Inainte, octombrie 1956 (Anul 13, nr. 3620-3644)

1956-10-14 / nr. 3630

* 1 WöfiiíSíí llrfle, nnllLvO ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P­M.R.­­1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA Toată grija creării și dezvoltării cooperativelor agricole de producție­ în ultimul timp au luat ființă pri­mele cooperative agricole de produc­ție în regiunea noastră. Țărănimea noastră muncitoare manifestă un deosebit interes pentru această nouă formă de cooperare în producția a­­gricolă, în care fiecare membru este interesat să muncească, să producă și să-și primească veniturile în ra­port cu munca depusă și cu supra­fața, calitatea și modul de folosință a terenului adus de fiecare în coo­perativă.­­­Conform prevederilor statutului model, membrii cooperativei agricole de producție se obligă nu numai să aplice pe terenurile cooperativei re­gulile agrotehnice avansate, ci să îngrijească și să folosească bine ani­malele și inventarul agricol, proprie­­­tatea cooperativei, precum și mașini­le SMT, să dezvolte proprietatea obș­tească, mărind efectivele de anima­le, ridicînd construcții gospodărești — folosindu-se în primul rînd resur­sele locale — plantînd livezi și vii, organizînd ateliere de lemnărie, fie­rărie și altele, în raport cu posibili­tățile fiecărei cooperative. Statutul model prevede că, la in­trarea în cooperativa agricolă de producție, membrii cooperatori aduc întreaga suprafață de teren ce pose­dă ei și membrii familiilor lor, pre­cum și pămîntul pe care aceștia îl vor obține după intrarea în coopera­tivă, prin moștenire, donație sau pe altă cale, în afară de terenul ocu­pat de casă, construcții gospodărești și curte, și o suprafață de 20—30 ari, teren ce-i rămîne ca lot perso­nal. La înființarea cooperativei agrico­le de producție din comuna Amărăș­­tii de Jos raionul Caracal, unui nu­măr de 14 familii li s-au respins ce­rerile de înscriere de către adunarea generală a celor înscriși, pentru că aceștia nu veniseră în cooperativă cu tot terenul pe care îl posedau. To­tuși, li s-a lăsat posibilitatea ca, a­­tunci cînd se vor convinge și se vor înscrie în cooperativă conform pre­vederilor statutului model, să fie pri­miți în rîndul membrilor cooperatori. In cooperativa agricolă de produc­ție, pămîntul rămîne mai departe pro­prietatea individuală a membrilor cooperatori, și dacă aceștia își căsă­toresc fiii, sau vor să lase moștenire pămîntul cui găsesc de cuviință, sta­tutul model al cooperativei agricole de producție, le dă dreptul de a face acest lucru. Dacă membrul coopera­tor împarte din pămîntul său așa cum am arătat mai sus, iar cel care a primit pămîntul nu vrea să rămî­­na membru al cooperativei, el pri­mește suprafața de teren ce i se cu­vine din terenurile necomasate ale cooperativei. In cazul cînd cooperati­va nu posedă asemenea terenuri, s1 va primi la marginea perimetrului. In munca de convingere a țărani­lor muncitori, pentru a se uni în coo­perative agricole de producție, se poate folosi experiența comitetelor de partid din comunele Cîrna, raio­nul Gura Jiului, Amărăștii de Jos, ra­ionul Caracal, care au mobilizat pe toți comuniștii, deputații, și agitato­rii în vederea desfășurării unei munci concrete cu oamenii, arătîndu­­li-se practic ce avantaje au dacă se înscriu în cooperativele agricole de producție. Noii înscriși au fost antre­nați în munca de lămurire a celor­lalți țărani muncitori cu gospodării mici și mijlocii în vederea atragerii acestora în cooperativele agricole de producție. Cei dintîi, arătau practic ce i-a determinat să se înscrie în