Inainte, august 1958 (Anul 15, nr. 4186-4211)

1958-08-01 / nr. 4186

ANUL XIV Nr. 4186 VINERI 1 AUGUST 1958 4 pag. 20 bani ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL In întîmpinarea zilei “fli" 33 Timii și Truprind spre a-­și îndeplini an­gajamentul luat în cinstea zilei de 2d August, sudo­rul Ion Popescu de la uzina de mașini și unelte agricole .,7 No­iembrie’.’ sectorul Bucovăț, își de­­pășește zilnic sar­cina de plan cu 2­1 la sută, lasă-l in clișeul de față, la locul de muncă. importante inovații In cinstea lui 23 August, colectivul de ingineri și tehnicieni de la cabinetul tehnic al Trustului de extracție petro­liferă Tg. Jiu și-a propus să reali­zeze un număr de 35 inovații. Din acestea, pînă în prezent 30 de inovații au fost acceptate și realizate, iar șase dintre ele au fost generalizate pe țară. Inovațiile care au fost deja aplicate au adus trustului o economie în valoare de peste 850.750 lei. In prezent sunt în curs de realizare: inovația colecti­vului condus de tav. inginer Ion Mir­­cea, care se referă la modificarea mo­­tor-ciompresoarelor X.A.G. Turbina pentru pornirea motoarelor ,,23 Au­gust” și a tov. Ioan Constantin, dis­pozitivul pentru spălarea dopurilor cu ajutorul cablurilor de pistonat. De asemenea, este în curs de realizare și inovația: cabana pentru distilarea gazelor permanente cu ajutorul gazo­linei, propusă de către tov. A. Albulescu și Vasile Zînă, întreg colectivul de ingineri și teh­nicieni care și-au adus aportul la rea­lizarea acestor inovații au fost propuși­­ pentru a fi recompensați, de către con­ducerea trustului cu sum­a de 24.115 lei. Ele vor aduce o economie de peste 1.500.000 lei. ATELIER FRUNTAȘ v Planul lunii iulie terminat cu o zi înainte • 9 întrerupători I.U.P.—10 și 10 D.S.I. — 2 peste plan • Peste 20.000 lei economii Avîntați în întrecerea socialistă ce se desfășoară intre atelierele sectorului, muncitorii și tehnicienii atelierului întrerupători automați din sectorul aparataj al uzinelor „Electroputere”, au reușit să îndeplinească planul ate­lierului pe luna iulie cu o zi înainte.­­Aceasta, datorită unei bune organizări a procesului de producție, apro­vizionării la timp cu materialele necesare și in special avântului cu care au luptat muncitorii pentru trans­punerea în fapte a angajamentelor luate de ei pe brigăzi și echipe de producție. In fruntea întrecerii pe atelier, se află brigada de lăcătuși-mentori condusă de comunistul Marinică A­­lexandru, care a dat peste plan 10 CSI—2 (dispozitive de acționare ale întrerupătorului de 15 KW). Din această brigadă fac parte și tinerii Constantin Barbu și Constantin Zamfir, care își depășesc zilnic sarcinile de plan cu peste 15 la sută. . Rezultate bune au fost obținute aci și de­­ brigăzile conduse de lăcătușii-m­ontori Justin Guță și Marin Po­­pescu, care au realizat peste planul lunar 9 întrerupă­tori IUP—10. Colectivul acestui atelier, condus de maistrul comu­nist Alexandru Covaci, a reușit ca, prin folosirea mai rațio­nală a materialelor cu care lucrează ca: pertinax, fibră, cupru, etc. să obțină de la 1 mai și­­pînă în prezent economii de materiale care se ridică la peste 20.000 lei. Pentru îndeplinirea prevederilor din contractul colectiv De curind­ au avut loc la Depoul C.F.R., I.I.C. și in alte întreprinderi din orașul Tr. Severin, adunări sindi­cale pentru dările de seamă asupra realizării sarcinilor din contractul co­lectiv, pe primul semestru al acestui an. Din referatele expuse, a reieșit că, colectivele de muncitori, tehnicieni și ingineri, au reușit ca în primul semestru al acestui an să