Inainte, octombrie 1956 (Anul 13, nr. 3620-3644)
1956-10-14 / nr. 3630
* 1 WöfiiíSíí llrfle, nnllLvO ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R.1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA Toată grija creării și dezvoltării cooperativelor agricole de producție în ultimul timp au luat ființă primele cooperative agricole de producție în regiunea noastră. Țărănimea noastră muncitoare manifestă un deosebit interes pentru această nouă formă de cooperare în producția agricolă, în care fiecare membru este interesat să muncească, să producă și să-și primească veniturile în raport cu munca depusă și cu suprafața, calitatea și modul de folosință a terenului adus de fiecare în cooperativă.Conform prevederilor statutului model, membrii cooperativei agricole de producție se obligă nu numai să aplice pe terenurile cooperativei regulile agrotehnice avansate, ci să îngrijească și să folosească bine animalele și inventarul agricol, proprietatea cooperativei, precum și mașinile SMT, să dezvolte proprietatea obștească, mărind efectivele de animale, ridicînd construcții gospodărești — folosindu-se în primul rînd resursele locale — plantînd livezi și vii, organizînd ateliere de lemnărie, fierărie și altele, în raport cu posibilitățile fiecărei cooperative. Statutul model prevede că, la intrarea în cooperativa agricolă de producție, membrii cooperatori aduc întreaga suprafață de teren ce posedă ei și membrii familiilor lor, precum și pămîntul pe care aceștia îl vor obține după intrarea în cooperativă, prin moștenire, donație sau pe altă cale, în afară de terenul ocupat de casă, construcții gospodărești și curte, și o suprafață de 20—30 ari, teren ce-i rămîne ca lot personal. La înființarea cooperativei agricole de producție din comuna Amărăștii de Jos raionul Caracal, unui număr de 14 familii li s-au respins cererile de înscriere de către adunarea generală a celor înscriși, pentru că aceștia nu veniseră în cooperativă cu tot terenul pe care îl posedau. Totuși, li s-a lăsat posibilitatea ca, atunci cînd se vor convinge și se vor înscrie în cooperativă conform prevederilor statutului model, să fie primiți în rîndul membrilor cooperatori. In cooperativa agricolă de producție, pămîntul rămîne mai departe proprietatea individuală a membrilor cooperatori, și dacă aceștia își căsătoresc fiii, sau vor să lase moștenire pămîntul cui găsesc de cuviință, statutul model al cooperativei agricole de producție, le dă dreptul de a face acest lucru. Dacă membrul cooperator împarte din pămîntul său așa cum am arătat mai sus, iar cel care a primit pămîntul nu vrea să rămîna membru al cooperativei, el primește suprafața de teren ce i se cuvine din terenurile necomasate ale cooperativei. In cazul cînd cooperativa nu posedă asemenea terenuri, s1 va primi la marginea perimetrului. In munca de convingere a țăranilor muncitori, pentru a se uni în cooperative agricole de producție, se poate folosi experiența comitetelor de partid din comunele Cîrna, raionul Gura Jiului, Amărăștii de Jos, raionul Caracal, care au mobilizat pe toți comuniștii, deputații, și agitatorii în vederea desfășurării unei munci concrete cu oamenii, arătînduli-se practic ce avantaje au dacă se înscriu în cooperativele agricole de producție. Noii înscriși au fost antrenați în munca de lămurire a celorlalți țărani muncitori cu gospodării mici și mijlocii în vederea atragerii acestora în cooperativele agricole de producție. Cei dintîi, arătau practic ce i-a determinat să se înscrie în cooperativa agricolă de producție și rezultatele bune ce au obținut, mulți țărani muncitori au făcut cereri de înscriere Lucrările în cooperativa agricolă de producție se execută în comun, prin munca membrilor cooperatori. Munca se organizează pe brigăzi și echipe. Fiecare membru cooperator trebuie să efectueze în cursul unui an un minimum de 80—120 muncă, iar acei cooperatori care zile au dreptul la plata după pămînt, pierd acest drept în cazul cînd nici unul din membrii capabili de muncă ai familiei nu au efectuat minimul de zile-muncă, prevăzut în statut. Aceste venituri se trec la fondul indivizibil al cooperativei. Munca cu oamenii cere din partea agitatorului metode variate; el trebuie să cunoască