cooperativa agricolă de producție și rezultatele bune ce au obținut, mulți țărani muncitori au făcut cereri de înscriere Lucrările în cooperativa agricolă de producție se execută în comun, prin munca membrilor cooperatori. Munca se organizează pe brigăzi și­­ echipe. Fiecare membru cooperator­­ trebuie să efectueze în cursul unui­­ an un minimum de 80—120 muncă, iar acei cooperatori care zile­­­ au dreptul la plata după pămînt, pierd acest drept în cazul cînd nici unul din membrii capabili de muncă ai familiei nu au efectuat minimul de zile-muncă, prevăzut în statut. Aces­te venituri se trec la fondul indivi­zibil al cooperativei. Munca cu oamenii cere din par­tea agitatorului metode variate; el trebuie să cunoască stările sufletești ale țăranului muncitor, să știe cum să se apropie de acesta, să-i înlă­ture nedumerirea și ezitarea, care în cele mai multe cazuri sunt cauzate de zvonuri lansate de către elemente dușmănoase. Recent s-a inaugurat în raionul Gura Jiului cea de-a do­ua coopera­tivă agricolă de producție, în satul Căciulătești. înainte de a fi înscriși în această cooperativă o parte din țăranii muncitori au fost în vizită la membrii cooperativei agricole de producție din comuna Cîrna. Cînd au văzut hotărîrea cu care aceștia au pășit la lucru de la început, n-au mai așteptat și s-au înscris în coo­perativă. Paralel cu efectuarea muncilor a­­gricole de toamnă organizația de bază și comitetul de conducere al cooperativei agricole de producție din Cîrna au dus muncă de convingere în rîndul țăranilor muncitori. Ca ur­mare a acestui fapt, de la înființare și pînă în prezent, încă 12 familii de țărani muncitori au făcut cereri de înscriere în cooperativă. Pentru valorificarea în mod rațio­nal a pășunilor naturale, a furaje­lor și a bălților, membrii coopera­tivei agricole de producție „Cîmpia Dunării” din comuna Cîrna, au hotă­­rît să cumpere încă de pe acum, cu fonduri împrumutate de la stat, 10 scroafe, 50 grăsuni, 50 viței, 250 de oi, un număr de 30 de stupi de al­bine și să înființeze o crescătorie de 500­ de rațe. Ținîndu-se seama de specificul terenului și de ocupația membrilor cooperatori, adunarea ge­nerală a cooperativei agricole de producție­ „Lunca Jiului” din satul Căciulătești, raionul Gura Jiului, a dis­cutat și un plan de perspectivă. S-a hotărît ca, pentru început să se cum­pere 150 de oi, 250 de păsări, 20 de viței pentru prăsilă și 40 de stupi de albine. Datorită faptului că terenul coope­rativei așezat în apropiere de Jiu se poate iriga, membrii cooperatori au hotărît să creeze o orezărie în su­prafață de 5 hectare, precum și o grădină cu legume și zarzavaturi care vor aduce cooperativei însemna­te venituri. Exemplul cooperativelor agricole de producție din raionul Gura Jiu­lui în ceea ce privește hotărîrea de a valorifica resursele locale încă de la început, trebuie să constituie o pildă pentru toate celelalte coopera­tive agricole de producție din regiu­nea noastră. Cooperativele agricole de producție din Amărăștii de Jos, Cîrna, Căciu­lătești și Valea lui Pătru, au fost exemplu în fața țăranilor muncitori în ceea ce privește pregătirea și exe­cutarea muncilor din campania ru­­sămînțărilor de toamnă. Acesta este un început bun, o dovadă că, în cooperativele agricole de producție care au luat ființă s-au înscris cei mai harnici țărani muncitori, care prin pilda lor vor atrage și pe alți țărani muncitori din satele respecti­ve, pe calea cea nouă a muncii în comun, calea unei vieți îmbelșugate. lun eveniment artistic Sîmbătă seara, filarmonica de stat din Belgrad a prezentat