Inainte, aprilie 1960 (Anul 17, nr. 4699-4724)
1960-04-01 / nr. 4699
CD ca PROLETARI DIN TOATE ȚARILLE UNTȚÎVA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA AL XVI NR. 4699 4 PAGINI 20 BANI VINERI I APRILIE 1960 nsiea celui de-al II lea Congres al P.M.R. ooresc angajamentele în întrecere , subredacția noastră volumncitorii, inginerii și tehnica uzina constructoare de unelte agricole „7 Noien- Craiova au studiat cu mimposibilitățile existente în îne în ce privește obținerea a asemnate economii de marer operind noi și importante teme. Desfășurîndu-se o mună susținută de către organipartid, U.TM. și sindicatizarea și conducerea permacomitetului de partid pe uziuni la concluzia că în cinstea ai IlI-lea Congres al P.M.R. a 1 Mai se vor putea obține peste angajamentul luat in valoare de 326.000 lei. Econele pe care le va obține colinei „7 Noiembrie“ din Crala sfîrșitul anului se ridica de 1.500.000 lei. Zile de producție, numeroși și-au luat însemnate anga, privind obținerea de econoateriale. Așa de exemplu, INULI TURNATORIE, MEMCANDIDAȚII DE PARTID: ILIE, ȚUGUI MARIN, IUMITRU, MARCEL MAN-AU ANGAJAT CA IN CINDNGRESULUI SA ECONOM DE FIECARE CITE 1.350 r REDUCEREA PROCENTURE BUTURI CU 1 LA SUTA , ADMIS. Tot în acest secțtorii din echipa de la cuangajat ca prin respectarea deturnare și alte măsuri pe ar lua pe parcurs să reducă trei lichide cu 0,06 lei peogram. Ca urmare, pînă la sfîrșitul anului se vor realiza peste 50.000 lei economii în cadrul sectorului. Angajamente însemnate și-au luat și muncitorii din sectorul II prelucrător. Aceștia s-au angajat ca, prin reducerea procentului de rebuturi și remanieri, prin micșorarea consumurilor specifice de metal și a altor cheltuieli ale secției să economisească pînă la sfîrșitul acestui an 105.500 lei. Printre cei care și-au luat însemnate angajamente în acest sens se află și comuniștii : Marin Beznea, Ilie Banca, Mihai Dodocioiu, Nicolae Bîrăianu și alții. In cadrul sectorului III, SUDORUL COMUNIST PATRUNA GHEORGHE S-A ANGAJAT CA IN FIECARE LUNA SA ECONOMISEASCĂ CITE 45 ICO DE ELECTROZI PETRE MATUȘOIU, muncitor în același sector, S-A ANGAJAT SA OBȚINĂ ECONOMII IN VALOARE DE 2.000 LEI PINA LA SFÎRȘITUL ANULUI : TITU NICOLAESCU SA ECONOMISEASCĂ 100 KG. TABLA ȘI 35 KG. SIRMA, etc. Angajamente de seamă și-au luat și muncitorii din secțiile sculărie și mecanic șef. Pînă la sfîrșitul anului aceștia vor obține economii de materiale în valoare de peste 22.000 lei. Prin ridicarea tehnicității utilajului, prin introducerea în producție a unor procese tehnologice înaintate și îmbunătățirea parametrilor unor mașini, tehnicienii și inginerii din serviciile metalurgic, tehnologic și de proiectări s-au angajat să aducă întreprinderii economii în plus de peste 75.000 lei față de angajamentul pe care și l-au luat inițial. MATEI FLOREA tehnician Citiți în pag. 4-a: «» Vizita lui N. S. Hrușciov în Franța, Cuvântarea rostită la Lille. — Pentru încetarea războiului în Algeria. k. — Dezbaterile din Consiliul de Securitate al O.N.U. în legătură cu situația creată în Uniunea Sud-Africană. — Cartea de aur a prieteniei franco-sovietice. — Conferința de presă a președintelui Eisenhower. Utemistul Dumitru Mengheș, lăcătuș mecanic in cadrul secției constructoare de mașini de morărit de la întreprinderea de industrie locală „11 Iunie" din Craiova, depășește cu regularitate sarcinile de plan cu 15 la sută — fapt pentru care s-a situat în rândul muncitorilor fruntași. In clișeu: Dumitru Mengheș la locul de muncă. CÎTEVA CONSTATĂRI PRIVIND EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ ÎN RAIONUL BĂILEȘTI DE CE ATÎTA NEPĂSARE? Primăvara a venit și în raionul