Inainte, aprilie 1960 (Anul 17, nr. 4699-4724)

1960-04-01 / nr. 4699

CD ca PROLETARI DIN TOATE ȚARILL­E UNTȚέVA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA AL XVI­­ NR. 4699 4 PAGINI 20 BANI VINERI I APRILIE 1960 ­nsiea celui de-al II lea Congres al P.M.R. ooresc angajamentele în întrecere , subredacția noastră volum­­­ncitorii, inginerii și tehni­­ca uzina constructoare de­­ unelte agricole „7 Noien- Craiova au studiat cu mim­­­p­osibilitățile existente în în­­e în ce privește obținerea a asemnate economii de mare­­r operind noi și importante te­­­m­e. Desfășurîndu-se o mun­­ă susținută de către organi­­partid, U.TM. și sindicat­­i­zarea și conducerea perma­­comitetului de partid pe uzi­­uni la concluzia că în cinstea ai IlI-lea Congres al P.M.R. a 1 Mai se vor putea obține peste angajamentul luat in v­­aloare de 326.000 lei. Econe­­le pe care le va obține co­linei „7 Noiembrie“ din Cra­la sfîrșitul anului se ridica de 1.500.000 lei. Zile de producție, numeroși și-au luat însemnate anga­, privind obținerea de econo­­ateriale. Așa de exemplu, IN­UL­I TURNATORIE, MEM­­CANDIDAȚII DE PARTID: ILIE, ȚUGUI MARIN, IU­­MITRU, MARCEL MAN­­-AU ANGAJAT CA IN CIN­­DNGRESULUI SA ECONO­­M DE FIECARE CITE 1.350 r REDUCEREA PROCENTU­­RE BUTURI CU 1 LA SUTA , ADMIS. Tot în acest sec­­țtorii din echipa de la cu­­angajat ca prin respectarea de­turnare și alte măsuri pe ar lua pe parcurs să reducă trei lichide cu 0,06 lei pe­ogram. Ca urmare, pînă la sfîrșitul anului se vor realiza peste 50.000 lei economii în cadrul sectoru­lui. Angajamente însemnate și-au luat și muncitorii din sectorul II prelucră­tor. Aceștia s-au angajat ca, prin re­ducerea procentului de rebuturi și re­manieri, prin micșorarea consumurilor specifice de metal și a altor cheltuieli ale secției să economisească pînă la sfîrșitul acestui an 105.500 lei. Printre cei care și-au luat însemnate angaja­mente în acest sens se află și comu­niștii : Marin Beznea, Ilie Ban­ca, Mi­­hai Dodocioiu, Nicolae Bîrăianu și al­ții. In cadrul sectorului III, SUDORUL COMUNIST PATRUNA GHEORGHE S-A ANGAJAT CA IN FIECARE LUNA SA ECONOMISEASCĂ CITE 45 ICO DE ELECTROZI PETRE MATUȘOIU, muncitor în același sector, S-A AN­GAJAT SA OBȚINĂ ECONOMII IN VALOARE DE 2.000 LEI PINA LA SFÎRȘITUL ANULUI : TITU NICO­­LAESCU SA ECONOMISEASCĂ 100 KG. TABLA ȘI 35 KG. SIRMA, etc. Angajamente de seamă și-au luat și muncitorii din secțiile sculărie și me­canic șef. Pînă la sfîrșitul anului aceș­tia vor obține economii de materiale în valoare de peste 22.000 lei. Prin ridicarea tehnicității utilajului, prin in­troducerea în producție a unor procese tehnologice înaintate și îmbunătățirea parametrilor unor mașini, tehnicienii și inginerii din serviciile metalurgic, tehnologic și de proiectări s-au angajat să aducă întreprinderii economii în plus de peste 75.000 lei față de anga­jamentul pe care și l-au luat inițial. MATEI FLOREA tehnician Citiți în pag. 4-a: «» Vizita lui N. S. Hrușciov în F­ranța, Cuvântarea rostită la Lille. — Pentru încetarea războiului în Al­geria. k­. — Dezbaterile din Consiliul de Securitate al O.N.U. în­ legătură cu si­tuația creată în Uniunea Sud-Africană. — Cartea de aur a prieteniei fran­­co-sovietice. — Conferința de presă a președin­telui Eisenhower. Utemistul Dumitru Mengheș, lă­cătuș mecanic in cadrul secției con­structoare de mașini de morărit de la întreprinderea de industrie lo­cală „11 Iunie" din Craiova, depă­șește cu regularitate sarcinile de plan cu 15 la sută — fapt pentru care s-a situat în rândul muncitori­lor fruntași. In clișeu: Dumitru Mengheș la locul de muncă. CÎTEVA CONSTATĂRI PRIVIND EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ ÎN RAIONUL BĂILEȘTI DE CE ATÎTA