în sa­la Teatrului Național un reușit con­cert simfonic. După concert, tov. Kresimir Ba­­ranovic, prim dirijor și director al filarmonicii din Belgrad, a ținut să adreseze prin ziarul nostru cuvinte de mulțumire cetățenilor orașului Craiova, pentru calda primire făcută: „In numele colectivului filarmo­nicii din Belgrad salutăm din inimă pe tovarășii și prietenii din Craiova și i$ mulțumim pentru frumoasa șt ti 4VX* pa&Xti'vi­ yvMJ&lt fiAjut/rfa vj < /peAsate­*AIT» ‘ttse'lĂA te •**«» paerf* «• fi o prieteneasca primire, care ne va ră­mîne ca o amintire veșnică", IS. X. 1956 KRESIMIR BARANOVIC jl OCTOMBRIE 1956 4 pagini, 20 bani ANUL XII Nr. 3631 MARTI 16 In î­NT­ERI­O­RU­L ZIARULUI: — Luna prieteniei romîno-sovie­­tice (pag. 2-a). — însemnări. Pe Dunăre răsu­nă cîntece (pag. 2-a). — Să ne cunoaștem regiunea. Podari — comună în plină dezvol­tare (pag. 2-a). —­ Sport (pag. 2-a)­. — Ritmul însămînțărilor și co­lectărilor în raionul Corabia tre­buie intensificată (pag. 3-a). — Dezbaterile din Consiliul de Securitate în problema Canalului de Suez (pag. 4-a). — Guvernul R. P. Chineze cere autorităților engleze să ia măsuri eficace pentru apărarea locuitori­lor chinezi din Hong Kong și Kong Sun (pag. 4-a). — Comentar extern. Problema Suezului trebuie rezolvată pe cale pașnică și echitabilă (pag. 4-a). In prima zi a săptămînii-record Ploaia se oprise de citeva zile. Printre nori, soarele își trimi­tea razele care abia pătrundeau ceața. Dinspre baltă, vîntul adia ușor, mînînd aburii în înălțimi. Gospodarii comunei Măceșul de Jos din raionul Gura Jiului, parcă se mutaseră toți cu plugurile in cîmp. Nici nu venise vremea prlnzului și fiecare terminase de arat cite un pogon. Din Ioc în Ioc, se vedeau țărani muncitori odihnin­du-și boii. — Anul trecut mi-a luat Înainte Marin Stănculeț — spunea ță­ranul muncitor Marin Gorcea. El a terminat de semănat in prima săptămînă a lunii octombrie și la treierat rezultatele s-au văzut. De pe pămîntul ăsta sărăcăcios, cum o­ socotim noi, a obținut 1.300 kg. grîu la hectar. Eu, care am semănat mai tîrziu cu vreo 10 zile, am obținut 1.000 kg. grîu la hectar. Și de atunci mi-am dat seama că una din condițiile care hotărăsc sporirea recoltei este semănatul la timp. — Ai dreptate vecine — interveni atunci Dumitru Cocoșilă Mic De asta m-am convins și eu. Anul trecut, am semănat două pogoane la începutul lunii octombrie, iar încă un pogon l-am semănat aproape la sfîrșitul aceleiași luni. La treierat am constatat că producția a fost mult mai mare de pe cele două pogoane semănate timpuriu. De aceste fapte, s-au convins toți țăranii muncitori din comu­na Măceșul de Jos. De aceea, în prima zi a săptămînii-record, ță­ranii muncitori din comuna Măceșul de Jos au efectuat arături și însămînțări pe o suprafață de 154 hectare. Cu posibilitățile existente, ei vor termina insămințările in jurul datei de 18 octombrie a. c. Hotărîrea de a termina insămințările în această săptămînă se manifestă la toți oamenii muncii din comuna Măcecul de Jos. p. H. Toate plugurile ară dincolo de priponii „Piscul Fa­gului“, pe o parte și alta a dru­mului ce merge spre Colareț, sunt casele țăranilor harnici ai satului Bărzuica. Cu doi ani în urmă, la îndemnul comuniștilor, în acest sat a luat ființă întovărășirea a­­gricolă „1 Mai“. In raport cu ță­ranii muncitori cu gospodării in­dividuale, întovărășiții au obținut anul acesta recolte sporite la hec­tar, datorită aplicării regulilor a­­grotehnice. Exemplul lor a fost urmat și de ceilalți țărani munci­tori din comună. încă din luna septembrie, înto­vărășiții