Inainte, iulie 1961 (Anul 18, nr. 5087-5112)

1961-07-22 / nr. 5105

ANUL XVII — Nr. 5105 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 PAGINI 20 BANI SIMBĂTĂ 22 IULIE 1901 La baza de carotaje, muncă intensă Colectivul de muncă al Bazei 5­­ de carotaj Tg. Jiu a desfășurat o activi­tate plină de însuflețire în acest­ an­, pentru realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate. Drept urmare, in trimestrul 11 al acestui an, pla­­ul de operații a fost depășit cu 37 la sută față de 25 la sută angajament. Dar, realizările obținute la baza de carotaj nu se datoresc numai strădaniei, echi­pelor operative, ci și faptului că la a­­ceastă unitate a fost constituită, cu puțin în urmă, o organizație de partid care a știut să mobilizeze colectivii ba­zei la o întrecere deosebit de rodnică, întrecere ce a făcut, ca planul de ope­rații să fie îndeplinit la toți indicii si pe fiecare perioadă. In fruntea întrecerii s-au situat echi­pele conduse de Alexandru Ceapă, ing. Florentin Isac și Iulian Gian. Pe lingă succesele obținute în pro­ducție, colectivul bazei a avut și alte realizări. In cele peste 700 d­e muncă voluntară efectuate in incinta bazei, a fost construit un gard, o fintină, s­au amenajat, ronduri de flori etc. In afară de aceasta, numai in ultima lună, in cadrul bazei de carotaje s-au colectat peste 2000 kg. fier vechi. Sub conducerea inginerului Neaga Negrescu, șeful bazei, echipele operative răspund cu promptitudine atunci cînd sund chemate să efectueze carotaje, măsurători de deviație, perforări etc., operații care sunt executate cu multă precizie și conștiinciozitate. La aceasta a contribuit în mare măsură și felul cum sunt îngrijite și întreținute instrumentele și aparatajul necesar operațiilor, aceasta constituind unul din obiectivele între­cerii ce se desfășoară la baza 5-a de carotaj Tg. Jiu. Ing. I. CAT­AN­A, coresp. Țiței din sonde reactivate In semestrul I al acestui an, brigă­zile de intervenții și reparații sonde de la Țicleni și Bîlteni au avut o ac­tivitate deosebit de rodnică. Datorită muncii depuse de sondorii de intervenție de la Țicleni, la această schelă au fost reactivate șapte sonde care au contribuit cu 7102 tone la pro­ducția de țiței a schelei. La Bilteni au fost reactivate, în aceeași perioadă, trei sonde, care au debitat 1908 tone țiței. In vederea imbunatățirii calității produselor La cabinetul­ tehnic al I.I.S. „Inde­pendența“ din Craiova, se desfășoară o­­ muncă rodnică pentru extinderea miș­cării, de inovații­­ și raționalizări în sco­pul îmbunătățirii continue a calității țe­săturilor și reducerii consumului spe­cific, de materiale...Printre„inovațiile ca­re au fost aplicate în ultima vreme în procesu­l de producție se numără și cea a maistrului Ion Oprișoreanu care a in­trodus un nou­­ sistem de­­ măsurare­­ în lurgime a păturilor. El a confecționat un dispozitiv for­mat dintr-un ax filetat care este pus în funcțiune de o rolă montată­ sub țesă­tură. Mai înainte păturile se măsurau manual, cu ajutorul unei panglici din bumbac — procedeu care nu era tocmai corespunzător deoarece măsurătoarea nu se făcea exact. Acum, prin interme­diul unui ac filetat care se deplasează pe un cadran gradat indică locul de punere al vergilor sau terminarea pă­turii. Prin această inovație se îmbună­tățește simțitor calitatea țesăturii și se reduce consumul specific de materiale. O altă importantă inovație care a fost aplicată recent este concepută tot de maistrul Ion Oprișoreanu, împreună cu strungarul Miu Stăncuț și cu ajutorul de maistru Nicolae Naidoc. După mai multe studii și experimentări ei au gă­sit un nou procedeu de modificare a șaibelor de la roțile canelate prin care se introduc frînghiile de la selfactoare. Șaibele au fost modificate prin aplicarea de rulmenți în butucul șaibii. Prin a­­ceastă inovație s-au eliminat frecările între șaibă și bucșe, ceea ce duce la micșorarea uzurii. De la începutul anului și pînă acum, la cabinetul tehnic au fost înregistrate 19 propuneri de inovații și raționalizări, din care patru au fost aplicate în proce­sul de producție, una a fost admisă pen­tru experimentare, iar restul se află în studiu. Spre a veni în ajutorul inovatorilor, cabinetul tehnic le-a pus la dispoziție un bogat material documentar printre care ,,Reviste de specialitate în indus­tria ușoară și textilă“, „Fișe S.E. cu inovații aplicate în țară“, „îndrumări tehnice pentru țesători“ etc. A.P. Viitori electricieni In ultimii ani, pe cuprinsul regi­unii noastre, zeci de comune și sate au fost electrificate, iar alte zeci sunt in curs de a fi electrificate. Nun­ In ultimii doi ani au primit lumină electrică peste 120 de comune și sate. Extinderea rețe­lelor electrice pînă în cele mai îndepăr­tate colțuri ale regiunii noastre impune, și pregătirea a numeroase cadre capa­bile să conducă cu pricepere noile in­stalații. Întreprinderea