NEPĂSARE? Primăvara a venit și în raionul Băi­lești. Pe întinsele tarlale ale gospodă­riilor de stat se văd numeroase trac­toare la arat sau semănat, la grăpat culturile de toamnă sau împrăștiat în­grășăminte minerale. Mecanizatorii de la S.M.T. doresc pregătirea terenului pentru semănat la gospodăriile colec­tive. Mai mult încă, gospodăriile colec­tive din Băilești, Cioroiași, Galicea Mare, Plosca, Brîndușa, Urzicuța și altele au terminat de semănat floarea­­soarelui. Gospodăriile colective din Băi­lești, Catane Noi, Negoi, Brîndușa și altele au terminat de semănat și sfecla de zahăr. In unele comune cum sînt Rast și Negoi, viteza de lucru la pre­gătirea terenului în vederea însămîn­­țărilor, la semănat, grăpat și alte lu­crări, crește de la o zi la alta. Zilele de primăvară — nu sunt fo­losite din plin peste tot. Acest anotimp n-a intrat încă în obișnuința tovară­șilor de la sfatul popular al raionu­lui Băilești, deși ne aflăm la 1 a­­prilie. Aici, la sfatul popular al raio­nului și-au făcut loc nepăsarea, auto­­liniștirea că lucrările agricole ,,se vor face peste tot”. Dar cînd? Aceasta nu interesează, prea mult, aproape pe ni­meni. Nici măcar pe tov. Oprea Gulin, vicepreședinte al comitetului executiv al sfatului popular raional, care răs­punde direct de problemele agricole. Lăsînd ca conducerea lucrărilor de pri­măvară să se desfășoare de la sine,1 tov. Gulin se ocupă de lucruri mă­runte, birocratice, care n-au ce căuta în practica unui om ce se ocupă di­rect de problemele agricole și care are în răspundere conducerea operativă a însămînțărilor de primăvară. In timp ce la raion se discută, se iau hotărîri cu privire la desfășurarea însămînță­rilor, pe care apoi din nou le dis­cută,­­ în unele comune ca Afumați, Giubega și altele se așteaptă semnalul de la raion. Din această cauză, în co­munele din partea de nord-est a ra­ionului, însămînțările din epoca s-a stnt abia la început. Din planul de desfășurare a însămînțărilor pe intregul raion, reiese că pînă la 5 aprilie a.c. vor fi însămînțate 7.441 ha. cu sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, ovăz și alte culturi. Planul este bun, dar ne întrebăm: se vor realiza pre­vederile lui? Rămîne de văzut, deoarece,­ pînă în ziua de 30 martie, numai 2.711 ha. au fost semănate cu floarea-soa­­relui, sfeclă de zahăr,­ ovăz și mazăre. Rămînerea în urmă cu însămînțările din epoca I-a se datorește unui fapt care nu face de loc cinste celor de la sfatul popular al raionului Băilești și comitetul raional de partid. Este vorba de pregătirea terenului în vederea însă­mînțărilor de primăvară, de executarea arăturilor. Dacă analizăm situația o­­perativă din toamna anului trecut, vom vedea că la lucrarea „alături de toam­nă” s-au comunicat cifre mari, din care rezultă că în raionul Băilești s-au făcut alături de toamnă pe aproape toată suprafața de teren rămasă pen­tru însămînțările de primăvară. Reali­tatea însă, nu poate confirma niște cifre inexacte. Ea spune tuturor că în mai toate comunele sunt nearate sute și mii de hectare de teren și că acestea nu au fost arate din toamnă, așa cum stă scris în situația operativă. Aceasta este cauza care frînează mersul nor­mal al însămînțărilor de primăvară in raionul Băilești. Din păcate, nici acum n-au fost luate măsurile cuvenite pen­tru mobilizarea tuturor forțelor de muncă în vederea urgentării lucrărilor de primăvară. Dovadă este faptul că, cu cele peste 100 de tractoare și 4.846 atelaje existente în raion, se ară zilnic numai 290 ha., deși s-ar putea ara mai mult de 1.500 ha. O atenție deosebită trebuie acordată — așa cum se știe — și grăpatului ară­turilor acinei de toamnă ca și cultu­rilor de grîu, orz și secară. Cum stau lucrurile în această