stările sufletești ale țăranului muncitor, să știe cum să se apropie de acesta, să-i înlăture nedumerirea și ezitarea, care în cele mai multe cazuri sunt cauzate de zvonuri lansate de către elemente dușmănoase. Recent s-a inaugurat în raionul Gura Jiului cea de-a doua cooperativă agricolă de producție, în satul Căciulătești. înainte de a fi înscriși în această cooperativă o parte din țăranii muncitori au fost în vizită la membrii cooperativei agricole de producție din comuna Cîrna. Cînd au văzut hotărîrea cu care aceștia au pășit la lucru de la început, n-au mai așteptat și s-au înscris în cooperativă. Paralel cu efectuarea muncilor agricole de toamnă organizația de bază și comitetul de conducere al cooperativei agricole de producție din Cîrna au dus muncă de convingere în rîndul țăranilor muncitori. Ca urmare a acestui fapt, de la înființare și pînă în prezent, încă 12 familii de țărani muncitori au făcut cereri de înscriere în cooperativă. Pentru valorificarea în mod rațional a pășunilor naturale, a furajelor și a bălților, membrii cooperativei agricole de producție „Cîmpia Dunării” din comuna Cîrna, au hotărît să cumpere încă de pe acum, cu fonduri împrumutate de la stat, 10 scroafe, 50 grăsuni, 50 viței, 250 de oi, un număr de 30 de stupi de albine și să înființeze o crescătorie de 500 de rațe. Ținîndu-se seama de specificul terenului și de ocupația membrilor cooperatori, adunarea generală a cooperativei agricole de producție „Lunca Jiului” din satul Căciulătești, raionul Gura Jiului, a discutat și un plan de perspectivă. S-a hotărît ca, pentru început să se cumpere 150 de oi, 250 de păsări, 20 de viței pentru prăsilă și 40 de stupi de albine. Datorită faptului că terenul cooperativei așezat în apropiere de Jiu se poate iriga, membrii cooperatori au hotărît să creeze o orezărie în suprafață de 5 hectare, precum și o grădină cu legume și zarzavaturi care vor aduce cooperativei însemnate venituri. Exemplul cooperativelor agricole de producție din raionul Gura Jiului în ceea ce privește hotărîrea de a valorifica resursele locale încă de la început, trebuie să constituie o pildă pentru toate celelalte cooperative agricole de producție din regiunea noastră. Cooperativele agricole de producție din Amărăștii de Jos, Cîrna, Căciulătești și Valea lui Pătru, au fost exemplu în fața țăranilor muncitori în ceea ce privește pregătirea și executarea muncilor din campania rusămînțărilor de toamnă. Acesta este un început bun, o dovadă că, în cooperativele agricole de producție care au luat ființă s-au înscris cei mai harnici țărani muncitori, care prin pilda lor vor atrage și pe alți țărani muncitori din satele respective, pe calea cea nouă a muncii în comun, calea unei vieți îmbelșugate. lun eveniment artistic Sîmbătă seara, filarmonica de stat din Belgrad a prezentat în sala Teatrului Național un reușit concert simfonic. După concert, tov. Kresimir Baranovic, prim dirijor și director al filarmonicii din Belgrad, a ținut să adreseze prin ziarul nostru cuvinte de mulțumire cetățenilor orașului Craiova, pentru calda primire făcută: „In numele colectivului filarmonicii din Belgrad salutăm din inimă pe tovarășii și prietenii din Craiova și i$ mulțumim pentru frumoasa șt ti 4VX* pa&Xti'vi yvMJ< fiAjut/rfa vj < /peAsate*AIT» ‘ttse'lĂA te •**«» paerf* «• fi o prieteneasca primire, care ne va rămîne ca o amintire veșnică", IS. X. 1956 KRESIMIR BARANOVIC jl OCTOMBRIE 1956 4 pagini, 20 bani ANUL XII Nr. 3631 MARTI 16 In îNTERIORUL ZIARULUI: — Luna prieteniei romîno-sovietice (pag. 2-a). — însemnări. Pe Dunăre răsună cîntece (pag. 2-a). — Să ne cunoaștem regiunea. Podari — comună în plină dezvoltare (pag. 2-a). — Sport (pag. 2-a). — Ritmul însămînțărilor și colectărilor în raionul Corabia trebuie intensificată (pag. 3-a). — Dezbaterile din Consiliul de Securitate în problema Canalului de Suez (pag. 4-a). — Guvernul R. P. Chineze cere autorităților engleze să ia măsuri eficace pentru apărarea locuitorilor chinezi din Hong Kong și Kong Sun (pag. 4-a). — Comentar extern. Problema Suezului trebuie rezolvată pe cale pașnică și echitabilă (pag. 4-a). In prima zi a săptămînii-record Ploaia se oprise de citeva zile. Printre nori, soarele își trimitea razele