au pornit la aratul po­­rumbiștilor din „Luncă“. trecute, timpul fiind prielnic. Zilele ei au început însămînțările. Dacă cineva ar fi trecut sîmbă­tă dimineața prin sat, ar fi putut înțelege multe în legătură cu hăr­nicia acestor oameni. Primul care a plecat în revărsatul zorilor cu plugul și grapa în care a fost în­­tovărășitul Ionică Staicu. După el au venit mulți alții, astfel că, pîn­ă seara, pe tarlaua întovărășirii au fost arate peste 7 hectare. Nici plugurile țăranilor munci­tori Nicolae Gîrjoabă, Iancu Gîr­­joabă, Ion Pupăză, n-au stat de­geaba. Pe „Valea mătușii“, în Doșcanul“, plugurile brăzdau în lung și în lat pămîntul, în timp ce oamenii însămînțau. In cîteva zile, întovărășiții și ceilalți țărani muncitori din sat, au arat și în­­sămînțat peste 100 hectare. Ei sînt hotărîți ca în săptămîna-re­­cord sa termine definitiv însămîn­­ările de toamnă. ION RODAN coresp. .3! Economiile în centrul atenției minerilor Paralel cu lupta ce o desfășoară pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, minerii de la complexul carbo­nifer Rovinari din regiunea noastră, acordă o mare atenție realizării u­­nor cît mai însemnate economii. Descoperirea zăcămintelor de lig­nit de la sectorul Albeni al acestui complex carbonifer, a făcut ca mine­rii, tehnicienii și inginerii de aci să se preocupe activ de găsirea posibi­lităților care să ducă la creșterea productivității muncii, la realizarea unui preț de cost cît mai redus pe fiecare metru/înaintaje galerie. Sprijiniți activ de conducerea ad­ministrativă, de organizația de partid și comitetul de întreprindere, îndru­mați din punct de vedere tehnic de ingineri, minerii de la sectorul Al­beni au trecut la experimentarea pro­cedeului de armare a galeriilor cu e­­lemente prefabricate din beton. Re­zultatele obținute de membrii echi­pei condusă de Ion Ionică, precum și de fruntașii în producție Grigore Popescu, Ion Pop, Gheorgh­e Feres­­cu, Dobre Loghin și alții depășesc așteptările. Prin folosirea elementelor prefabri­cate de beton (bolțari) în locul ar­măturilor trapezoidale și hexagonale realizate cu lemn de mină, prin exe­cutarea unei excavații orizontale su­plimentare și prin înlăturarea execu­tării eșafodajelor ce atrăgeau după sine un consum ridicat de material lemnos, minerii de la sectorul Al­beni, au reușit să reducă prețul de cost pe fiecare metru/înaintare ga­lerie cu aproape 25 la sută față de perioadă anterioară. Folosirea ele­mentelor prefabricate de beton (bol­țari) la armarea galeriilor, a dat po­sibilitate minerilor de la acest sector să economisească într-o singură lună peste 2.500 m.c. lemn de mină și al­te materiale lemnoase. Pentru colectivul de mineri, teh­nicieni și ingineri de la exploatarea „la zi”, respectiv de la sectorul Poliț­iana-Rovinari, cea mai mare dificul­tate ce o intîmpinau, o constituia riparea căii de rulare a eliadei. Această operație, atunci cînd e­­linda termina de excavat fășia de cărbune pe o lungime de 650 m., lățim­e 20 m. și adîncime 17 m., necesita un mare volum de ma­noperă și consum exagerat de materia­le speciale. In afară de aceasta, în tot timpul ripării căii de rulare a elindei, procesul de producție stagna. Pe baza unui studiu amănunțit la fața locului, membrii colectivului de muncă de la complexul carbonifer Rovinari, au trecut la modificarea căii de ripare a elindei. Astfel, dia­gonala de ripare în formă de „L” a fost înlocuită cu un pod transpor­tor perpendicular pe axul căii de ru­lare, pe care se așează elinda, ripa­rea executîndu-se după aceea. Noul sistem de ripare a căii de rulare