Inainte, iulie 1960 (Anul 17, nr. 4777-4802)

1960-07-22 / nr. 4794

Oameni crescuți și educați de partid Ing. Ilie Ștefan ...Un băiețel de-o șchioapă, cu­­ ochii mari și blind, cind abia reu­șise să rostească primele cuvinte ce-l învățase cu dragoste mama sa, cind alături de alți copii sărmani alerga desculț intr-o cârnăsuță scurtă și ruptă, încerca un sentiment de mihniret care-l stăpîni multă vreme apoi: aceea care-i dăduse viață, care-l crescuse pină atunci din să­răcia în care se zbătuse atiția a­­mari de ani, încetă din viață. Aticul orfan rămase să îndure mizeria, să păzească turmele de oi ale bogăta­­șilor, alături de fluierul din care­­ dom­ea pe lingă clopotul de oi... ...Copilul de 10 ani se trezi sub cerul liber, descătușat de norii de­­ smoală, de ceața întunecoasă a pri­­begiei și exploatării moșierești, dată cu zorile luminosului 23 Au­gust. Nu mult după aceea, școala ii deschise larg porțile. Apoi, după terminarea celor șapte clase primare, băiețandrul care mai tirziu avea să devină căutătorul comorilor ascunse — inginerul petrolist Iile Ștefan — a urmat liceul pe care l-a terminat cu bine. Mai tîrziu — prin 1953, iată-l pe adolescentul Iile Ștefan pășind pragul facultății de Petrol și Gaze din București. Bucurîndu-se de grija părintească a partidului, studentul învăța cu perseverență tai­nele străpungerii straturilor mile­nare, în căutarea „aurului negru”. Terminind cu succes facultatea, veni pe plaiurile gorjene pentru a-și aduce contribuția sa în noua schelă petrolieră de la Bălceni. Astăzi, co­lectivul brigăzii condusă de ingine­rul Sile Ștefan a reușit să sape cu turbina, numai în 60 de zile, un vo­lum de peste 2.100 metri — de două ori mai­ mult decât era prevăzut în deviz — fiind promotorul introdu­cerii acestei noi metode de muncă. Sondorii inginerului Ilie Ștefan s-au angajat să sape sonda 5 C., la care lucrează în prezent, în trei luni — cu două luni mai devreme decât pre­vede comanda geologică. Crescut și educat de partid, comu­nistul M. Ștefan, răsplătește prin munca lui entuziastă, încrederea a­­cordată de conducerea întreprinderii. De curînd, brigăzii pe care el o conduce î s-a decernat drapelul roșu de brigadă fruntașă pe secția I fo­raj. GH. LUNGAN coresp. »1 MOTE MOTE O,­­ w­­i pomina Se folosește această expresie cînd se arată că cineva sau ceva sînt ieșiți din comun. In cazul nostru expresia „de pomi­nă” este concretizată în persoanele to­varășilor: Ion Șeitan, președintele co­­mitetului sindical, Constantin Nicu­­lescu, instructor al echipei artistice și bibliotecar la între­prinderea forestieră din Tr. Severin. Ia întreprinderea forestieră din Tr. Severin, deși sunt suficiente posibili­tăți,­ nu există o brigadă artistică de agitație care ar­­ putea aduce o con­tribuție însemnată la bunul mers al procesului de producție. In altă ordine de idei, biblioteca întreprinderii n-are nici un fel de activitate. In cadrul acesteia n-au fost organizate seri literare, sim­pozioane, consfătuiri cu cititorii etc. întreprinderea mai are și două ga­zete de perete: una se află la sectorul de industrializare, iar cea de-a doua în fața birourilor. Cea din urmă, stră­juită cu severitate de o „pădure”, de buruieni crescute în jurul ei, avea la data de 5 iulie, ar­ticole scrise cu luni în urmă. Față de aceste aspecte ale muncii cultural educative de masă de la între­prinderea forestieră din Tr. Severin, este evident că cei amintiți mai sus au ajuns de pomină. Nu cumva se impune și luarea unor grabnice măsuri, tot așa „de pomină?”