privință în raio­nul Băilești? Pînă acum, au fost gră­­pate abia 3.131 hectare de ogoare și 2032 hectare cu culturi de toamnă. Muncile agricole ar putea fi mult gră­bite dacă organele agricole și comite­tele executive ale sfaturilor populare comunale ar mobiliza în mai mare măsură pe oameni să folosească din plin zilele bune de lucru. Dar, unii ingineri agronomi, președinți de sfa­turi populare comunale și activiști de partid se ocupă de cu totul alte lu­cruri. Ing. agr. Elena Săndulescu din comuna Afumați se ocupă numai de interese personale. Realitatea din teren arată că în acest raion există, pe lingă mari posibili­tăți de lucru și multă nepăsare. Și după cum am arătat, nepăsarea pleacă chiar de la raion. Socotim insă că ne­păsarea este o „afecțiune” vindecabilă. Pentru aceasta recomandăm tovarăși­lor din comitetul executiv al sfatului popular raional și din biroul comite­tului raional de partid să-și înzecească eforturile în ceea ce privește mobili­zarea țăranilor muncitori, pentru a porni la însămînțări cu toate forțele. Hdul și guvernul acordă o bilă grijă ocrotirii sănătății­­, neprecupețind nici un­ c­­untru ca generația de miine și să se dezvolte ci­­­iza de copii din pra­­asistența medicală penilor muncii este de specialitate gescu Virginia, tisul find unul Unități noi în cadrul I.R.I.L. Băilești Cu începere de astăzi, în cadrul întreprinderii raionale de industrie locală Băilești au început să func­ționeze 6 noi unități. Acestea sunt unitățile de vulcanizare, tinichige­­rie, bobinaj, plăpumărie,­ reparații cântare și acumulatoare. Noile u­­nități sunt dotate cu utilajele cores­punzătoare, fiind încadrate cu per­sonal bine calificat. DIACOB ȘTEFAN coresp.­ Cursuri cu specialiștii pentru recunoașterea culturilor semincere In cadrul Casei regionale a agro­nomului din Craiova se deschid azi cursuri de instruire pe tema recu­noașterii loturilor semincere. La aceste cursuri participă un mare număr de ingineri agronomi din ca­drul secțiilor agricole raionale, în­sărcinați cu recunoașterea culturilor pentru sămînță. Durata instruirii este de două zile, timp în care celor prezenți li se va aduce la cu­noștință noi metode de recunoaș­tere a culturilor­ pentru sămînță în lan, precum și unele metode privind asigurarea purității mate­rialului semineci. „Cu dansul în jurul globului*1 In seara zilei de ieri, numeroși oameni ai muncii au fost plăcut impresionați de spectacolul „Cu dansul în jurul globului”, prezentat de pionierii cercului coregrafic din cadrul Casei pionierilor din Craiova. Spectatorii au putut aplauda mi­nunate dansuri, din cele mai vechi timpuri și pînă azi care au fost interpretate cu mult talent de către pionieri. Succese fn săparea sondelor Sondorii din regiunea Craiova in­tensifică bătălia pentru a da pa­triei rezerve tot mai importante de țiței. Ca urmare, în primul trimes­tru al anului ei au reușit să per­fecționeze metodele de foraj, să­ ridice viteza comercială și să rea­lizeze prevederile de plan îna­inte de termen. Bilanțul primului trimestru fost încheiat de sondorii din regiu­­­nea noastră cu rezultate bune. Ei au reușit să sape peste plan, în­­ primele trei luni ale anului, circa 3.500 metri. Un succes de seamă a fost Înre­gistrat în săparea sondelor cu tur­bina, unde muncitorii, tehnicienii și inginerii de la întreprinderea de foraj Craiova au realizat 40 la sută din planul trimestrial: Pentru mărirea densității animalelor la suta de ha. și sporirea productivității lor am obținut succese însemnate Cînd s-au înscris în gospodăria noas­tră colectivă, o bună parte din țăranii muncitori posedau vaci. Ei le spuneau că sunt vaci de jug, că orieîtă muncă ai depune cu îngrijirea lor și oricîtă hrană le-ai da, nu mai