obțină im­portante realizări. Astfel, la Depoul C.F.R. planul la kilometri ungere, a fost depășit cu 3,2 la sută față de 1,5 la sută, cu­ prevedea angajamentul din contrac­tul colectiv; consumul specific la com­bustibil a fost redus cu 4,93 la sută față de plan, iar față de norma teh­nică cu 17,15 la sută, producția glo­bală a fost depășită cu 3,32 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 11,82 la sută. La I.I.C., sarcina de plan pentru îmbunătățirea preparatelor de calitate superioară a fost depășită cu 15 la sută, iar sarcina de a se produce piei de o calitate mai bună a fost realizată cu 105,7 la sută; consumul specific de materii prime și materia­le a fost redus cu peste 2 la sută. O contribuție importantă pentru ob­ținerea acestor rezultate, au adus-o organizațiile de partid care, sprijinite îndeaproape de comitetul orășenesc de partid,­­au îndrumat comitetele de în­treprindere să urmărească în perma­nență întrecerea pentru îndeplinirea angajamentelor prevăzute în contrac­tul colectiv. Datorită acestui fapt, pînă la 1 iunie au fost obținute o serie de rezultate în îndeplinirea sarcinilor din contractul colectiv cu termene scadente. Astfel, la Depoul C.F.R. s-a confecționat o presă hidraulică pen­tru­­ presat cuzineții în bielă, s-a făcut o instalație electrică cu lampă por­tativă de 24 volți la canalul din sub depoul Șimian și o instalație de tras apă din groapa ten canalului. La 1.I. C. a fost realizat un jupuitor me­canic, s-a executat și pus in func­țiune o mașină de curățit, s-a instalat o pompă pentru scos grăsimile din cazane și multe altele. In ședințele lunare de producție pe întreprinderi, directorii și preșe­dinții comitetelor de întreprindere, au informat colectivele de muncă asupra stadiului îndeplinirii prevederilor din contractul colectiv. Pe lângă faptul că s-au preocupat de îndeplinirea pla­nului, în aceeași măsură colectivele de conducere și comitetele de între­prindere s-au îngrijit și de perfec­ționarea calificării muncitorilor, de a­­plicarea inovațiilor aprobate, de ac­țiunile social-cul­turale și altele. La 1.1. C. de exemplu, s-au făcut docu­mentațiile tehnice pentru terminarea a șase locuințe individuale și s-a pus la dispoziția salariaților două hectare teren arabil pentru loturi individuale. Dacă la aceste întreprinderi majo­ritatea angajamentelor au fost înde­plinite, la alte întreprinderi a existat o slabă preocupare pentru realizarea lor. Așa de exemplu, la Șantierul na­val, în semestrul I nu a existat o corelație corespunzătoare între indicii de plan, fiind îndeplinit numai pla­nul la producția globală, iar din pro­punerile făcute de muncitori și pre­văzute în contractul colectiv nu s-au realizat o m­are parte. Faptul că la Șantierul naval nu s-au realizat o serie din angajamentele pre­văzute în contractul colectiv, se da­­torește lipsei de control asupra celor care aveau responsabilități pentru în­deplinirea lor din partea comitetului de întreprindere și a conducerii șan­tierului. O parte din maiștri de ate­lier ca tovarășii: Victor Ploscaru, Ion Mihart, Ștefan Paar, Alexandru Că­­pățînă, Ion Becheru, inginer Cons­tantin Sbîrcea și alții, au dat dovadă de nepăsare față de îndeplinirea aces­tor sarcini. Este deci necesar, să se ducă o acti­vitate intensă pentru îndeplinirea an­gajamentelor din contractul colectiv în termenele scadente prevăzute în contract. I. MARINESCU coresp. ANGAJAMENTE REALIZATE Luptînd pentru realizarea*]b­ reguja­­mentelor luate în cinstei Zilei de 23" August, colectivul de iburi,j'ipajo,, și u:eu. tehnicieni al secției turnătorie