Inainte, octombrie 1959 (Anul 16, nr. 4544-4570)

1959-10-01 / nr. 4544

Ob lk °) 1 OCTOMBRIE 1950 ?? 4-pag, 20 bani ANUL XVI NIi, 4544 J O I " ■­rioasa aniversare a Repubicii Populare Tinarele popor al Chinei," țxriltk” , r­ibrrî socialist și toți oamenii iubiri ■«-» ri Äsec«­ pace sărbătoresc, la 1 octomb­*­ ani de la proclamarea Repub­TM X*oT»*­*Iare Chineze. «-at 21ina de 1 octombrie 1949 a last începutul unei noi ere în isoria ■ milenară a Chinei După o îndelugată «­troică luptă revoluționară, sub con­­d­uc­­rea glorioasă a Partidului Co­­m­­­­u­r­ist Chinez, poporul chinez de peste 650­ 000.000 locuitori a făcut să trimife ^■ütxanus­ dreaptă a eliberării națiile și a revoluției socialiste a Chiffi­ Cu numai 10 ani in urmă china m­ai era o țară a mizeriei, foametei i , r­obiei pentru sute de milioane de , m­­emi, o uriașă piață de jaf și culoa­­re»­­pentru monopolurile capialiste. 3topL ,ntil lotrul vechii Chine slabe, la cheie­­puterilor străine, s-a făcut un stat popular puternic care a Înfăptuit tot tijîăptuiește uriașe transformări re­­­voluționare,­­ jp­licînd creator teoria manist-le­­n­ini»f A In noile condiții istorice, Parti­al­un Comunist Chinez conduce lu suo­­lupta poporului de peste <­>30­ 000.000 de oameni pe calea fău­ririi socialismului.­­ Duipă victoria revoluției populare c­ele China a fost înfăptuită una din mai importante reforme din isto­­r­i­a di­­n reforma agrară. Aproape 300.000.000 de țărani, au primit pă­­­m­înt din partea puterii populare, Li­­chidind clasa moșierească, schimbînd țif­­­l »r­u­­l fundamental raporturile de clasă. Întărind alianța dintre clasa TreiTir­if­oare și țărănime, reforme agrari a crescut condițiile pentru dezvoltarea agriculturi înfloritoare, pentru trece­r­e s» iSit»di­ni«s­ă ulterioară la transformarea a agriculturii. $U> L­narea și înapoierea agriculturii,’ ccr’.r. c? Sinuia in China de secole, a și,-­t complect lichidată. In urm­ă cu șit­a­rit­ la instaurarea Republicii Popu­lare Chineze, foștii stăpîni ai Chinei «.j. patronii lor de peste hotare au prezis că noua Chină nu va putea „r. —c. i f-<­t­ănească uriașa populație în creștere continuă. Dar profeții s-au dovedit mincinoși și de astă dată. Pro­ducția­­­e cereale a Chinei a crescut de 1a cititor 200 kg, calculat pe cap de lo­to 1949 la 385 kg. în anul trecut. In anul 1958 producția totală de cereale a depășit pe aceea « anului 1549 «le» 1,3 ori. Construcția de siste­­m­e de irigație a luat o amploare ne­­m ai­nm­parută­ Pe cînd suprafața pămin­­irigate Înainte de 1949 era de 300.000 hp., numai în 1958 au fost ^1%gate­­ 66.000.000 ha., adică 59 la dir» totalul pămînturilor arabile. MnS.^ același eroism și energie neată­ , cu care a luptat timp de mai HH de două decenii și a învins pe Erice războiului de eliberare, po­­lVi­er a pornit bătălia pe uria­­șk al reconstrucției pașnice, al puternice economii națio­­niste. afc reprezintă o perioadă des­­t f iu istoria unui popor,­­si mult in istoria milenară t­otuși in primul deceniu Roa Chinei populare însă­­.5 țări uriașe s-a schimbat PPS Tastalin plan de construc­­­­ție au fost construite pină Întreaga țară 921 de obiee- JHg ind­u­s­triale mari și aproape zece spini de to tsiective mijlocii și mici­ la TCimi prin u Iul cincinal (1953—1957) a ji fost crea­­t­ă în China, baza inițială a industrialîi­urii socialiste. In medie la fiecare fer «i zile a fost pusă in func­țiune o întreprindere modernă, indus­trială sau minieră. Producția anuală de oțel a R. P. Chineze a crescut de 75 de ori de la eliberare. De la 158.000 tone in 1949 producția de oțel în S. P. Chineză va ajunge anul acesta la 12.000.000 tone. Au fost construite peste 300 de obiec­tive ale industriei siderurgice. In