care abia pătrundeau ceața. Dinspre baltă, vîntul adia ușor, mînînd aburii în înălțimi. Gospodarii comunei Măceșul de Jos din raionul Gura Jiului, parcă se mutaseră toți cu plugurile in cîmp. Nici nu venise vremea prlnzului și fiecare terminase de arat cite un pogon. Din Ioc în Ioc, se vedeau țărani muncitori odihnindu-și boii. — Anul trecut mi-a luat Înainte Marin Stănculeț — spunea țăranul muncitor Marin Gorcea. El a terminat de semănat in prima săptămînă a lunii octombrie și la treierat rezultatele s-au văzut. De pe pămîntul ăsta sărăcăcios, cum o socotim noi, a obținut 1.300 kg. grîu la hectar. Eu, care am semănat mai tîrziu cu vreo 10 zile, am obținut 1.000 kg. grîu la hectar. Și de atunci mi-am dat seama că una din condițiile care hotărăsc sporirea recoltei este semănatul la timp. — Ai dreptate vecine — interveni atunci Dumitru Cocoșilă Mic De asta m-am convins și eu. Anul trecut, am semănat două pogoane la începutul lunii octombrie, iar încă un pogon l-am semănat aproape la sfîrșitul aceleiași luni. La treierat am constatat că producția a fost mult mai mare de pe cele două pogoane semănate timpuriu. De aceste fapte, s-au convins toți țăranii muncitori din comuna Măceșul de Jos. De aceea, în prima zi a săptămînii-record, țăranii muncitori din comuna Măceșul de Jos au efectuat arături și însămînțări pe o suprafață de 154 hectare. Cu posibilitățile existente, ei vor termina insămințările in jurul datei de 18 octombrie a. c. Hotărîrea de a termina insămințările în această săptămînă se manifestă la toți oamenii muncii din comuna Măcecul de Jos. p. H. Toate plugurile ară dincolo de priponii „Piscul Fagului“, pe o parte și alta a drumului ce merge spre Colareț, sunt casele țăranilor harnici ai satului Bărzuica. Cu doi ani în urmă, la îndemnul comuniștilor, în acest sat a luat ființă întovărășirea agricolă „1 Mai“. In raport cu țăranii muncitori cu gospodării individuale, întovărășiții au obținut anul acesta recolte sporite la hectar, datorită aplicării regulilor agrotehnice. Exemplul lor a fost urmat și de ceilalți țărani muncitori din comună. încă din luna septembrie, întovărășiții au pornit la aratul porumbiștilor din „Luncă“. trecute, timpul fiind prielnic. Zilele ei au început însămînțările. Dacă cineva ar fi trecut sîmbătă dimineața prin sat, ar fi putut înțelege multe în legătură cu hărnicia acestor oameni. Primul care a plecat în revărsatul zorilor cu plugul și grapa în care a fost întovărășitul Ionică Staicu. După el au venit mulți alții, astfel că, pînă seara, pe tarlaua întovărășirii au fost arate peste 7 hectare. Nici plugurile țăranilor muncitori Nicolae Gîrjoabă, Iancu Gîrjoabă, Ion Pupăză, n-au stat degeaba. Pe „Valea mătușii“, în Doșcanul“, plugurile brăzdau în lung și în lat pămîntul, în timp ce oamenii însămînțau. In cîteva zile, întovărășiții și ceilalți țărani muncitori din sat, au arat și însămînțat peste 100 hectare. Ei sînt hotărîți ca în săptămîna-record sa termine definitiv însămînările de toamnă. ION RODAN coresp. .3! Economiile în centrul atenției minerilor Paralel cu lupta ce o desfășoară pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, minerii de la complexul carbonifer Rovinari din regiunea noastră, acordă o mare atenție realizării unor cît mai însemnate economii. Descoperirea zăcămintelor de lignit de la sectorul Albeni al acestui complex carbonifer, a făcut ca minerii, tehnicienii și inginerii de aci să se preocupe activ de găsirea posibilităților care să ducă la creșterea productivității muncii, la realizarea unui preț de cost cît mai redus pe fiecare metru/înaintaje galerie. Sprijiniți activ de conducerea administrativă, de organizația de partid și comitetul de întreprindere, îndrumați din punct de vedere tehnic de ingineri, minerii de la sectorul Albeni au trecut la experimentarea procedeului de armare a galeriilor cu elemente prefabricate din beton. Rezultatele obținute de membrii echipei condusă de Ion Ionică, precum și de fruntașii în producție Grigore Popescu, Ion Pop, Gheorghe Ferescu, Dobre Loghin și alții depășesc așteptările. Prin folosirea elementelor prefabricate de beton (bolțari) în locul armăturilor trapezoidale și hexagonale realizate cu lemn de mină, prin executarea unei