Băilești. Pe întinsele tarlale ale gospodăriilor de stat se văd numeroase tractoare la arat sau semănat, la grăpat culturile de toamnă sau împrăștiat îngrășăminte minerale. Mecanizatorii de la S.M.T. doresc pregătirea terenului pentru semănat la gospodăriile colective. Mai mult încă, gospodăriile colective din Băilești, Cioroiași, Galicea Mare, Plosca, Brîndușa, Urzicuța și altele au terminat de semănat floareasoarelui. Gospodăriile colective din Băilești, Catane Noi, Negoi, Brîndușa și altele au terminat de semănat și sfecla de zahăr. In unele comune cum sînt Rast și Negoi, viteza de lucru la pregătirea terenului în vederea însămînțărilor, la semănat, grăpat și alte lucrări, crește de la o zi la alta. Zilele de primăvară — nu sunt folosite din plin peste tot. Acest anotimp n-a intrat încă în obișnuința tovarășilor de la sfatul popular al raionului Băilești, deși ne aflăm la 1 aprilie. Aici, la sfatul popular al raionului și-au făcut loc nepăsarea, autoliniștirea că lucrările agricole ,,se vor face peste tot”. Dar cînd? Aceasta nu interesează, prea mult, aproape pe nimeni. Nici măcar pe tov. Oprea Gulin, vicepreședinte al comitetului executiv al sfatului popular raional, care răspunde direct de problemele agricole. Lăsînd ca conducerea lucrărilor de primăvară să se desfășoare de la sine,1 tov. Gulin se ocupă de lucruri mărunte, birocratice, care n-au ce căuta în practica unui om ce se ocupă direct de problemele agricole și care are în răspundere conducerea operativă a însămînțărilor de primăvară. In timp ce la raion se discută, se iau hotărîri cu privire la desfășurarea însămînțărilor, pe care apoi din nou le discută, în unele comune ca Afumați, Giubega și altele se așteaptă semnalul de la raion. Din această cauză, în comunele din partea de nord-est a raionului, însămînțările din epoca s-a stnt abia la început. Din planul de desfășurare a însămînțărilor pe intregul raion, reiese că pînă la 5 aprilie a.c. vor fi însămînțate 7.441 ha. cu sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, ovăz și alte culturi. Planul este bun, dar ne întrebăm: se vor realiza prevederile lui? Rămîne de văzut, deoarece, pînă în ziua de 30 martie, numai 2.711 ha. au fost semănate cu floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, ovăz și mazăre. Rămînerea în urmă cu însămînțările din epoca I-a se datorește unui fapt care nu face de loc cinste celor de la sfatul popular al raionului Băilești și comitetul raional de partid. Este vorba de pregătirea terenului în vederea însămînțărilor de primăvară, de executarea arăturilor. Dacă analizăm situația operativă din toamna anului trecut, vom vedea că la lucrarea „alături de toamnă” s-au comunicat cifre mari, din care rezultă că în raionul Băilești s-au făcut alături de toamnă pe aproape toată suprafața de teren rămasă pentru însămînțările de primăvară. Realitatea însă, nu poate confirma niște cifre inexacte. Ea spune tuturor că în mai toate comunele sunt nearate sute și mii de hectare de teren și că acestea nu au fost arate din toamnă, așa cum stă scris în situația operativă. Aceasta este cauza care frînează mersul normal al însămînțărilor de primăvară in raionul Băilești. Din păcate, nici acum n-au fost luate măsurile cuvenite pentru mobilizarea tuturor forțelor de muncă în vederea urgentării lucrărilor de primăvară. Dovadă este faptul că, cu cele peste 100 de tractoare și 4.846 atelaje existente în raion, se ară zilnic numai 290 ha., deși s-ar putea ara mai mult de 1.500 ha. O atenție deosebită trebuie acordată — așa cum se știe — și grăpatului arăturilor acinei de toamnă ca și culturilor de grîu, orz și secară. Cum stau lucrurile în această privință