Me, sa obținu uzina de mașini și unelte agna­Te'TV""""Sfî't­'l Noiembrie”, și-a realizat planul pro­ducției globale pe primele două deca­de ale lunii iulie în proporție de 88 la sută față de planul lunar. In ca­drul acestei secții, cele mai bune re­zultate le-a obținut echipa condusă de tov. Nisipeanu Mihai, care printr-o mai bună organizare a locului de muncă, cît și prin sporirea ritmului de lucru a realizat planul de producție in­ 119­­ și,su­tă pe prima decadă și cu 122 la silită s pe decada doua. De ase­­mease rezultate în muncă a­lta condusă de tov. Țu­gui datorită aplicării proce­selor tehnologice noi (aplicarea colec­toarelor de zgură la unele repere) — a reușit să reducă procentul de rebu­turi sub cifra admisă cu 1,6 la sută. Realizările secției turnătorie care constituie un exemplu demn de urmat, au contribuit în cea mai mare­ mă­sură la îndeplinirea planului de pro­ducție al uzinei în această perioadă. tatul Zilele trecute, la cooperativa agricolă de producție din Căciulătești, raionul Gura Jiului, a început recul­porumbului furajer. Numai In două zile, echipa de tineret condusă de tov. Dumitru Stanca a însilozat aproape 3 vagoane porumb furajer. In clișeu, tinerii din echipă, in plină activitate. Din satele regiunii CU AJUTORUL G. A. S. Anul acesta, membrii în­tovărășirii „Filimoni Sîrbu" din comuna Breș­­nița raionul Tr. Severin, au avut însămînțată cu grîu suprafața de 80 hectare. Cum terenul per­mitea, iar griul întovără­­șiților era mare și fru­mos, președintele întovă­rășirii, Iancu Crăciunes­­cu, pentru a evita orice pierdere, a făcut apel la conducerea gospodăriei de stat, solicitîndu-i com­binele pentru a recolta și griul lor — sprijin care le-a fost acordat. Așa­sei grape de fier, 3 prășit va­­face că,_ membrii întovă­­rei un porzolator pentru rășirii în scurt timp au terminat de recoltat în­treaga suprafață. După recoltare, întovă­­rășirii au pus mai intîi de o parte cantitatea de sămînță ce urmează a o însămînța în toamnă, a­poi și-au achitat obliga­țiile contractuale, cele fa­ță de SMT, uiumul etc. Cu banii realizați pe produsei,­ contractate, în­tovărășiții și-au rat 5 semănători, cumpă­două grîu și altele. Dar înto­­vărășiții nu se mulțumise numai cu atît. Ei au ho­­tărît ca anul acesta pen­tru dezvoltarea proprie­tății obștești, fiecare să aducă cîte o oaie, iar cu cei 2.000­­ de tei care îi au depuși la CEC tot în contul fondului de bază, vor cumpăra alte obiecte necesare. NICOLAE C. MARIN coresp. noastre PRIMII PE COMUNĂ Membrii întovărășirii agricole „16 Fe­bruarie 1933" din satul Valea Alunului, comuna Severinești raionul Tr. Seve­rin,­­ au executat însămînțatul, splivitul, recoltatul și treieratul păioaselor în comun. Cînd au cărat griul pe arie și apoi au început treieratul, întovărășiții și-au organizat bine munca astfel, că batoza a funcționat din plin. Datorită respectării regulilor agro­tehnice, întovărășiții au obținut o re­coltă bună, care întrece recolta țăra­nilor din sectorul individual cu circa 400 de kg. grîu la ha. După ce și-au achitat obligațiile contractuale, muncile SMT, uiumul și contribuția pentru mărirea fondului de bază, ei au depus în comun semințele necesare însămînțărilor de toamnă și apoi și-au împărțit griul în funcție de suprafața de teren ce a avut-o culti­vată fiecare. Printre cei care au luat cantități de grîu dintre cele mai mari se numără întovărășiții Constantin Ghindoc, Gheor­­ghe Saita si alții. B. GHEORGHE coresp. Comuna Daneț a terminat treierișul Acum cîteva zile în urmă, în comu­na Daneț din raionul Gura Jiului tre­­ierișul a luat