a elindei, la a cărui realizare și-au dat din plin contribuția tehni­cieni și ingineri, printre care se nu­mără tovarășii A. Galttony, L. Felea, E. Bocancios și alții, permite o re­ducere considerabilă a manoperei și consumului de materiale. In afară­­ de aceasta, trebuie adăugat faptul că timpii morți ce existau mai înain­te la riparea căii de rulare a elin­­cei, au fost eliminați. Pe baza calculelor făcute, rezul­­tă că, în urma ripării celor două elin­ti­ existente pe șantierul minei „la zi" Poiana-Rovinari, în cursul unui an se economisește timp în care pot fi excavați cca. 52.000 tone cărbune comerciabil. Prin schimbarea siste­mului de ripare a căii de rulare a elindei, minerii, tehnicienii și ingine­rii de la complexul carbonifer Ro­vinari din regiunea noastră vor da patriei într-un an peste plan, acumu­lări bănești în valoare de aproape 7 000.000 lei P. LAURENȚIU Comuna Gruia codasa la colectări și însămînțări In timpul treierișului, datorită mă­surilor organizatorice și politice lua­te de sfatul popular comunal și organizațiile de bază, comuna Gruia din raionul Cujmir s-a situat frun­tașă la colectarea griului, realizînd planul în procent de 100 la sută. Se pare, însă, că sfatul popular și orga­nizațiile de bază s-au lăsat încîntate de acest succes și de aceea, în pe­rioada actuală nu luptă cu toată hotărîrea pentru îndeplinirea pla­nului de colectare la porumb și la celelalte produse agricole, vegetale și animale. De asemenea, și în ceea ce priveș­te însămînțările, situația se prezintă destul de slab. Comitetul executiv al sfatului popular și comitetul de par­tid comunal nu au activizat deputații și comuniștii, pentru ca aceștia să se situeze în fruntea celorlalți ță­rani muncitori în ce privește execu­tarea muncilor de însămînțări. Teh­niciană de la punctul agricol, Atena Stănescu, se pierde în lucrări mărun­te și nu se ocupă stăruitor de ur­gentarea însămînțărilor. Activiștii comitetului, raional de partid și ai sfatului popular raional au datoria să sprijine cu mai multă răspunde­re comitetul de partid și comitetul executiv al sfatului popular din co­muna Gruia, pentru îndeplinirea planului de colectări la toate produ­sele și terminarea la timp a cam­paniei de însămînțări. I. PREDA coresp. r Conserve de carne peste plan Colectivul întreprinderii de indus­trializare a cărnii din orașul Tr. Se­verin a reușit să îndeplinească și sa depășească planul de producție pe luna septembrie. Astfel, secția me­­zilărie a produs pentru muncii cu 17,6 la sută mai oamenii multe conserve decit prevedea planul, în­deplinind valoric planul lunar, în proporție de 120 la sută. Datorită aplicării metodelor sovie­tice Voroșin și Kotlear, muncite» ;1 Conea Alexandru, Maria Elena Bereghi, Ion Costică, Homenet, Obrad Ianoșevici, Silvia Ciorica și alții și-au depășit cu regularitate normele, dînd produse de calitate, A. B. coresp. f>+***â***+*r>4S9'^ * , La sud de comuna Negoi, ra­ionul Băilești, se întinde lunca Dunării. Odinioară, aci se în­tindea domeniul moșierului Ga­­broveanu, în suprafață de a­­proape 1.500 hectare. Pe aceste păminturi țăranii muncitori din comuna Negoi au trudit vreme îndelungată. Bătuți de logofeții moșierului, obligați să execute diferite munci fără plată, ță­ranii muncitori din Negai au dus această viață silnică pină în a­­nul 1945, cînd regimul nostru a expropriat pămînturile moșie­rești și le-a împărțit țăranilor. Odată cu aceasta pentru țăranii muncitori din Negai a început o viață nouă. Munca politică desfășurată în această comună a dus la consti­tuirea a 5 întovărășiri