în raionul Băilești? Pînă acum, au fost grăpate abia 3.131 hectare de ogoare și 2032 hectare cu culturi de toamnă. Muncile agricole ar putea fi mult grăbite dacă organele agricole și comitetele executive ale sfaturilor populare comunale ar mobiliza în mai mare măsură pe oameni să folosească din plin zilele bune de lucru. Dar, unii ingineri agronomi, președinți de sfaturi populare comunale și activiști de partid se ocupă de cu totul alte lucruri. Ing. agr. Elena Săndulescu din comuna Afumați se ocupă numai de interese personale. Realitatea din teren arată că în acest raion există, pe lingă mari posibilități de lucru și multă nepăsare. Și după cum am arătat, nepăsarea pleacă chiar de la raion. Socotim insă că nepăsarea este o „afecțiune” vindecabilă. Pentru aceasta recomandăm tovarășilor din comitetul executiv al sfatului popular raional și din biroul comitetului raional de partid să-și înzecească eforturile în ceea ce privește mobilizarea țăranilor muncitori, pentru a porni la însămînțări cu toate forțele. Hdul și guvernul acordă o bilă grijă ocrotirii sănătății, neprecupețind nici un cuntru ca generația de miine și să se dezvolte ciiza de copii din praasistența medicală penilor muncii este de specialitate gescu Virginia, tisul find unul Unități noi în cadrul I.R.I.L. Băilești Cu începere de astăzi, în cadrul întreprinderii raionale de industrie locală Băilești au început să funcționeze 6 noi unități. Acestea sunt unitățile de vulcanizare, tinichigerie, bobinaj, plăpumărie, reparații cântare și acumulatoare. Noile unități sunt dotate cu utilajele corespunzătoare, fiind încadrate cu personal bine calificat. DIACOB ȘTEFAN coresp. Cursuri cu specialiștii pentru recunoașterea culturilor semincere In cadrul Casei regionale a agronomului din Craiova se deschid azi cursuri de instruire pe tema recunoașterii loturilor semincere. La aceste cursuri participă un mare număr de ingineri agronomi din cadrul secțiilor agricole raionale, însărcinați cu recunoașterea culturilor pentru sămînță. Durata instruirii este de două zile, timp în care celor prezenți li se va aduce la cunoștință noi metode de recunoaștere a culturilor pentru sămînță în lan, precum și unele metode privind asigurarea purității materialului semineci. „Cu dansul în jurul globului*1 In seara zilei de ieri, numeroși oameni ai muncii au fost plăcut impresionați de spectacolul „Cu dansul în jurul globului”, prezentat de pionierii cercului coregrafic din cadrul Casei pionierilor din Craiova. Spectatorii au putut aplauda minunate dansuri, din cele mai vechi timpuri și pînă azi care au fost interpretate cu mult talent de către pionieri. Succese fn săparea sondelor Sondorii din regiunea Craiova intensifică bătălia pentru a da patriei rezerve tot mai importante de țiței. Ca urmare, în primul trimestru al anului ei au reușit să perfecționeze metodele de foraj, să ridice viteza comercială și să realizeze prevederile de plan înainte de termen. Bilanțul primului trimestru fost încheiat de sondorii din regiunea noastră cu rezultate bune. Ei au reușit să sape peste plan, în primele trei luni ale anului, circa 3.500 metri. Un succes de seamă a fost Înregistrat în săparea sondelor cu turbina, unde muncitorii, tehnicienii și inginerii de la întreprinderea de foraj Craiova au realizat 40 la sută din planul trimestrial: Pentru mărirea densității animalelor la suta de ha. și sporirea productivității lor am obținut succese însemnate Cînd s-au înscris în gospodăria noastră colectivă, o bună parte din țăranii muncitori posedau vaci. Ei le spuneau că sunt vaci de jug, că orieîtă muncă ai depune cu îngrijirea lor și oricîtă hrană le-ai da, nu mai poți să