China de nord-est a fost creată cea mai mare bază metalurgică din țară cu centrul la Anșan. Se desfășoară cu succes construirea marilor combinate metalurgice de la Uhan și Baotou. In urma acestui fapt China a ocupat, încă în 1958, locul șapte în lume în ce privește producția de oțel. Crește rapid producția de cărbune. In prezent producția de cărbune este de 10,3 ori mai mare decit în anul 1949. Numai în anul 1958 producția a crescut de la 130.000.000 tone la 270.000.000 tone. De pe locul al șapte­lea în lume în ceea ce privește pro­ducția de cărbune China a trecut pe locul al treilea, fiind întrecută numai de Uniunea Sovietică și S.U.A. In anii primului cincinal au fost construite și au intrat parțial în func­țiune peste 60 de uzine care produc mașini-unelte grele, automobile, trac­toare, aparate de măsurat, rulmenți etc. Producția de mașini-unelte pen­tru așchierea metalelor a crescut în 1958 de la 28.000 de bucăți la 90.000 de bucăți. Pe fluviul Iluande se construiește cel mai mare nod hidrotehnic din țară care va alimenta industria cu ener­gie electrică ieftină și va permite fo­losirea apelor acestui mare fluviu pen­tru irigații. Creșterea producției de e­­nergie electrică realizată anul acesta în. China este echivalentă cu peste 90 la sută din creșterea obținută în perioada primului plan cincinal. Datorită uriașelor succese în cons­trucția economică, viața poporului de­vine tot mai bună. Numai în anii pri­mului cincinal salariul muncitorilor și funcționarilor a crescut cu aproape 40 la sută, iar veniturile țăranilor cu 30 la sută. In R. P. Chineză se des­fășoară cu succes o profundă revoluție culturală — de la lupta pentru lichi­darea analfabetismului, pină la impor­tante realizări în domeniul științei și tehnicii. In noul an școlar au fost încadrați în școlile de toate gradele aproape 100.000.000 de cursanți. Recenta plenară a C.C. al P.C. Chi­nez a trasat o serie de obiective prin­cipale în îndeplinirea planului econo­miei naționale pe 1959. Reglementarea planului va permite îndeplinirea cu trei ani înainte de termen a obiecti­velor fișate de cel de al doilea plan cincinal în ceea ce privește unele pro­duse industriale și agricole importante.­ In timp ce Uniunea Sovietică și-a fixat ca sarcină de a ajunge și de a întrece din punct de vedere econo­mic Statele Unite, R. P. Chineză și-a pus ca țel să ajungă din urmă și să întreacă Anglia, una din cele mai pu­ternice țări industriale ale lumii ca­pitaliste în ceea ce privește producția principalelor produse industriale. A­­ceastă sarcină va fi îndeplinită nu în termen de 15 ani cum fusese prevă­zut inițial ci, după cum a stabilit plenara din august 1959 a C.C .­ P.C. Chinez, în decurs de aproximativ 10 ani începind din 1958. Va fi de ase­menea posibilă îndeplinirea cu mult înainte de termen a programului de 12 ani (1956—1967) pentru dezvolta­rea agriculturii. Marile victorii obținute de poporul chinez în cei 10 ani”fie la eliberaree, se datoresc în măsură hotaritoare po­­liticii juste a Partidului Comu­nistsChi- proclamării Chineze nez, in frunte cu tovarășul Mao Tze­­dun. Lupta Partidului Comunist Chinez se bucură de sprijinul întregului popor care se unește strins în jurul parti­dului și guvernului. Unitatea moral­­politică a marelui popor chinez își găsește expresia în inițiativa creatoare a maselor în construcția socialismului. O mare însemnătate in obținerea victoriilor poporului chinez o au prie­tenia și colaborarea frățească și mul­tilaterală sovieto-chineză, marele aju­tor frățesc pe care Uniunea Sovie­tică îl acordă Republicii Populare Chi­neze. Prietenia sovieto-chineză repre­zintă o forță uriașă cum nu a mai cunoscut istoria omenirii. Această prie­tenie care unește