sfîrșit. Astfel comuna Daneț este situată în fruntea acestei acțiuni. Succesul obținut în munca de treieriș de către colectiviștii și în­tovărășiții din comună se datorește faptului că organizațiile de partid cît și conducerile gospodăriei colective și întovărășirilor au pus un accent deose­bit pe mobilizarea tuturor forțelor de care dispun. Comuniști ca Marin Șe­laru­, Dumitru Marinescu, Cism­aru An­drei, Ilie Picau, Ion Diaconu și alții, au fost în fruntea acestei acțiuni. O mare contribuție la termi­narea treieri­­șulu­i înainte de termen în comuna respectivă și-a adus-o sfatul popular comunal (președinte Dumitru Epure) care a considerat această muncă, pro­blema nr. 1 a zilei și a mobilizat toate forțele pentru folosirea la maximum a timpului de lucru și a capacității ba­tozelor. O dată cu terminarea treierișului, datorită organizării din timp a activi­tății la arie s-a reușit ca să se strin­gă aproape 9 vagoane sămînță în co­mun la întovărășiri. GH. MNCIJ coresp. 400 hectare arate la G.A.S. Vrata Pregătirea in cele mai bune condiții a terenurilor destinate insămințărilor de toamnă, constituie preocuparea prin­cipală a lucrătorilor GAS Vrata in perioada actuală. Deși solul este tare și opune rezistență, harnicii mecaniza­tori de la GAS Vrata se străduiesc să folosească cu chibzuială tractoarele, să nu le suprasolicite, dar totuși să execute arături. In acest scop ei au hotărît să execute arăturile numai in cursul nopții, cind este răcoare și deci motoarele nu se încălzesc. Pînă acum au fost arate 400 ha. In mod deosebit la executarea arătu­rilor s-au evidențiat mecanizatorii Ion Drinceanu, Flor­ea Olea, Marin R. Pescaru, Eugen Nuță, Ion Popa, Ni­­colae Pantelimon, Petre Tutei și alții. Mecanizatorii de la GAS Vrata sunt hotăriți să pregătească terenul desti­nat insămințărilor de toamnă in cele mai bune condiții. G.A.C. „Victoria socialismului“ din Bratovoești pe drumul întăririi și dezvoltării economico-organizatorice Cr’?^8 ani­ în urmă, cînd“Fa*J Brato­­voeș­ta ^^­Grai ° țva^ u­jffaț«ț ființă goepsociariă colectivă „Victoria socialis­dfecuții dintpa­tele Toji aprinse. asprii sci co­zile Iof^etopoTM" firește că nu Se i­ îm­­­păcau cu noul fel de viață pe care și-l croiseră colectiviștii — adică cele 32 de familii care se uniseră la un loc, și de aceea scorniseră tot felul de zvo­nuri la adresa colectivei. Iată însă că, de­­ atunci și pînă acum a trecut timp berechet, iar cele prezise de unii și de alții s-au dovedit a fi neîntemeiate. Nu numai că nu s-a destrămat ori desființat, dar colectiva s-a întărit și mai mult. Dacă în 1950 erau înscrise numai 32 de familii cu o suprafață de teren de 90 de hectare, a­­poi în 1956 numărul familiilor aproape se dublase, iar suprafața de teren ajun­sese la 162 hectare.­­3,p.­|Rndăria și-a făcut unele construcții, și-a mărit sec­torul zootehnic etc. In această perioadă — 1950—1956 — colectiviștii s-au con­vins pe deplin că munca în comun este mai ușoară și mai îmbelșugată. Pe terenurile nisipoase colectiviștii au cultivat numai plante care le sunt propice. Secara, pepeni furajeri și verzi, pe anumite suprafețe au plantat vița de vie etc. Colectiviștii mai aveau însă și un teren de luncă, teren care abia în ultimii ani și in special anul a­­cesta l-au folosit cu chibzuință. Cu toate că vara anului 1953 a fost sece­toasă, în comparație cu vara anului 1956, colectiviștii, datorită respectăr­ii regulilor agrotehnice la însămînțări și întreținerea culturilor, au realizat pro­ducții care întrec pe cele din 1956 cu aproape 300 de kg. la fiecare hectar ,de grîu, cu 130 