faci din ele animale care să dea o producție de 1900 litri de lapte. Părerea lor a fost desigur greșită. Și iată de ce, In gospodăriile lor individuale, vacile de lapte folosite însă pentru jug, erau supuse la aceleași eforturi ca și boli de muncă. Pe de altă parte, în afară de coceni, unîn rit a trimit A o conpolllr otonil CA JJUk/ UU1U1U VAV- WUUWUkl.UkV **“ va mai administra altceva în hrana lor. La noi în gospodărie, situația s-a schimbat. Imediat ce aceste animale au devenit proprietate obștească ne-am gîndit că este foarte bine să trecem la transformarea lor în vaci de lapte. Și așa am făcut. Am cercetat fiecare animal în parte și am putut să vedem că unele din ele, — foarte multe la număr — sunt capabile să dea o producție ridicată de lapte și totodată să dea naștere la produși pe care de asemenea să-i putem transforma. Pe baza unor rații echilibrate, în alcătuirea cărora au intrat concentratele și porumbul murat am reușit să ridicăm productivitatea lor și să facem din vacile de jug — animale cu care ne putem mîndri. Fiecare vacă dă acum cite 8 litri de lapte la mulsoare, fără să mai punem la soc oGHEBREA LUCIAN brigadier zootehnist la G. A. C „23 August” din comuna Rudari, raionul Plenița reală și cei 4 litri care sunt lăsați petrtru hrana vițelului. Colectiviștii noștri s-au mirat cum de am reușit noi să facem ca fiecare vacă să dea o producție medie de 1100 litri lapte. Unii nu au crezut și au cerut mulgătorului să le arate în ce constă acest „secret”. Li s-a arătat, cum era și firesc, felul de îngrijire și hrănire a animalelor la noi în colectivă, care se deosebește ca de la cer la pămînt față de tratamentul la care ele au fost supuse înainte! Gospodăria noastră colectivă se poate mîndri astăzi cu sectorul zootehnic. De aci noi scoatem venituri bănești, care întrec chiar veniturile pe care le obținem de la grădina de zarzavat! Cei ce îngrijesc de vacile de lapte sunt oameni cu multă experiență. Printre ei se numără și tov. Ștefan Duca. Grija lui față de animale se vede de cum deschizi ușa grajdului. Vacile de lapte sînt bine îngrijite, aplicîndu-li-se o igienă corporală din cele mai bune. Periatul, țesălatul și condițiile de igienă ale așternutului și în general ale grajdului sunt, dacă putem spune așa, ca la „farmacie”. Acest lucru influențează favorabil asupra animalelor, deoarece producția lor de lapte este în continuă creștere! Și, pentru că vem vorba de metode de îngrijire, este bine să arăt în cîteva cuvinte cum hrănim noi vacile de lapte. Programul la grajd începe la orele 4 dimineața, cu mult înaintea programului din celelalte sectoare de activitate. Prima grijă a îngrijitorului mulgător este aceea de a face o curățenie totală în grajd și de a țesăli și peria animalele. După această operație, care nu durează mai mult de o oră, se trece la administrarea primului tain din rație, care constă dintr-un amestec de două kg. uruială de porumb sau orz și 7 kilograme borhot (tăieței de sfeclă de zahăr). După prințul tain, vacile sînt adăpate. Apoi, se face mulsul. Toate aceste operații sînt terminate pînă la orele 7. După aceea, urmează odihna vacilor, în care timp se accelerează producerea laptelui. Cel de-al doilea tain, care se administrează pe la orele 12, este format din fibroase și grosiere (coceni de porumb și fin), după care urmează iarăși al doilea adăpat. In sfîrșit, seara înainte de muls vacile se adapă din nou și li se administrează — în timp ce ne pregătim pentru muls — al treilea tari format dintr-un amestec de două kg. uruială de orz sau porumb cu 7, kilograme borhot. Respectând acest program, rezultatele au fost din cele mai bune. La noi în gospodărie am pus