. Muncitorii de la I.F. Tr. Severin aș­teaptă! LIVIU GIUMANCA coresp. Contribuție colectivă a șantierelor la buna aprovizionare de construcții .Urmare din pag. I­a) rația de partid de aci a analizat munca colectivului serviciului de aprovizionare din trust, analiză care a dus la luarea unor măsuri concrete privind asigu­rarea serviciului de aprovizionare cu cadre corespunzătoare. Munca de ca­litate în acest sens se reflectă și în bilanțul încheiat la sfîrșitul primului semestru al anului, cind volumul pro­ducției globale a fost depășit cu 4,48 la sută, iar productivitatea muncii a cres­cut cu 1 la sută. Corelația justă a tu­turor indicilor din plan este cu atît mai bună, cu cît, comparativ cu aceeași perioadă a anului 1959, realizările din acest an depășesc cu 97,6 la sută volumul producției globale și cu 9,79 la sută productivitatea muncii. POT FI REZOLVATE PROBLEMELE DE APROVIZIONARE? # # ... In spatele unor așa zise condiții o­­­biective, în domeniul aprovizionării tehnico-materiale se ascunde de cele mai multe ori, nepăsarea cu care unele cadre cu­ munci de răspundere și tova­răși din aparatul de stat, privesc ac­tivitatea șantierelor. Trecind în revistă numai greutățile din primul semestru al anului, trebuie spus că în multe cazuri membrii acestui colectiv de mun­că au fost sprijiniți substanțial de că­tre organele de partid, și de stat în rezolvarea unor probleme complicate privind aprovizionarea tehnico-mate­­rială a șantierelor. Astfel, comitetul executiv al Sfatului popular regional a sprijinit conducerea trustului în ob­ținerea unor repartiții pentru bușteni și, alt material lemnos necesar la șar­pantele de la magaziile al căror bene­­ficiar este Comitetul de stat pentru va­lorificarea produselor agricole. De ase­menea, deși, cu în­tîrziere de circa două luni, colectivul trustului a mai fost a­­jutat pentru obținerea cotei de conduc­tori de cupru. La rezolvarea acestei probleme trebuie spus că C.S.P. a a­­juns pînă acolo încât a impus cons­­­tructorului să prezinte devizele de e­­­x­cuție a lucrărilor — respectiv cine­matograful de 800 locuri Craiova, tea­trul de la Tr. Severin etc., pentru a constata că într-adevăr sunt prevăzute instalații care utilizează conductori de cupru. Deși existau posibilități ca mai multe probleme să fie rezolvate pe scară regională, aceasta mi s-a petrecut. O problemă destul de dificilă este cali­­­tate­a unor materiale de construcție care mai lasă de dorit, materiale care pro­vin de la unitățile industriei locale. In aceste condiții, conducerea secției de industrie locală a Sfatului popular re­gional nu a­­ atras atenția cu toată răs­punderea conducerilor acestor unități din regiune pentru a nu mai livra șantierelor materiale de proastă calitate, materiale care duc la încărcarea pre­țului de cost Așa se face că I.R.I.L.­ Gilort a trimis în ultima vreme cu van­goanele C.F.R. nr. 400.103, 431.576,­ 432.506, cantitatea de 51.000 bucăți cărămizi de proastă calitate, care nu întrunesc condițiile de rezistență cerute de normele interne de construcție, iar S.R.I­., „Victoria” a trimis țiglă de proastă calitate. De asemenea, la vago­nul nr. 166.678 — avizul nr. 739 pentru o încărcătură de 25 tone var s-a constatat o lipsă de 7.260 kg. la vagon, întrucît la bateria de cuptoare nu există un cântar automat. In acest sens trebuie luate măsuri radicale, care să ducă la lichidarea unor astfel de lipsuri inadmisibile. In rezolvarea pro­blemelor de aprovizionare nu trebuie admisă sub nici o formă atitudinea de nepăsare. TOATE FORȚELE ÎNDREPTATE SPRE APROVIZIONARE In multe orașe ale țării, construc­­­torii au căpătat o experiență bogată în ceea ce privește scurtarea termene­lor de execuție a lucrărilor de cons­trucții civile și industriale. De a­­ceea, este imperios necesar un rodnic