kg. la orz etc. Spre­­ deosebire de anul 1956, colec­­­tiviștii au dezvoltat cultivarea plan­telor texnice și au mărit suprafața grădinii de legume și zarzavaturi. In prezent ei au cultivate­ 14 hectare cu sfeclă de zahăr, 5 hectare cu tutun, 8 hectare cu floarea-soarelui, au mărit Suprafețele cultivate cu bostănoase la 5 hectare etc. Meritul colectiviștilor este că, folosind condițiile ce le oferă te­renul au creat și o oșezărie în suprafață de 10 hectare, a cărei recoltă se a­­nunță a fi abundentă. Numai de pe urrma ardeilor și a cîtorva căruțe de pepeni verzi, (așa cum se văd în cli­șeul alăturat) gospodăria a obținut suma de peste 5.000 lei. Colec­tiviștii din Bratovoești mai au meritul că și-au irigat, prin căderea naturală a apei și cu ajutorul unei moto-pompe suprafața de 15 hectare cultivată cu porumb. Fiind lucrat mai bine și falcéit cu mai multă chibzuință, pămîntul­­ a dat roade mai multe și mai bune. De a­­ceea, în toamna anului 1953 și venitu­rile sectorului vegetal al gospodăriei vor fi mai mari ca cele realizate în 1956 cu aproape 100.000 lei. Colectiviștii s-au ocupat și de dez­voltarea sectorului zootehnic. La sfîr­­șitul anului în curs, ei vor avea mai multe taurine și porcine, mai multe ovine, familii de stupi etc. Venitul sec­torului zootehnic va depăși pe cel ob­ținut în 1956 cu aproape 10.000 lei. Trebuie spus însă—și asta ca o parte negativă a gospodăriei — că membrii colectiviști n-au dezvoltat sectorul zo­otehnic care, așa cum se știe aduce venituri bănești dintre cele mai mari, pe măsura cerințelor și posibilităților pe care le are gospodăria și n-au a­­cordat îngrijirea corespunzătoare ani­malelor, pentru ca să poată obține o producție sporită de lapte, carne, lină etc., pe fiecare cap de animal. Așa cum este și normal, crescînd veniturile fiecărui stetor în iifte au crescut și veniturile totale ale gospo­­­dăriei. La sfîrșitul anului în curs veni­turile totale vor fi mai mari ca cele din 1956 cu circa 136.000 lei. Din aceștia, fără îndoială că o parte re­­prezentînd 12—15 la sută vor fi repar­tizați fondului de bază, iar o altă sumă va fi împărțită membrilor la zilele­­francă. Este lăudabilă inițiativa colectiv­­iștilor din Bratovoești care și-au pro­pus ca anul acesta să ridice valoarea zilei-muncă numai în bani la 12 lei, adică de trei ori mai mult ca în­­ anul 1957. Dezvoltîndu se fondul de bază și gos­­podăria întărindu-se continuu, colec­tiviștii au primit și ei de la an la an produse tot mai multe, astfel că ni­velul lor de trai s-a ridicat continuat Ia 1956 de exemplu, valoarea totală a unei zile-mimuncă (valoarea produse­i lor și banii primiți în contul unei zile-m­uncă) s-a ridicat la suma de 22 de lei, iarr în anul 1957 a ajuns la 30 de lei. Cit va fi în­­ 1953 ? De bu­nă Seamă că mult mai mare. Prosperitatea gospodăriei, asigurarea­ membrilor colectiviști cu un venit la zi-muncă din ce în ce mai mare, au creat o atmosferă sănătoasă, de în­credere, în rîndul celorlalți țărani mun­­citori din comună. Țăranii muncitori care cu ani în urmă se îndoiau de trăinicia și rezultatele gospodăriei, a­­cum­ s-au declarat învinși. Mulți dintre ei, ca și alți țărani muncitori din co­mună, care n-au venit de la început în colectivă, acum fac parte din marea familie a colectiviștilor, tocmai pen­tru că s-au convins de avantajele ei. Așa se explică faptul că în com­parație cu 1956 in prezent gospodăria și-a mărit numărul familiilor cu încă 50, iar suprafața de teren a ajuns la 234­ hectare. Cu siguranță însă că numărul familiilor va fi mărit din inou și a­sta, cît pjai curb­ii,

Next