un accent deosebit pe obținerea produșilor, care să fie capabili a înlocui vacile matcă atunci cînd ele vor fi scoase din producție. In acest scop am alcătuit un plan de montă și fătări care este respectat cu strictețe. Noi tindem ca în acest an să mărim ferma de vaci cu încă 10 capete din prăsilă proprie. Gospodăria noastră are acum la începutul celui de-al doilea trimestru o densitate de vaci la suta de hectare teren agricol de 6 capete și sperăm să depășim această încărcătură. Transformarea vacilor de jug în vaci de lapte se face numai printr-o hrănire rațională. Această afirmație a fost dovedită de noi prin practică și tocmai de aceea, pentru anul acesta ne-am propus ca 20 la sută din suprafața ce o vom cultiva cu porumb să fie destinată porumbului pentru siloz. în sectorul de industrializarea lemnului din Filiași munca rezem penru reducerea anului speciile de material lemnos luna februarie a.c., pentru fiecare m.c. de cherestea obținută s-au consumat 0,76 m.c. bușteni mai puțin, la cherestea diverse esențe cu 0,151 m.c. mai puțin, iar la doage, colectivul de aci , s-a încadrat întocmai în consumul specific normal. Faptul că s-a reușit să se reducă consumul specific ponderat de material lemnos, a făcut ca întreprinderea să obțină însemnate economii. Economiile obținute pe baza reducerii consumului specific s-au ridicat pe ambele luni — la suma de 56.125 lei. Datorită faptului că s-au realizat economii la materia primă, s-a reușit să se reducă și cheltuielile de producție. Astfel, în lunile ianuarie și februarie a.c. cheltuielile de producție au fost reduse cu 0,80 la sută față de cele planificate, obținîndu-se economii totale în valoare de 342.840 lei. Reducerea consumului specific de material lemnos în lunile ianuarie și februarie a.c. în cadrul acestui sector, a atras după sine și îndeplinirea și depășirea planului de producție. In perioada arătată, planul la producția globală a fost depășit cu 33,86 la suta, iar la producția marfă cu 22,72 la sută. La reducerea consumului specific de material lemnos în cadrul sectorului de industrializare a lemnului din Filiași și-au adus contribuția o serie de factori. Așa de exemplu, pentru muncitorii care lucrează la gatere s-a introdus salarizarea după unitatea de produs realizată, luîndu-se în considerație numai produsele finite obținute și de bună calitate; înainte, acești muncitori erau salarizați după cantitatea de materie primă debitată. Acest lucru atrăgea după sine neatenție din partea muncitorilor gateriști la spintecarea buștenilor și ducea la irosirea unei importante cantități de material lemnos. Un alt factor care a contribuit la reducerea consumului de material lemnos îl constituie și faptul că s-a acordat mai multă atenție sortării buștenilor în stive, pe categorii de diametru. Dacă mai înainte trecea prin gater orice buștean, inndiferent de grosimea lui fără a se face o corelare între grosime și modelul ce era în gater, în prezent se depune o muncă susținută pentru ca bușteanul să corespundă cu modelul de spintecare. Aceasta face să nu se mai arunce la deșeuri o importantă cantitate de material lemnos și deci, să se scoată din aceeași cantitate de bușteni o cantitate sporită de cherestea. De asemenea, în această perioadă, pentru buștenii cu diametre mici și mijlocii s-au folosit ferăstraiele panglică. Deși cu acestea s-a lucrat cu o productivitate mai mică, totuși, muncitorii au reușit și reușesc să elimine tot mai mult procentul de deșeuri. Ei au avut și au posibilitatea să efectueze în permanență controlul materiei prime pe care prelucrează. Datorită acestui fapt, chiar timpul tăierii buștenilor se poate constata defectul