schimb de experiență chiar cu cons­tructorii din orașul București pe tema organizării mai bune a muncii pe șan­tiere. Organizațiile de construcții din regiunea noastră — T.R.G.L., între­prinderea nr. 6 construcții, întreprinde­rea de construcții și montaje schele pe­troliere Tg. Gărbunești, întreprinderea de construcții și montaje Bîlteni etc. dispun de un detașament înaintate de tehnicieni și maiștri cu experiență, nu­meroși ingineri cu o înaltă calificare pe care uneori nu știu cum să-i fo­losească în domeniul organizării mai bune a șantierelor — fază care repre­zintă temelia succesului în buna gospo­dărire a materialelor,­ reducerea con­sumului specific în timpul execuției și eliminarea pierderilor. Este necesar ca, paralel cu îndrepta­­­rea forțelor către organizarea șan­­­tierelor, conducerile unităților de cons­trucții cu sprijinul și participarea di­rectă a organelor de partid și de stat, orășenești și raionale din regiune să asigure rezolvarea unei probleme-cheie în scurtarea termenelor de, predare a obiectivelor de construcții și înfăptuirea unei sarcini importante trasată de Con­gresul al III-lea al partidului: buna aprovizionare. Această aprovizionare trebuie făcută pe cît posibil — cu materiale-cheie, ciment, oțel beton, a­­gregate, cherestea, bile­ manele etc. — chiar în faza de organizare a șantie­rului. Acest fel de lucru va permite realizarea unei productivități ridicate, îmbunătățirea câștigurilor constructori­lor și totodată stabilitatea acestora pe șantier. A alerga după ce­ mai multe șan­tiere deschise, a căror fază de lucru să înceteze o dată cu turnarea funda­țiilor, înseamnă în fond a irosi banii statului, a pierde material, a folosi brațele de muncă în mod nerațional, iar concluzia unei asemenea metode este prelungirea duratei de execuție a lucrărilor. Aprovizionarea cu tuburi Pantzer, lemnărie rotundă, cherestea, radiatoare,­ profile metalice etc. trebuie să consti­tuie problema nr. 1 în activitatea tu­turor factorilor de răspundere din cons­trucții. GHIEORGHE FLOREA Piatră este, dar nu pentru drumuri... In satul Fîntina Banului,­ comuna Cetate, raionul Cujmir, există o ca­­­rieră de piatră bună pentru întreți­nerea șoselelor. De exploatarea acesteia însă, sfatul popular al comunei nu se interesează de loc. Ea este totuși ex­ploatată, dar nu de sfatul popular, ci unii cetățeni parti­culari care și-au fă­cut din extragerea și vînzarea materia­lului pietros, un mijloc de venituri. Toți localnicii știu că Spînu Ț­in, Bellu Nicolae, Șe­­laru Constantin și alți doi cetățeni, se ocupă cu astfel de lucruri. Numai sfa­tul popular comunal nu ia măsuri pentru a stirpi o asemenea practică ce dăunează economiei locale a comu­nei. Cu­ de mult dezinteres există în ceea ce privește exploatarea acestei cariere de piatră o dovedește și faptul că, in loc să folosească piatra de aci pentru în­treținerea drumului regional nr. 562, secția raională de­­ drumuri și poduri contractat cu I.R.T.A. autocami­oane care să trans­porte piatra de la o distanță de peste 20­ km. Organele în drept au datoria să ia măsuri pentru ca această carieră de piatră să fie exploatată in folosul sta­tului. C. AUG­ESTONIAN coresp. Lipsă de atenție față de bolnavi Oamenii muncii s-au obișnuit să vină astăzi cu încredere la unitățile spita­licești, pentru a-și căuta sănătatea. In marea majoritate a cazurilor ei gă­sesc aici medici, surori de ocrotire, felceri, care se o­­cupă cu dragoste și cu multă grijă de bolnavi, conștiincios făcîndu-și dato­ria. Mai sînt însă u­­nități spitalicești în care unii medici se țin departe de bolnavi, nu se apleacă cu căldură a­­supra lor și nu sînt nici măcar