popoarele celor două țări este bastionul de nădejde al păcii, democrației și socialismului. Republica Populară Chineză ocupă un loc de frunte in comunitatea ță­rilor lagărului socialist. Intre popoa­rele acestei comunități se întăresc per­manent legăturile de frăție, se dez­voltă t­ot mai mult colaborarea și aju­torul reciproc. Solidaritatea Uniunii Sovietice, a tuturor țărilor socialiste cu marea Chină constituie o stincă de granit de care se sfarmă toate unel­tirile dușmanilor poporului chinez. Republica Populară Chineză este o mare putere mondială al cărei glas este auzit de popoarele tuturor țărilor. China promovează o politică externă de apărare a păcii, in Asia și în lumea întreagă. Ea a adus o contribuție im­portantă la stingerea focarelor de răz­­boi din Coreea și Indochina. In ciuda încercărilor cercurilor reac­ționare de a izola marea Chină pe plan internațional, 32 de țări cu o populație de peste un miliard de oa­meni ,recunosc și întrețin relații diplo­matice cu R. P. Chineză. Uneltirile de a împiedica China să-și ocupe lo­cul ce-i revine de drept In Organizația Națiunilor Unite intîmpină an de an o rezistență tot mai hotărîtă. Resta­bilirea dreptului legitim al Chinei t­. O.N.U. este cerută în prezent de în­treaga omenire iubitoare de pace. O prietenie strinsă, frățească, leagă poporul romín cu marele popor chi­nez. Deși sunt situate la mii de kilo­metri depărtare, popoarele romín și chinez ne simt unite prin legături indestructibile. Poporul român urmă­rește cu bucurie succesele pe care marele popor chinez le dobîndește in construirea socialismului, în creșterea prestigiului internațional al R. P. Chi­neze. Vizitele in R.P. Chineză ale delegan­ției de partid și­­ guvernamentale, schim­burile de delegații parlamentare, au contribuit la o mai bună cunoaștere și la o stringere a prieteniei frățești dintre popoarele noastre. Relațiile eco­nomice și culturale dintre țările noas­tre sunt an de an tot mai largi. Cu prilejul celei mai mari sărbă­tori a R. P. Chineze, poporul remin urează gloriosului popor chinez noi și strălucite succese in dezvoltarea econo­miei și culturii sale, in restabilirea in­tegrală a drepturilor sale naționale și internaționale, în construirea socia­lismului ți apărarea păcii. M­unca patriotica .șantierele «la irigații In întîmpinarea Zilei petrolistului Aportul brigăzilor de intervenții TG. JIU — (De la redacția ziaru­lui „Sondorul"). La începutul anu­lui, în unitățile Trustului de extrac­ție Tg. Jiu un număr de sonde, da­torită unor complicații geologice au intrat în fondul inactiv. Pe baza programelor întocmite pri­vind redarea la producție a acestor sonde, membrii brigăzilor de repara­ții capitale și intervenții sonde au în­ceput lucrul. Lună de lună petroliștii din cadrul celor două schele la Bîlteni și Țicleni au primit sprijin substanțial din par­tea sondorilor de la intervenții. Bri­găzile conduse de Gheorghiu Nicolae, Ion Banu, Nicolae Marinescu, Cons­tantin Cilică și alții au redat pro­ducției din fondul inactiv 13 sonde. Călăuziți de chemarea de a da pa­triei mai mult țiței, membrii brigăzi­lor de intervenții au reușit ca la cins­tea Zilei petrolistului să obțină noi realizări privind valorificarea fondu­lui inactiv de sonde pentru continua sporire a producției de țiței. Ca ur­mare a acestui fapt sondele 142, 470 și, în ultima vreme 420, au fost re­date producției. Muncind entuziast membrii brigă­zilor de reparații capitale și interven­ții sonidre sunt hotărîți să aducă un a­­port considerabil la sporirea continuă a producției de țiței și reducerea pre­țului de cost. Succese de seamă în întrecerea sondorilor Hotărîți să întîmpine Ziua petro­listului cu noi realizări, sondorii din șantierele de