poți să faci din ele animale care să dea o producție de 1900 litri de lapte. Părerea lor a fost desigur greșită. Și iată de ce, In gos­podăriile lor individuale, vacile de lapte folosite însă pentru jug, erau supuse la aceleași eforturi ca și boli de muncă. Pe de altă parte, în afară de coceni, unîn rit a trim­it A o conpolllr oto­nil CA JJUk­/ U­U1U1U VAV- WUUWUkl.UkV **“ va mai administra altceva în hrana lor. La noi în gospodărie, situația s-a schimbat. Imediat ce aceste animale au devenit proprietate obștească ne-am gîndit că este foarte bine să trecem la transformarea lor în vaci de lapte. Și așa am făcut. Am cercetat fiecare animal în parte și am putut să ve­dem că unele din ele, — foarte multe la număr — sunt capabile să dea o producție ridicată de lapte și totodată să dea naștere la produși pe care de a­­semenea să-i putem transforma. Pe baza unor rații echilibrate, în al­cătuirea cărora au intrat concentra­tele și porumbul murat am reușit să ridicăm productivitatea lor și să fa­cem din vacile de jug — animale cu care ne putem mîndri. Fiecare vacă dă acum cite 8 litri de lapte la mul­soare, fără să mai punem la soc o­GHEBREA LUCIAN brigadier zootehnist la G. A. C „23 August” din comuna Rudari, raionul Plenița reală și cei 4 litri care sunt lăsați petr­­tru hrana vițelului. Colectiviștii noștri s-au mirat cum de am reușit noi să facem ca fiecare vacă să dea o producție medie de 1100 litri lapte. Unii nu au crezut și au cerut mulgătorului să le arate în ce constă acest „secret”. Li s-a arătat, cum era și firesc, felul de îngrijire și hrănire a animalelor la noi în colectivă, care se deosebește ca de la cer la pămînt față de tratamentul la care ele au fost supuse înainte­! Gospodăria noastră colectivă se poate mîndri astăzi cu sectorul zootehnic. De aci noi scoatem venituri bănești,­ care întrec chiar veniturile pe care le obținem de la grădina de zarzavat! Cei ce îngrijesc de vacile de lapte sunt oameni cu multă experiență. Prin­tre ei se numără și tov. Ștefan Duca. Grija lui față de animale se vede de cum deschizi ușa grajdului. Vacile de lapte sînt bine îngrijite, aplicîn­­du-li-se o igienă corporală din cele mai bune. Periatul, țesălatul și con­dițiile de igienă ale așternutului și în general ale grajdului sunt, dacă putem spune așa, ca la „farmacie”.­ Acest lucru influențează favorabil a­­supra animalelor, deoarece producția lor de lapte este în continuă creștere! Și, pentru că vem­ vorba de metode de îngrijire, este bine să arăt în cî­­teva cuvinte cum hrănim noi vacile de lapte. Programul la grajd începe la orele 4 dimineața, cu mult înain­tea programului din celelalte sectoare de activitate. Prima grijă a îngrijito­­rului­ mulgător este aceea de a face o curățenie totală în grajd și de a țesăli și peria animalele. După această operație, care nu durează mai mult de o oră, se trece la adminis­trarea primului tain din rație, care constă dintr-un amestec de două kg. uruială de porumb sau orz și 7 kilo­grame borhot (tăieței de sfeclă de zahăr). După­ prințul tain, vacile sînt adăpate. Apoi, se face mulsul. Toate aceste operații sînt terminate pînă la orele 7. După aceea, urmează odihna vacilor, în care timp se accelerează producerea laptelui. Cel de-al doilea tain, care se administrează pe la orele 12, este format din fibroase și gro­siere (coceni de porumb și fin), după care urmează iarăși al doilea adăpat. In sfîrșit, seara înainte de muls vacile se adapă din nou și li se adminis­trează — în timp ce ne pregătim pentru muls — al treilea tari format dintr-un amestec de două kg. uruială de orz sau porumb cu 7, kilograme borhot. Respectând acest program,­ rezulta­tele au fost din cele mai bune. La noi în gospodărie am pus un accent