cu­viincioși față de acei ce le solicită a­­jutorul. Astfel de exemple negative ne oferă maskul. Cg d­ect de la secția T.B.C. a policlinicii din Tg. Cărbu­­nești, și dr. Ghițulescu de la policli­nica din Tg. Jiu care venind la dis­pensarul din schelă dau consultații su­perficiale, nu vor­besc cu­ căldură bol­navilor, nu-și fac conștiincios dato­ria. Ar fi bine ca sec­țiile sănătate și pre­vederi sociale ale sfaturilor populare raionale respective să ajute pe medicii vizați mai sus să-și înțeleagă menirea pe care o au. CONSTANTIN DUDOIALA muncitor petrolist din Țicleni. OltiimiP 7 N­A­I­IF T B Comunistul ■ J­anis Tarbopulos și utemistul Ilaria Vasilian, se nu­mără printre muncitorii fruntași din­­ sectorul aparataj al uzinei „E­­lectroputere" din Craiova. Lunar ei își­ depășesc norma de­ producție cu 15 la sută, fiind totodată lucru de bună calitate. latu­l in, fotografia alăturată e­­xecutînd operații de montaj la în­trerupători automați. Din scrisorile primite la redacție Insămînțează porumb furajer Poiana Mare Datorită condiții­lor atmosferice la­_____________ voiai ie, m­embrii G.A.C. „Viață nouă” din comuna Po­iana Mare, raionul Calafat, cu spriji­nul tractoriștilor de la S.M.T. Poiana Mare grăbesc efectuarea arăturilor a­­dînci de vară. I’ină în prezent s-au efectuat arături de vară pe o supra­față de peste 300 hectare din tota­lul de 860 hectare cultivate cu pă­­ioase. Pentru asigurarea bazei furajere, co­lectiviștii sinit hotărîți ca pe cel pu­țin 50 la sută din suprafața elibe­rată de păioase să însămînțeze po­rumb furajer. Ing. DUMITRU TOADER Cu planul semestrial îndeplinit Balș Muncitorii, tehni­cienii și funcționarii _____________ din cadrul Oficiu­lui P.T.T.R., raionul Balș, au depus zi de zi eforturi sporite pentru înde­plinirea și depășirea sarcinilor de plan. Astfel, pe primul semestru al anu­lui 1960 s-au obținut următoarele re­zultate: sectorul poștal a realizat pla­nul în procent de 101,5 la sută, sec­torul difuzarea presei 101,5 la sută, sectorul radioficare 100,3 la sută, sec­torul radio 100,2 la sută, telegraf 100,4 la sută, telefon interurban 101 la sută și telefon urban 106 la sută. La capitolul total venituri pe semestrul 1 al anului, curent planul a fost­ reali­zat în procent de 101,1 la sută. POPA MARIA Paffiria $ Actualități din țările socialiste R. S. Cehoslovacă tot mai multe produse alimentare In comparație cu anul 1938, canti­tatea de carne consumată în medie de un locuitor al Cehoslovaciei a crescut cu peste 20 kg., atingind anul trecut 54,4 kg. In medic un locuitor al R. S. Cehoslovace consimtă anual cu 4 kg. mai multe grăsimi decit in perioada dinainte de război, cu 11 kg. mai mult zahăr, cu 11 kg. mai multe legume etc. Producția Întreprinderilor industriei alimentare a crescut de 2,5 ori față de 1943. Cea mai mare creștere a pro­­ducției industriei alimentare s-a înre­gistrat la produsele lactate — de 3,5 ori și în industria cărnii și a conser­velor — de 3 ori. Astăzi se produce in R.S. Cehoslovacă de 4,5 ori mai mult unt și brânză, de două ori mai multă pîine și produse de panificație. La stațiunea Karlovy Vary In anii puterii populare compoziția socială a celor care-și îngrijesc sănăta­tea în stațiunile balneare din R. S. Ce­hoslovacă, s-a schimbat total,. Dacă în 193“ procentul muncitorilor veniți la Karlovy Vary reprezenta doar 2 la sută, în anul 1959 el s-a ridicat la 43 lă sută. Printre aceștia se află numeroși țărani muncitori și intelectuali. La Karlovy Vary numărul locurilor a crescut de la 2.163 în 1945, la 4976 in­ prezent. R. P. Ungară Crește puterea de cumpărare a populației Creșterea nivelului de trai al popu­lației din R.P. Ungară