foraj ale întreprinderii aparținînd Trustului de explorări geo­logice București, mobilizați de exem­plul comuniștilor, obțin zi de zi noi succese. La sonda nr. 226 lucrează brigada condusă de tov. Jean Popescu. Folosind cu pricepere instalațiile de foraj, descoperind și valorificînd re­zerve industriale importante, schim­burile conduse de sondorii șefi Petre Popescu, Dumitru Barși și Nicolae Talangă s-au întrecut de fiecare da­tă. Astfel ei au reușit să realizeze prevederile planului pe luna septem­brie la numai 21 de zile, urmînd ca pînă la sfîrșitul lunii să mai sape facă 120 metri. ION R. VLAD coresp. ”— Reparații de buna calitate TG. JIU — (De la redacția ziaru­lui „Sondorul"). Paralel cu realiză­rile petroliștilor din schelele de ex­tracție și membrii colectivului de muncă din cadrul garajului care a­­parține Trustului de extracție Tg. Jiu au reușit să obțină o seamă de rea­lizări importante. Prin strădania în­tregului colectiv de aci s-a reușit ca, valorificînd resursele locale și prin muncă voluntară, să se instaleze un aparat de vulcanizare la cele mai bune condiții. Prin munca membrilor acestui co­lectiv s-a realizat pină acum mon­tarea atelierului de coacere și s-a început ridicarea atelierului de pregă­tire, acțiune în cadrul căreia s-au evi­dențiat în mod deosebit tovarășii Constantin Frățilă și C. David. Odată cu pregătirea activității de producție muncitorii și tehnicienii din­ acest atelier desfășoară o susținută ac­tivitate pentru a preda mijloacele de transport intrate la reparat în condițiile stabilite prin grafic. Aprecierea că marea majoritate a reparațiilor sînt de bună calitate nu este formală. De pildă, autocamionul nr. 26.343 Co. funcționează din anu­l 1954 fără reparații capitale. Intr-o serie întreagă de realizări în acest domeniu s-au evidențiat comu­nistul Nicolae Pîrîu, tovarășul Dumi­tru Ghigeanu și alții­. Intrapunînd Ziua petrolistului cu noi realizări în întrege membrii a­­cestui colectiv de marcă sînt hotă­­rîți să aducă o contribuție tot mai de seamă la îmbunătțirea transpor­turilor, la reducerea Ațului de cost, la fiecare fază de stKit. Sondorii de la întreprinderea­­ de foraj din Țicleni reuse­sc sa obțin­­ o seamă de realizări importante in întrecere în cinstea Zilei petrolistului. In clișeul de față prezentăm pe membrii unei brigăzi de foraj în timpul introducerii garniturii in sondă. Pentru rapiditate se folosesc el­mente de mică mecanizare. VEȘTI DIN G. A. C. 8000 kg. porumb La gospodăria colectivă „13 martie 1907" din comuna Stoina, raionul Amaradia s-au obținut în acest an producții cum niciodată nu s-au mai întîlnit prin părțile locului. La cul­tura griului, de pildă, producția ob­ținută de colectiviști a­­ întrecut cu aproape 1.000 kg. la hectar producția realizată de țăranii muncitori cu gos­podării individuale. La cultura porumbului rezultatele au fost și mai bune. De pe unele parcele colecti­ știuleți la hectar­ ­iștii au realizat o producție-record de 8.000 kg. porumb știuleți la ha. Aceste rezultate sunt o dovadă grăi­toare a superiorității muncii unite, sunt rodul efectuării lucrărilor cu ajutorul mașinilor. încurajați de aceste suc­cese, colectiviștii vor munci cu și mai mult elan pentru a realiza în anul viitor, asemenea producții de pe întreaga suprafață. SANDU N. ELISABETA coresp. Alături de ceilalți petroliști mecanic ai întreprinderii de construc­­ții și montaje schele pe roțiierc 4 — Tg. Cărbunești ob­ :ț »ut­u­­tot mai de seamă în îm ccert­a cialistă. Pentru dezvoltarea contr­­r a suc­ceselor de pînă acum, me j­iul colectiv de muncă s­­să realizeze economii de tn­x , valoare de 10.000 lei, să fo­loseasca cu mai multă pricepere mașinile și instalațiile de lucru pentru a obțină