ce există în interiorul lemnului și se pot lua măsuri pentru a se croi în așa lel bușteanul, încît să se înlăture defectul respectiv și să se obțină cu mai puține deșeuri și deci o mai mare cantitate de doage și frize. La obținerea acestui rezultat și-au adus contribuția și alți factori, cum ar fi : o mai mare atenție la sortarea materialului prelucrat, reorganizarea lucrului pe flux tehnologic, ascuțirea pînzelor de gater și circular cu mai bine și cu unghiuri de tăiere corespunzătoare etc. Printre cei mai harnici muncitori în lupta pentru reducerea consumului specific și îndeplinirea planului de producție se află: circulariștii Antonie Păun și Ioana Sunică, Gheorghe Subașa care lucrează la parchete, Cătănea Ion — țapinar, Anicuța Dumitru — sortator expediție, depozitul de cherestea, Gerea Constantin — lăcătuș în atelierul mecanic, Dinu Maria — sortatoare parchete și alții. REZULTATELE NU SUNT PE MASURA POSIBILITĂȚILOR Cu toate rezultatele bune obținute în lupta pentru reducerea consumului specific la sectorul de industrializare a lemnului din Filiași, trebuie arătat că acestea nu sunt încă pe măsura posibilităților. Există încă rezerve, pe toate locurile de producție. Astfel, în NoBuli Mie în MS- 3;a) Bobinatoarele Iordaniei Caliopi și Chiva Mărăcine de la uzina ,,Electroputere" — Craiova in permanență se situează in fruntea întrecerii socialiste pe atelier, depășindu-și zilnic sarcinile de plan cu 15 la sută. Fotoreporterul nostru le-a surprins lucrind la transformatorii de m. T.T.P.M. de 10 kV. ■ ' ■•■t. ■ - I 'V- _____________ T ét *T é T ifc T* ÉT A T <i T * Tiârr»<L»TT»<tn îiitr^o decadă TR. SEVERIN — Muncitorii, tehinicienii și inginerii din cadrul Uzinelor mecanice — Tr. Severin, mobilizați de organizațiile de partid, au reușit să strîngă și să predea către I. C. M. în decursul lunii martie a.c. o insemnată cantitate de fier vechi. Nu-i mai în ultima decadă a lunii martie, muncitorii de aci au reușit ca de la cabotierul „Pitești" să strîngă peste 3.000 kg. fier vechi. Printre cei care s-au situat în cinstea acestei acțiuni au fost tovarășii : Echert Iosif, Gefir Nicolae, Oprea Constantin, Mîțu Dumitru, Ciochină Ion și alții. ... C. PETRE coresp. \ Au terminat însămînțările din epoca I-a Colectiviștii din comitele raionului Corabia depun toate eforturile pentru a însămînța la timp și a smulge pămîntului roade cit mai bogate. Frunttașe la însămînțări sînt gospodăriile colective din Rusănești, Tia Mare, Vîrtop și orașul Corabia, care au reușit să termine de însămînțat toate culturile din epoca s-a. Pînă în prezent oamenii muncii de pe ogoarele raionului Corabia au cărat la cîmp și îngrășat cu cele 60.610 tone gunoi de grajd și îngrășăminte chimice o suprafață de 2.446 ha. 4 MIRCEA C. ION , coresp. Colectiviștii învață din experiența colhoznicilor Zilele trecute, consiliile raionale A.R.L.U.S. Caracal și Corabia au Întreprins interesante acțiuni de popularizare in cadrul G.A.C. a experienței colhoznicilor sovietici. Asemenea manifestări au fost organizate în 11 G.A.C. din raionul Caracal și în șapte G.A.C. din raionul Corabia. Ingineri, medici veterinari și profesori trimiși de la centrele de raioane în aceste unități au vorbit despre „Interesantele metode folosite de Eroul muncii socialiste din U.R.S.S. Iaroslav Semionovici Cij, în creșterea porcilor”. După expunerile făcute de către tov. ing. Marin Predescu la G.A.C. din Scărișoara, ing. Gita Gheorghe la G.A.C. din Gostavăț, prof. D. Rădulescu la G.A.C. din Amărăștii de Jos, colectiviștii au apreciat foarte mult minunatele metode aplicate de colhozniul Un tic și au scos în evidență <■ [UNK] <• Ipele au metode care producției de