este oglindită printre altele și de creșterea continuă a puterii de cumpărare. Din datele Di­­recției centrale de statistică, rezultă că creșterea puterii de cumpărare se ma­nifestă îndeosebi în ce privește o se­rie de produse industriale. Numeroase mărfuri, care cu 2—3 ani în urmă a­­proape nu se găseau in comerț, se vînd acum in cantități mari. Astfel, in 1959 numărul televizoarelor vîndute a de­pășit cifra de 40.000 față de 4982 în 1957. Anul trecut a sporit mult și vin­­­zarea altor obiecte tehnice, ca de pildă,­ aspiratoare, frigidere etc. (de opt ori mai mult decit in 1957). Prin rețeaua comerțului cu amănuntul s-au vîndut anul trecut peste 9 milioane m.p. țesă­turi de lună, 42.231.000 m.p. țesături de bumbac, 900.000 paltoane etc. O nouă piața în capitala Ungariei La Budapesta se află în curs de construcție cea mai modernă piață din R.P. Ungară. Ea va fi așezată într-o hală uriașă ccare ocupă o suprafață de aproximativ 13.000 metri pătrații In interiorul halei vor funcționa ma­gazine cu autodeservire pentru vînza­­rea de mărfuri de băcănie, produse lac­tate și carne. Vitrinele frigorifice cu un aspect atrăgător, vor da acestei pieți aspectul unui uriaș magazin. Pentru producătorii de zarzavaturi și fructe se vor amenaja comparti­mente speciale în interiorul halei, care vor asigura desfacerea în condiții bune a mărfurilor la orice oră a zilei și in orice anotimp­ dernă. In Republica Democrată Gemma­nă se folosește cu succes tehnica mo­atl­ în industrie cît și în agricultură. In foto: o stație ambulantă de muls electric. In expunerea făcută la Consfătui­rea de la Constanța, tovarășul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej a subliniat că: ,,Transformarea socialistă a agricul­­­turii și creșterea producției agricole sînt strîns legate de mecanizarea a­­griculturii, de introducerea progresului tehnic în toate ramurile producției a­­gricole”. Pentru dezvoltarea bazei tehnico­­materiale a agriculturii, statul nos­tru democrat-popular a făcut și face eforturi foarte mari. Ca urmare, a sporit an de an numărul de tractoare, mașini agricole, etc. Numai în peri­oada 1956—1958 investițiile în aceste mijloace de bază s-au ridicat la a­­proape 8,6 miliarde lei. După cum se prevede în directivele Congresului al III-lea al P.M.R. pentru planul de dez­voltare a economiei naționale pe anii 1960—1965, agricultura noastră va dis­pune la sfîrșitul anului 1960 de 62.650 tractoare convenționale de 15 C.P., de 17.400 combine pentru păioase, precum și de alte mașini agricole necesare di­feritelor procese de producție agricolă. La sfîrșitul anului 1905 însă, cînd se prevede încheierea procesului de co­lectivizare a agriculturii, în S.M.T. și G.A.S. vor lucra un număr de circa 100.000 tractoare fizice, peste 70.000 semănători, 43.000 combine de cereale păioase, 8.000 combine de porumb, pre­cum și alte zeci de mii de mașini a­­gricole. In programul economic de perspectivă se prevede că pînă în anii 1968—1970 agricultura va fi dotată cu numărul necesar de tractoare și ma­șini agricole care să asigure mecani­zarea complectă a lucrărilor, executa­rea lor la timp și în bune condiții. Prin dotarea agriculturii cu aseme­nea utilaj de înaltă productivitate a apărut necesitatea formării cadrelor de mecanizatori (tractoriști, mecanici a­­gricoli, șefi de brigadă etc.), precum și a unui specialist de înaltă cali­ficare, cu profil nou: inginerul meca­nizator agricol, care în principal este și trebuie să rămînă un inginer de exploatare a mașinilor agricole. Ex­ploatarea corectă și găsirea celor mai raționale metode de folosire a întregii capacități a mașinilor agricole cer in­ginerului