agricole, în care s-au înscris 370 de fa­milii cu o suprafață de 538 hec­tare. Apariția Rezoluției ședinței donare a C.C. al P.M.R. din 16 —17 iulie a.c., cu privire la transformarea socialistă a agri­culturii, a dat naștere la vii dis­cuții in rîndul țăranilor munci­­­tori din comuna Negoi. De ase­­­menea, apariția statutului mo­del al cooperativei agricole de producție a lămurit problemele încă neclare, în privința modului de constituire și­ organizare a acestei noi forme de cooperare în producția agricolă. In frunte cu comunistul Ion Ispas, țăranii muncitori Tănă­­soiu Gheorghe și Gavrilă Ștefan au început mun­ca de convingere in rîndul celorlalți țărani mun­citori din comună, pentru a crea și în comuna lor o cooperativă­ agricolă de producție. S-au format apoi două colec­tive de agitatori, care au desfă­șurat o muncă susținută în rîn­dul țăranilor muncitori cu gospo­dării mici și mijlocii. Ca urmare a muncii politice desfășurate, în ziua de 14 octom­brie, în comuna Negoi a fost inaugurată cooperativa agricolă de producție „Valea Dunării”, în care s-au înscris 19 familii cu o suprafață de 61,21 hectare și cu un inventar agricol compus din 20 vite de muncă, 8 care, 7 căruțe, 12 pluguri, 4 grape, 3 prășitori, 2 secerători, ura zb­or și două vînturători. Convinse de avantajele pe care le oferă cooperativizarea agri­culturii familiile țăranilor mun­citori Tucă Marin, Dumitru Ciu­rea și Simion Geafir, au cerut a­­dunării generale, chiar în ziua inaugurării, să fie primite în cooperativa agricolă de produc­ție, aducînd în cooperativă supra­fața de 6,25 hectare teren. Ți­­nînd seamă că aceste familii s-au înscris din dragoste și, con­form prevederilor statutului mo­del al cooperativei agricole de producție, adunarea generală le-a aprobat cererile în unanimitate. Cu acest prilej, suprafața de teren a cooperativei a crescut la 67,46 hectare. Alegerea consiliului de condu­cere și a comisiei de revizie, a dat naștere la vii dezbateri. Adunarea generală a ales ca pre­ședinte pe comunistul Ion Ispas, iar în comitetul de conducere au fost aleși alți patru mem­bri, dintre cei mai cinstiți și mai muncitori cooperatori. De asemenea, in comisia de revizie au fost aleși 3 membri. După alegerea comitetului de conducere și a comisiei de re­vizie a fost discutat și aprobat statutul cooperativei și pla­nul de producție. Membrii coo­perativei agricole de producție „Valea Dunării” s-au angajat ca, pînă la data de 1 noiembrie să construiască din resurse lo­cale, un șopron pentru adăpos­­tirea uneltelor, să amenajeze pînă la 15 noiembrie, ghețăria necesară conservării peștelui din bălțile primite in folosință, să procure, pînă la 1 noiembrie, uneltele de pescuit necesare și să asigure o exploatare rațională a bălților. De asemenea, pînă la data de 15 noiembrie a.c. se vor cumpăra cu bani împrumutați de la stat 100 de oi. In privința însămînțărilor te­renul a fost deja pregătit, coo­peratorii fiind hotărîți ca, pînă la data de 18 octombrie să în­­sămînțeze cu grîu întreaga su­prafață de 30 hectare. Pînă la data de 1 noiembrie, se vor exe­cuta arături acinei de toamnă pentru insămințările de primă­vară pe o suprafață de 21,75 hectare. De asemenea, membrii cooperatori au discutat și apro­bat un plan de perspectivă pen­tru anul 1957. Acesta es­te un început bun, o dovadă a hotărîrii de a porni cu succes pe noul drum, care va aduce venituri destul de mari cooperativei și bunăstare în ca­sele membrilor cooperatori. V. CIRJALIU Pe drumul bunei stări In regiunea noastră a luat ființă o nouă cooperativă agricolă de producție

Next