimbul de zi. Aceasta, da­torită abnegației și elanului tine­resc cu care muncesc deopotrivă toți membrii brigăzii, dar și dato­rită organizării temeinice a mun­cii după metode înaintate. In seara zilei de 6 iulie tov. Drincev repartizase tinerilor lu­crul, în scopul îndeplinirii planu­lui asigurase materialele necesare și începuse turnarea scheletului de beton armat pe o porțiune din­­tr-o aripă a termocentralei. Trei oameni preparau betonul, doi îl­ pte tinere transportau cu vagoneți, doi lu­crau la bob, etc. întreaga briga­dă de 30 de tineri muncea de zor pentru a realiza și în această noapte un indice de îndeplinire normei de cel puțin 1,50, dacă nu a 1,90 cum realizase în alte nopți. După cîteva ore de lucru însă, s-a întîmplat ceva neprevăzut: s-a defectat bobul. Nu era nimeni pe șantier care să-l repare. In a­­cest caz nu mai avea cine ridica betonul la mare înălțime. Se tur­nase deja în cofraj o bună parte, dar dacă nu s-ar fi continuat be­tonul se întărea iar a doua zi lu­crarea trebuia stricată și luată de la cap. In fața acestei situații, a­t­i­rbuia, după un pic de gîndire, tinerii n-au cedat. Era în joc doar pres­tigiul de care se bucurau pe șan­tier în urma unei munci rodnice depuse cu asiduitate zile de-a rîn­­dul. La propunerea unui briga­dier, tinerii au plecat să găsească frînghii și găleți. Au găsit frîn­­ghiile, le-au înedat cap la cap și de ele au legat gălețile. Cu toată înălțimea la care trebuia ridicată o mare cantitate de beton, ei au reușit să termine lucrarea înain­te de a veni la program schimbul de zi. Ba mai mult, și-au înde­plinit norma prin voință, dîrzenie și abnegație, tinerii menținîndu-și titlul de brigadă fruntașă. 9 Montorul german Gentsch Rudolf, lucrează la instalarea unuia din multiplele coșuri ale fabricii. Fotoreporterul nostru l-a sur­prins intr-un moment cînd stu­dia atent planul de așezare a pieselor, înainte de a începe montarea lor. Despre unele lipsuri ln îndeplinirea și depășirea planului de construcții și montaj al fabricii de zahăr Livezi­ pe cel de-al II-lea trimestru al acestui an, organizarea muncii pe cît și organizarea mai bună a aprovizionării, au șantier jucat rolurile principale. Cu toate succesele obținute mai dăinuie însă unele lip­suri în organizarea muncii și a aprovizionării, ceea ce frînează ritmul rapid în care se cere executarea lucrări­lor. De pildă, trustul nr. 6 „Construcții“ Craiova, antre­prenor general al lucrărilor, nu aprovizionează ritmic șan­tierul cu balast, fapt care duce la goluri în producție, la neîndeplinirea planului conform graficului. De asemenea, lipsește uneori oxigenul necesar munci­torilor de la „21 montaj“, precum și unele mijloace de transport. Dacă bala­stul, oxigenul și mijloacele de transport ar exista în cantitățile și la termenele necesare, munca s-ar putea organiza in două schimburi în principalele sectoare sau chiar în toate, așa după cum de altfel, prevede și gra­ficul de lucrări. Construcțiile ar înainta mai repede. Pe de altă parte, materialele sunt împrăștiate la voia întîm­­plării, nu există organizată păstrarea și ținerea evidenței precise a lor, din care cauză multe se irosesc. Organele de conducere ale șantierului n-au luat măsuri ca drumu­rile să fie folosite rațional, pentru a nu se deteriora Există lipsuri și în ce privește planificarea operativ­ă, zilnică a lucrului brigăzilor, ceea ce pune pe muncitori în încurcătură și încetinește ritmul de lucru. Schimburilor de noapte, nu li se acordă aceeași atenție ca celor de zi, in sensul că nu li se asigură personalul tehnic de speciali­­tate, care să remedieze unele defecțiuni, ce se ivesc pe parcurs Personalul de conducere existent de multe ori, nu se prezintă la lucru la ora cînd începe programul schimbului de noapte, ci cu una sau două ore întîrziere. La începutul acestei luni din vina întreprinderii „21 mon­taj“, s-a defectat un troliu electric, proprietatea fabricii de zahar, care timp de 4—5 zile n-a fost pus în func­țiune. Aceste lipsuri se pot remedia ușor, se poate chiar pre­­intîmpina ivirea lor, dacă atît conducerea șantierului cît și conducerea trustului „6 Construc­ții“, va lua de ur­­gență măsurile necesare» %

Next