deosebit pe obținerea produ­­șilor, care să fie capabili a înlocui vacile matcă atunci cînd ele vor fi scoase din producție. In acest scop am alcătuit un plan de montă și fătări care este respectat cu strictețe. Noi tindem ca în acest an să mărim ferma de vaci cu încă 10 capete din pră­­silă proprie. Gospodăria noastră are acum la în­ceputul celui de-al doilea trimestru o densitate de vaci la suta de hectare teren agricol de 6 capete și sperăm să depășim această încărcătură. Transformarea vacilor de jug în vaci de lapte se face numai prin­tr-o hrănire rațională. Această afirmație a fost dovedită de noi prin practică și tocmai de aceea, pentru anul acesta ne-am propus ca 20 la sută din su­prafața ce o vom cultiva cu porumb să fie destinată porumbului pentru siloz. în sectorul de industrializarea lemnului din Filiași m­unca rezem pen­ru reducerea anului speciile de material lemnos luna februarie a.c., pentru fiecare m.c. de cherestea obținută s-au consumat 0,76 m.c. bușteni mai puțin, la cheres­tea diverse esențe cu 0,151 m.c. mai puțin, iar la doage, colectivul de aci , s-a încadrat întocmai în consumul spe­cific normal. Faptul că s-a reușit să se reducă consumul specific ponderat de material lemnos, a făcut ca întreprinderea să obțină însemnate economii. Economiile obținute pe baza reducerii consumului specific s-au ridicat pe ambele luni — la suma de 56.125 lei. Datorită faptu­lui că s-au realizat economii la mate­ria primă, s-a reușit să se reducă și cheltuielile de producție. Astfel, în lu­nile ianuarie și februarie a.c. cheltu­ielile de producție au fost reduse cu 0,80 la sută față de cele planificate, obținîndu-se economii totale în valoare de 342.840 lei. Reducerea consumului specific de material lemnos în lunile ianuarie și februarie a.c. în cadrul a­­cestui sector, a atras după sine și în­deplinirea și depășirea planului de producție. In perioada arătată,­ planul la producția globală a fost depășit cu 33,86 la suta, iar la producția marfă cu 22,72 la­ sută. La reducerea consumului specific de material lemnos în cadrul sectorului de industrializare a lemnului din Filiași și-au adus contribuția o serie de fac­tori. Așa d­e exemplu, pentru munci­torii care lucrează la gatere s-a intro­dus salarizarea după unitatea de pro­dus realizată, luîndu-se în considerație numai produsele finite obținute și de bună calitate; înainte, acești muncitori erau salarizați după cantitatea de ma­terie primă debitată. Acest lucru atră­gea după sine neatenție din partea muncitorilor gateriști la spintecarea buștenilor și ducea la irosirea unei importante cantități de material lem­nos. Un alt factor care a contribuit la reducerea consumului de material lem­nos îl constituie și faptul că s-a acor­dat mai multă atenție sortării buște­nilor în stive, pe categorii de diametru. Dacă­­ mai înainte trecea prin gater orice buștean, inndiferent de grosimea lui fără a se face o corelare între grosime și modelul ce era în gater, în prezent se depune o muncă susținută pentru ca bușteanul să corespundă cu modelul de spintecare. Aceasta face să nu se mai arunce la deșeuri o im­portantă cantitate de material lemnos și deci, să se scoată din aceeași canti­tate de bușteni o cantitate sporită de cherestea. De asem­enea, în această pe­rioadă, pentru buștenii cu diametre mici și­­ mijlocii s-au folosit ferăstraiele panglică. Deși cu acestea s-a lucrat cu o productivitate­ mai mică, totuși, mun­citorii au reușit și reușesc să elimine tot mai mult procentul de deșeuri. Ei au avut și au po­sibilitatea să efec­tueze în permanență controlul materiei prime pe care prelucrează. Datori­­­tă acestui fapt, chiar timpul tăierii buștenilor se poate constata defectul ce există în interiorul