mecanizator cunoștințe te­meinice , teoretice și practice asu­pra principiilor de funcționare a u­­nei mari diversități de tractoare și mașini agricole și în același timp cu­noștințe precise asupra comportării lor în legătură cu solul, planta etc. Pentru a putea răspunde tuturor a­­cestor cerințe, precum și a altora ne­relevate aici, inginerul mecanizator a­­gricol trebuie să fie pregătit în mod corespunzător. Referindu-se de mai multe ori la rolul și profilul mecani­zatorului agricol, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în expunerea făcută la Consfătuirea de la Constanța a ară­tat că acesta trebuie să cunoască bine și să știe să folosească, să întrețină și să repare nu numai tractorul, ci și tot complexul de mașini pe care îl are de mînuit în cîmp; în afară de aceasta e necesar să aibă cunoștințe de agro­tehnică, să știe cînd, de ce și cum tre­buie făcută fiecare lucrare agricolă pentru a putea da o contribuție cres­­cîndă la sporirea producției agricole la hectar. In acest scop și pregătirea in­ginerului mecanizator agricol, definit cu profil propriu trebuie să capete un conținut specific, axat tot mai mult pe necesitățile mecanizării și electrificării agriculturii. In pregătirea inginerului mecaniza­tor au o "importanță deosebită cunoș­tințele teoretice și practice cu privire la întreținerea tractoarelor și mași­nilor agricole în condițiile specifice a­­griculturii. Cadrul natural în care lu­crează mașinile agricole impune me­tode de îngrijire deosebită față de cele din fabrici și uzine. In timpul pro­cesului de producție intervin, după cum se știe, o serie de defecțiuni care ne­cesită reparații imediate la locul de pro­ducție și în condițiile specifice în care lucrează diferite mașini« mecanizator agricultură Ing. ȘT. CHIRI­AC decanul facultății de Mecanizarea Agriculturii a Institutului agronomici „Tudor Vladimirescu” Craiova. Organizarea lucrărilor de mecanizare a agriculturii și exploatarea rațională a parcului de mașini și tractoare cer folosirea de metode și mijloace cores­­­punzătoare, specifice acestui sector de lucru. Organizarea brigăzilor de trac­toare permanente în S.M.T., a brigăzi­­­lor de mecanizare complectă în G.A.S.,­­stabilirea celor mai potrivite agregate și cinematica lor în executarea diferi­telor lucrări, întregesc pregătirea in­ginerului mecanizator agricol. Acestea sunt cunoștințe de bază și caracteris­tice numai pentru profilul inginerului mecanizator agricol, care trebuie să știe a folosi în producție întreaga ca­­­pacitate de lucru a tractoarelor și ma­șinilor agricole, să urmărească crește­rea randamentului acestor mijloace de producție, creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost al lucrărilor mecanizate. Tehnica și eficacitatea ei economică formează, în accepția producției so­cialiste, un tot indisolubil. De aceea, inginerii mecanizatori agricoli, indife­rent de locul unde lucrează , trebuie să-și însușească de pe băncile facul­tății pregătirea tehnică de specialitate în organică legătură cu aprofundarea cunoștințelor de economie, de organi­zare eficace a producției, de calcul economic, de eficiență a mecanizării proceselor de producție. Inginerul me­canizator agricol trebuie să aibă și o pregătire practică corespunzătoare pro­filului și sarcinilor ce are de îndeplinit în unitățile agricole socialiste. El tre­buie să cunoască condițiile social-eco­­nomice, tehnice și naturale în care se desfășoară procesul de mecanizare a muncilor agricole. Desigur că, problemele legate de ro­­­lul și pregătirea inginerului mecaniza­­­tor agricol la nivelul sarcinilor actuale și de perspectivă nu sunt epuizate. Dez­voltarea sectorului