excavații orizontale suplimentare și prin înlăturarea executării eșafodajelor ce atrăgeau după sine un consum ridicat de material lemnos, minerii de la sectorul Albeni, au reușit să reducă prețul de cost pe fiecare metru/înaintare galerie cu aproape 25 la sută față de perioadă anterioară. Folosirea elementelor prefabricate de beton (bolțari) la armarea galeriilor, a dat posibilitate minerilor de la acest sector să economisească într-o singură lună peste 2.500 m.c. lemn de mină și alte materiale lemnoase. Pentru colectivul de mineri, tehnicieni și ingineri de la exploatarea „la zi”, respectiv de la sectorul Polițiana-Rovinari, cea mai mare dificultate ce o intîmpinau, o constituia riparea căii de rulare a eliadei. Această operație, atunci cînd elinda termina de excavat fășia de cărbune pe o lungime de 650 m., lățime 20 m. și adîncime 17 m., necesita un mare volum de manoperă și consum exagerat de materiale speciale. In afară de aceasta, în tot timpul ripării căii de rulare a elindei, procesul de producție stagna. Pe baza unui studiu amănunțit la fața locului, membrii colectivului de muncă de la complexul carbonifer Rovinari, au trecut la modificarea căii de ripare a elindei. Astfel, diagonala de ripare în formă de „L” a fost înlocuită cu un pod transportor perpendicular pe axul căii de rulare, pe care se așează elinda, riparea executîndu-se după aceea. Noul sistem de ripare a căii de rulare a elindei, la a cărui realizare și-au dat din plin contribuția tehnicieni și ingineri, printre care se numără tovarășii A. Galttony, L. Felea, E. Bocancios și alții, permite o reducere considerabilă a manoperei și consumului de materiale. In afară de aceasta, trebuie adăugat faptul că timpii morți ce existau mai înainte la riparea căii de rulare a elincei, au fost eliminați. Pe baza calculelor făcute, rezultă că, în urma ripării celor două elinti existente pe șantierul minei „la zi" Poiana-Rovinari, în cursul unui an se economisește timp în care pot fi excavați cca. 52.000 tone cărbune comerciabil. Prin schimbarea sistemului de ripare a căii de rulare a elindei, minerii, tehnicienii și inginerii de la complexul carbonifer Rovinari din regiunea noastră vor da patriei într-un an peste plan, acumulări bănești în valoare de aproape 7 000.000 lei P. LAURENȚIU Comuna Gruia codasa la colectări și însămînțări In timpul treierișului, datorită măsurilor organizatorice și politice luate de sfatul popular comunal și organizațiile de bază, comuna Gruia din raionul Cujmir s-a situat fruntașă la colectarea griului, realizînd planul în procent de 100 la sută. Se pare, însă, că sfatul popular și organizațiile de bază s-au lăsat încîntate de acest succes și de aceea, în perioada actuală nu luptă cu toată hotărîrea pentru îndeplinirea planului de colectare la porumb și la celelalte produse agricole, vegetale și animale. De asemenea, și în ceea ce privește însămînțările, situația se prezintă destul de slab. Comitetul executiv al sfatului popular și comitetul de partid comunal nu au activizat deputații și comuniștii, pentru ca aceștia să se situeze în fruntea celorlalți țărani muncitori în ce privește executarea muncilor de însămînțări. Tehniciană de la punctul agricol, Atena Stănescu, se pierde în lucrări mărunte și nu se ocupă stăruitor de urgentarea însămînțărilor. Activiștii comitetului, raional de partid și ai sfatului popular raional au datoria să sprijine cu mai multă răspundere comitetul de partid și comitetul executiv al sfatului popular din comuna Gruia, pentru îndeplinirea planului de colectări la toate produsele și terminarea la timp a campaniei de însămînțări. I. PREDA coresp. r Conserve de carne peste plan Colectivul întreprinderii de industrializare a cărnii din orașul Tr. Severin a reușit să îndeplinească și sa depășească planul de producție pe luna septembrie. Astfel, secția mezilărie a produs pentru muncii cu 17,6 la sută mai oamenii multe conserve decit prevedea planul, îndeplinind valoric planul lunar, în proporție de 120 la sută. Datorită aplicării metodelor sovietice Voroșin și Kotlear, muncite» ;1 Conea Alexandru, Maria Elena Bereghi, Ion Costică, Homenet, Obrad Ianoșevici, Silvia Ciorica și alții și-au depășit cu regularitate normele, dînd produse