lemnului și se pot lua măsuri pentru a se croi în așa lel bușteanul, încît să se înlăture defectul respectiv și să se obțină cu­ mai pu­­ține deșeuri și­ deci o mai mare can­titate de doage și frize. La obținerea acestui rezultat și-au adus contribuția și alți factori, cum ar fi : o mai mare atenție la sortarea materialului prelucrat, reorganizarea lu­crului pe flux tehnologic, ascuțirea pînzelor de gater și circular cu­ mai bine și cu unghiuri de tăiere corespun­zătoare etc. Printre cei mai harnici muncitori în lupta pentru reducerea consumului spe­cific și îndeplinirea planului de pro­ducție se află: circulariștii Antonie Păun și Ioana Sunică, Gheorghe Su­­bașa care lucrează la parchete, Cătă­­nea Ion — țapinar, Anicuța Dumitru — sortator expediție, depozitul de che­restea, Gerea Constantin — lăcătuș în atelierul mecanic, Dinu Maria — sorta­­toare parchete și alții. REZULTATELE NU SUNT PE MASU­RA POSIBILITĂȚILOR Cu toate rezultatele bune obținute în lupta pentru reducerea consumului specific la sectorul de industrializare a lemnului din Filiași, trebuie arătat că acestea nu sunt încă pe măsura po­sibilităților. Există încă rezerve, pe toate locurile de producție.­ Astfel, în NoBu­li Mie în MS- 3;a) Bobinatoarele Iordaniei Caliopi și Chiva Mărăcine de la uzina ,,Electro­putere" — Craiova in permanență se situează in fruntea întrecerii socialist­­e pe atelier, depășindu-și zilnic sarcinile de plan cu 15 la sută. Fotoreporterul nostru le-a surprins lucrind la transformatorii de m. T.T.P.M. de 10 kV. ■ ' ■•■t. ■ - I 'V- _____________ T ét *T é T ifc T* ÉT A T <i T * Tiârr»<L»TT»<tn îiitr^o decadă TR. SEVERIN — Muncitorii, teh­­i­nicienii și inginerii din cadrul Uzine­­­lor mecanice — Tr. Severin, mobilizați de organizațiile de partid, au reușit să strîngă și să predea către I. C. M. în decursul lunii martie a.c. o ins­­emnată cantitate de fier vechi. Nu-i mai în ultima decadă a lunii martie, muncitorii de aci au reușit ca de la cabotierul „Pitești" să strîngă peste 3.000 kg. fier vechi. Printre cei care s-au situat în­­ cins­tea acestei acțiuni au fost tovarășii : Echert Iosif, Gefir Nicolae, Oprea Constantin, Mîțu Dumitru, Ciochină Ion și alții. ... C. PETRE coresp. \ Au terminat însămînțările din epoca I-a Colectiviștii din comi­tele raionului Corabia depun toate eforturile pentru a însămînța la timp și a smulge pă­­mîntului roade cit mai bogate. Frun­t­tașe la însămînțări sînt gospodăriile colective din Rusănești, Tia Mare, Vîr­­top și orașul Corabia, care au reușit să termine de însămînțat toate cul­­­turile din epoca s-a. Pînă în prezent oamenii muncii de pe ogoarele raionului Corabia au cărat la cîmp și îngrășat cu cele 60.610 tone gunoi de grajd și îngrășăminte chi­mice o suprafață de 2.446 ha. 4 MIRCEA C. ION , coresp. Colectiviștii învață din experiența colhoznicilor Zilele trecute, consiliile raionale A.R.L.U.S. Caracal și Corabia au În­treprins interesante acțiuni de popu­larizare in cadrul G.A.C. a experien­­ței colhoznicilor sovietici. Asemenea ma­­­nifestări au fost organizate în 11 G.A.C. din raionul Caracal și în șapte G.A.C. din raionul Corabia. Ingineri, medici veterinari și pro­fesori trimiși de la centrele de ra­ioane în aceste unități au vorbit des­pre „Interesantele metode folosite de Eroul muncii socialiste din U.R.S.S. Iaroslav Sem­­ionovici Cij, în creșter­­ea porcilor”. După expunerile făcute de către tov. ing. Marin Predescu la G.A.C. din Scărișoara, ing. Gita Gheorghe la G.A.C. din Gostavăț, prof. D. Rădu­­­lescu la G.A.C. din Amărăștii de Jos,­ colectiviștii au apreciat foarte mult minunatele­ metode aplicate de col­­hozniul Un tic și au scos în evidență <■ [UNK] <• I­pe­le au metode care producției de

Next