socialist al agricul­turii și introducerea tehnicii tot mai moderne în mecanizarea proceselor de producție agricolă cer îmbunătățirea continuă a pregătirii teoretice și prac­tice a inginerului mecanizator agri­col în cadrul facultății de Mecaniza­rea Agriculturii. De aceea, colectivul de conducere al Institutului agronomic ,,Tudor Vladimirescu” și cadrele didac­­­tice ale facultății de Mecanizarea A­­griculturii, urmînd indicațiile partidu­lui, se străduiesc să lege cît mai strîns teoria de practică, să îmbine în mod organic pregătirea temeinică de spe­cialitate a viitorilor ingineri mecani­zatori agricoli cu cunoașterea legilor obiective ale dezvoltării sociale, cu concepția marxist leninistă despre lume. In prezent, cea mai mare parte din Inginerii mecanizatori agricoli — ab­solvenți ai facultății de Mecanizarea Agriculturii din Craiova — muncesc cu dragoste și abnegație în S.M.T. și G.A.S. din toate regiunile țării, devo­tați sarcinii de cinste de a fi acolo unde se hotărăște soarta producției a­­gricole. Nu putem însă să nu constatăm, că mai sînt încă ingineri mecanizatori agri­­­coli care dezertează pur și simplu de la profesiunea ce și-au ales-o, sfidează colegii lor ce muncesc în agricultură, fug de răspundere și de unele dificul­tăți inerente începuturilor transformării socialiste a agriculturii. Cum nu le crapă obrazul de rușine acelora care, pregătindu-se în facultate și obținînd diploma de inginer mecanizator a­­gricol s-au aciuit în diferite posturi la I.R.A. 8, I.R.T.A., I.C.O.C., C.F.R„ Eissiis puteu P.sh IXlăkaL UJSSM-s „11 Iunie”, T.A.P.L., I.C.I.L., Vinal­­cool, Cinematografie, etc, etc.? Oare pentru a putea ocupa un post oare­care la T.A.P.L. spre exemplu, era necesar să fii posesorul unei diplome de inginer mecanizator agricol? Sunt destul de mulți acești ,,ingineri me­canici”, cum le place să-și spună, la întreprinderile din oraș, ca să-i putem prezenta nominal în spațiul ce ne-a fost rezervat. Considerăm că ei nu fac cinste nici facultății c­are i-a pregă­­­tit, nici nobilei misiuni de inginer me­­­canizator agricol. In vreme ce mii și chiar sute de mii de oameni din patria noastră dau do­vadă de acte de eroism, sacrificîndu-sei pentru interesele generale, acești­a,nu­,­gineri dezertori”, aciuindu-se în di­­­verse întreprinderi din oraș, — dau pur și simplu greutatea pe care trebuie s-o­ ducă ei pe spinarea altora, nu răs­pund grijii părintești ce le-a fost a­­cordată de partid și guvern. Este timpul ca, împotriva unor a­­­semenea elemente să se creeze o opi­­­nie de masă spre a fi trimiși să mun­­­cească în S.M.T. și G.A.S., în meser ria pen­tru care s-au pregătit. Direc­­torii diferitelor întreprinderi și insti­tuții din orașul Craiova care țin sub­ oblăduirea lor asemenea elemente, tre­buie să știe că în momentul de față un număr de 21 G.A.S. și 6 S­ Al.TL din regiunea noastră, dotate cu un­ pu­­­ternic parc de tractoare și mașini agri­cole sînt lipsite de ingineri mecanizatori agricoli. Cum putem oare să pășim spre o tehnică avansată în agricultură, a­­­tunci cînd specialiștii chemați să m­î­­nuiască și să aplice aceasta tehnică, nouă fug de răspunderea pentru care au fost pregătiți? Este timpul ca no­bila meserie ce și-au ales să fie luată în serios, iar conducerile întreprinde­rilor și instituțiilor care au încadrat ac­ești ingineri mecanizatori agricoli să-i determine pe aceștia să pornească cu tot elanul lor de muncă acolo unde se hotărăște soarta recoltei, acolo unde se creează belșugul de produse agro­­alimentare, pentru continua ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii­ din Mkk­ana­kă. Locul inginerului agricol este în

Next