de calitate, A. B. coresp. f>+***â***+*r>4S9'^ * , La sud de comuna Negoi, raionul Băilești, se întinde lunca Dunării. Odinioară, aci se întindea domeniul moșierului Gabroveanu, în suprafață de aproape 1.500 hectare. Pe aceste păminturi țăranii muncitori din comuna Negoi au trudit vreme îndelungată. Bătuți de logofeții moșierului, obligați să execute diferite munci fără plată, țăranii muncitori din Negai au dus această viață silnică pină în anul 1945, cînd regimul nostru a expropriat pămînturile moșierești și le-a împărțit țăranilor. Odată cu aceasta pentru țăranii muncitori din Negai a început o viață nouă. Munca politică desfășurată în această comună a dus la constituirea a 5 întovărășiri agricole, în care s-au înscris 370 de familii cu o suprafață de 538 hectare. Apariția Rezoluției ședinței donare a C.C. al P.M.R. din 16 —17 iulie a.c., cu privire la transformarea socialistă a agriculturii, a dat naștere la vii discuții in rîndul țăranilor muncitori din comuna Negoi. De asemenea, apariția statutului model al cooperativei agricole de producție a lămurit problemele încă neclare, în privința modului de constituire și organizare a acestei noi forme de cooperare în producția agricolă. In frunte cu comunistul Ion Ispas, țăranii muncitori Tănăsoiu Gheorghe și Gavrilă Ștefan au început munca de convingere in rîndul celorlalți țărani muncitori din comună, pentru a crea și în comuna lor o cooperativă agricolă de producție. S-au format apoi două colective de agitatori, care au desfășurat o muncă susținută în rîndul țăranilor muncitori cu gospodării mici și mijlocii. Ca urmare a muncii politice desfășurate, în ziua de 14 octombrie, în comuna Negoi a fost inaugurată cooperativa agricolă de producție „Valea Dunării”, în care s-au înscris 19 familii cu o suprafață de 61,21 hectare și cu un inventar agricol compus din 20 vite de muncă, 8 care, 7 căruțe, 12 pluguri, 4 grape, 3 prășitori, 2 secerători, ura zbor și două vînturători. Convinse de avantajele pe care le oferă cooperativizarea agriculturii familiile țăranilor muncitori Tucă Marin, Dumitru Ciurea și Simion Geafir, au cerut adunării generale, chiar în ziua inaugurării, să fie primite în cooperativa agricolă de producție, aducînd în cooperativă suprafața de 6,25 hectare teren. Ținînd seamă că aceste familii s-au înscris din dragoste și, conform prevederilor statutului model al cooperativei agricole de producție, adunarea generală le-a aprobat cererile în unanimitate. Cu acest prilej, suprafața de teren a cooperativei a crescut la 67,46 hectare. Alegerea consiliului de conducere și a comisiei de revizie, a dat naștere la vii dezbateri. Adunarea generală a ales ca președinte pe comunistul Ion Ispas, iar în comitetul de conducere au fost aleși alți patru membri, dintre cei mai cinstiți și mai muncitori cooperatori. De asemenea, in comisia de revizie au fost aleși 3 membri. După alegerea comitetului de conducere și a comisiei de revizie a fost discutat și aprobat statutul cooperativei și planul de producție. Membrii cooperativei agricole de producție „Valea Dunării” s-au angajat ca, pînă la data de 1 noiembrie să construiască din resurse locale, un șopron pentru adăpostirea uneltelor, să amenajeze pînă la 15 noiembrie, ghețăria necesară conservării peștelui din bălțile primite in folosință, să procure, pînă la 1 noiembrie, uneltele de pescuit necesare și să asigure o exploatare rațională a bălților. De asemenea, pînă la data de 15 noiembrie a.c. se vor cumpăra cu bani împrumutați de la stat 100 de oi. In privința însămînțărilor terenul a fost deja pregătit, cooperatorii fiind hotărîți ca, pînă la data de 18 octombrie să însămînțeze cu grîu întreaga suprafață de 30 hectare. Pînă la data de 1 noiembrie, se vor executa arături acinei de toamnă pentru insămințările de primăvară pe o suprafață de 21,75 hectare. De asemenea, membrii cooperatori au discutat și aprobat un plan de perspectivă pentru anul 1957. Acesta este un început bun, o dovadă a hotărîrii de a porni cu succes pe noul drum, care va aduce venituri destul de mari cooperativei și bunăstare în casele membrilor cooperatori. V. CIRJALIU Pe drumul bunei stări In regiunea noastră a luat ființă o nouă cooperativă agricolă de producție