o productivitate ridicată . O acțiune deosebită întreprinsă de colectivul nostru este aceea de strin­gere a fierului vechi. Ca urmare a acestui fapt numeroși tovarăși, cum ar fi Marin Bleajă — strungar, Au­rel Nedelcu și Petre Comănescu mecanici, Matei Rizea — berar și alții au participat la colet­­rea prin muncă voluntară a circa 6.000 kg. fier vechi, CONSTANTIN DUROI TG. CARBUNEȘTI­­ (De la sub­redacția noastră voluntară). In întîm­­pinarea Zilei petrolistului muncitorii și tehnicienii din cadrul atelierului Producții mari de sfeclă de zahăr Colectiviștii din satul Căciulătești, raionul Gura Jiului au realizat, în medie, de pe cele 15 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr o producție de 30.000 kg. rădăcini la hectar. Aplicînd o agrotehnică corespunzătoare, colecti­viștii din satul Toceni au recoltat și ei în medie cite 21.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Asemenea producții au realizat în acest an toate gospodăriile colective din raionul Gura Jiului care au muncit bine pămîntul și au aplicat toate re­gulile agrotehnice cerute de cultura sfeclei de zahăr. Veniturile mari realizate de colec­tiviști de pe urma acestei culturi fac ca în anul viitor să sporească cu mult suprafețele ce se vor cultiva cu sfeclă de zahăr în unitățile socia­­list-cooperatiste din raionul Gura Jiu­lui. C. STAMIN coresp. Abundentă A.i­ In aceste zile de toamnî, in special în cursul dimineții, piețele orașului Craiova cunosc o mare afluență de ,­­cumpărători. Prin magazinele de des­­a legumelor și zarzavaturilor ” trec, sute"­de gospodine care se aprovi­­zion­ari­" , «1 (Nerite și zarzavaturi •pentru iarmă Cpie mai căutate mărfuri in această perioadă sunt diferitele le­­gumîte­ care se prepară pentru iarnă. Gogoșanii^sM­deii grași etc. sunt mult căutați acum. In fața tarabelor se leagă nume­roase discuții. Gospodinele, între ele, discută despre felul în care prepară diferite conserve, legume. Vînzătorii, cîteodată intră în discuții și fac chiar unele recomandări. De exemplu, in fața magazinului Gostat din Piața cen­trală se născuse zilele trecute o ase­menea discuție. Pornise de la faptul că zarzavaturile pe care se prezenta magazinul erau de toată frumusețea. Vinzătorul, Marin Popescu, foarte a­­mabil, reușea cu greu să deservească JLt. Lucrările de construire a canalului pentru irigații de la Stoenești se desfă­șoară cu multă intensitate. Locui­torii comunelor din raionul Caracal participă cu însuflețire la construi­rea acestui canal. Ir clișeu. Un grup de țărani muritori lucrând la finisarea por­țiunii de canal ce le-a fost repar­tizată. . . pe cumpărători,­ care păreau nerăb­dători, în timp ce cântărea zarzava­turile cerute de o tînără cumpărătoare ei spunea celorlalți: ; — Nu vă grăbiți, avem pentru fie­care dintre dumneavoastră tot ce do­riți; iată numai aici cită marfă este. Și să știți că aducem așa in fiecare zi. De altfel, nu numai la magazinul nostru este abundență de legume și zarzavaturi. Și celelalte magazine sunt bine aprovizionate. Vorbeau și cumpără­torii și se vedea că erau mulțumiți. Nu odată se putea auzi afirmația: anul acesta este mare abundență pe piață;­­ produsele sînt frumoase, ieftine. Am­ trecut și pe la magazinele de desfacere a legumelor și zarzavaturi­lor aparținînd Oficiului de desfacere a legumelor și zarzavaturilor. Aceeași abundență, mulți cumpărători. Și aci vînzătorii se străduiau să deservească pe cumpărători în condiții cît mai bune.­­­­ Intre 27 septembrie și 4 octombrie,­ în cadrul Oficiului de desfacere a le­gumelor și zarzavaturilor s-a organi­zat săptămîna fructelor. Acest eveni­ment este caracterizat printr-un bogat sortiment de fructe (struguri, mere, pere) de cea mai bună calitate și la prețuri convenabile. Față 'War cut, prețurile fructelor care ae desfan­ Eția­t acesta .*avut...­­*5 scăzut aproape la jumătate. De alt­fel prețurile tuturor legumelor și zar­zavaturilor sunt mult mai mici față de anul trecut. In piețele orașului Craiova își des­fac mărfurile nu numai magazinele de stat și magazinele cooperației, ci și un mare număr de mici producători, țărani colectiviști sau întovărășiți. Că anul acesta a fost un an bogat se vede și din faptul că țăranii au posibili­tatea să aducă pe piață mult mai multe produse agricole decit în trecut. In vederea bunei aprovizionări a oamenilor muncii pentru iarnă s-au luat deja măsuri pentru a se aueora cantități suficiente de cartofi, ceapă și alte legume și zarzavaturi Oficiul de desfacere a legumelor Ó zarzava­turilor din cadrul U.R.I­.C. Craiova s-a preocupat încă din timp de asigu­rarea acestor cantități- In piață se pot vedea înserapate cantități de car­tofi, s-au luat­ nrsuri pentru aprovi­zionarea oamenilor muncii chiar la domiciliu, baza comenzilor prea­labile, fiecare c^ ițean își poate primi cantitățile dorite de legume și zarza­vaturi, cartofi, etc. Gospodinele au acum de ce să fie mulțimite. Nu numai datorită abun­denții de produse, ci și faptului că au mai multe posibilități ca în alți ani. .Venitu­rile fiecărui om al muncii au crescut simțitor. Ei trăiesc mai bine și pun la dispoziție mărfuri tot ,tji..­. c'*<t?_mai bune și mai ieftine. b SERBAN de legume și zarzavaturi piețele Craiovei MITING AVI­ANIC LA CRAI­OVA . Duminică 4 octombrie, la orele 9,­­ • orașul Craiova va găzdui un eve­­t =­niment sportiv de mare asemnS­ ! • tate : marele miting aviatic ce se­­­­ va desfășura pe aeroportu „Balta • • ji verde". Programul acestui miting de a-­­­­­viație se anunță de pe acum­" foarte î­n interesant și va cuprinde demonstra­­ț­­­ții aeriene, zboruri de înaltă aero- j ș­­nație, salturi în grup și individu­­­­­­ale, căderi libere cu parașuta și • = alte asemenea numere de atracție, î­n a căror evoluție va scoate în evi­­­­­dență curajul, îndemînarea și pre-­p­­­gătirea tehnică și tactică a zbură­­­­­­torilor participanți. Cu prilejul a­­­­­­cestui eveniment, spectatorii cra­­­­­­ioveni își vor da seama în mod j • practic de nivelul înalt la care a a­­­­­juns în anii noștri sportul aviatic • 1 • în R. P. Romînă. Programul mitingului de pe ae-­­­­­roportul „Balta verde“ se va com­­­ I­­­pune din cinci părți și anume: Prima parte este consacrată des­ J­­­chiderii festive și va consta din de- 3 = filarea unei formații de avioane , 5 purtînd drapele. In partea a doua 1 Ș a programului se vor executa lan­­­­­­sări de aeromodele planoare, ae- 5 3 romodele cu motor de cauciuc, ae­­r­­­romodele captive. In cea de a treia­­­a parte se vor prezenta demonstrații 3 : 1 și acrobații cu planoare. După evoluția planoarelor, zgo- 3 l motul­­ motoarelor va stăpîni aero­ S­­­portul. Individual și în diferite for­ j­s­mații, aviatorii de pe aparatele cu 3 ? motor își vor demonstra înalta lor­­­­ măiestrie. Vînătoarea de batonașe 5­3 va fi un număr ce va persista I­i mult în amintirea miilor de spec­­t •­tatori prezenți duminică la marele­­­i miting aviatic. In sfîrșit, demons­­­­­­trația se va încheia printr-un pro­­m­i I­gram de lansări cu parașuta. Mitingul de la aeroportul „Balta I­I verde“ se anunță deosebit de inte­­­­­­resant, mai ales prin faptul că în­­­­ programul său vor evolua sportivi­­ 3 cunoscuți și apreciați, printre care : 3 și campioana mondială și maestra­­ sportului Elena Băcăoanu, maeș­­­­trii sportului: Mircea Finescu, Gh . Petrovici, C. Manolache, Simion­­ Oțoiu, Elisabeta Popescu,1 Gh. lan- j I cu, Ionel Georgescu, alături de a­ | vi­ W wam categoria I a

Next