regională de e­­lectric­itate ,,Oltenia" execută, pe lângă lucrările sale de bază, și numeroase lucrări d­e construcții montaje, extinderi de rețele și instalații în mediul rural. In cadrul măsurilor luate pentru elec­trificarea și exploatarea rețelelor, în­treprinderea și-a prevăzut și înființarea unei școli cu o durată de un an pentru calificarea, pe lângă întreprindere, a u­nui număr însemnat de electricieni. Re­crutați din comunele și satele unde este prevăzută extinderea rețelei, cei 36 ță­rani muncitori au urmat timp de șase luni cursurile teoretice pe lângă între­prinderea regională de electricitate „Ol­tenia", unde cadrele tehnice de speciali­tate ale întreprinderii au predat lecții. După terminarea cursurilor teoretice, viitorii electricieni se găsesc in practică pt șantierele din regiunea Oltenia pe o perioadă de încă șase luni. Veniți din comunele Ișalnița, Drănic, Bucovăț, Popoveni, Panaghia, tinerii ță­rani colectiviști Dumitru Scarlat, Nico­lae Luță, Emil Barba, Constantin Nica și Nicolae Danciu, prin muncă perseve­rentă, s-au situat printre primii la în­vățătură. începînd din luna aceasta vor fi prezenți la cursuri. In continuare, în­că 45 de elevi recrutați tot din rindul țăranilor colectiviști. — Pentru ca elevii noștri să poată acumula cele predate de lectori — arăta tov. T. Anghelina, directorul școlii, li s-au creat condiții minunate de învăță­tură și cazare. Cele trei dormitoare, săli de curs și meditație, precum și con­dițiile igienice de care se bucură elevii In sala de mese a Întreprinderii „6 Construcții" din Craiova, contribuie di­rect la pregătirea multilaterală a cursan­ților. L. TRIȚA ATELIER FRONTAȘ al Instalatorii de la sectorul LDE uzinelor „Electroputere“ au reușit, în ultima vreme, printr-o mai bună organizare a muncii, să obțină rezultate îmbucurătoare. In cele trei luni care s-au scurs de la luarea angajamentelor în între­cerea socialistă au fost executate și probate instalațiile la patru pro­duse din plan. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că munca s-a repartizat pe formațiuni mini­me de lucru ceea ce a permis o executare succesivă a instalațiilor. S-a creat în acest fel un avans ma­re de lucru și în același timp s-a întărit răspunderea față de cali­tate. Paralel, strădanii deosebite s-au depus pentru calitatea și reducerea prețului de cost al produselor exe­cutate. In acest sens se poate spu­ne că toate probele de etanșeitate a instalației și a confecționării conductelor au fost la un nivel calitativ, corespunzător. O contri­buție de seamă în obținerea unor asemenea rezultate au adus-o to­varășii : Păunescu Gh., Grigore Florea și Langa Florea, Moraru Constantin, Ionescu Ion, Tacă Si­­mion, S. Nicolae. Comitetul de secție sindicală, a­­nalizînd rezultatele obținute de harnicul colectiv de muncă al ate­lierului instalație pneumatică, i-a atribuit titlul de atelier fruntaș. C. PIRVULECSU, coresp. Comunistul Diaconu Ion, strungar In secția mecanică, (mașini rota­tive) din cadrul uzinelor „Electroputere“ din Craiova, se numără printre fruntașii. In producție. Iată-I in clișeu! de față la locul de muncă. El reu­șește să depășească zilnic norma cu 15—20, la sută. Fiecare zi, fiecare oră trebuie folosite din plin pentru terminarea lucrărilor agricole de vară! « ilMll ga Au terminat treierișul Din toate colțurile regiunii, pe cale telefonică sau prin scrisori primiti vești în legătură cu desfășurarea tre­­ierișului păioaselor. Acolo unde munca­­ este bine organizată de la bun în­­­ceput, unde mașinile și tractoarele respectă viteza zilnică de lucru, rezul­tatele nu întîrzie să se arate. Îndrumați­ de organizațiile de partid, colectiviștii, împreună cu mecanizatorii, în întrecere socialistă obțin antrenați succese deosebite în muncă în unitățile agri­cole socialiste pe care le­­ deservesc Aceste succese se datoresc în mare parte măsurilor organizatorice luate de la începutul declanșării campaniei și continuate în ritm susținut și în prezent. De pildă, 22 gospodării co­lective din raionul Calafat au termi­nat treieratul păioaselor. Acest re­zultat a fost posibil și datorită aju­torului efectiv primit din partea me­canizatorilor de la S.M.T. Poiana Mare și Obîrșia de Cîmp. Sub îndru­marea organizațiilor de partid ei par­ticipă cu însuflețire la strînsul recol­tei, convinși că fiecare zi întîrziată aduce după sine pierderi mari. Printre primele la strînsul și treieratul păioa­selor se numără gospodăriile colective din comunele Tunarii Noi, Basarabi, Golenți etc. De la secția agricolă a sfatului popu­lar raional Băltești am aflat că pînă acum două zile 11 gospodarii agri­cole colective au terminat treierișul pă­­ioaselor de pe o suprafață de 9001 ha. Odată cu treierișul, colectiviștii din Băilești livrează statului cantitatea de grîu contractată, precum și grîul pen­tru muncile S.M.T. Gospodăriile co­lective din comunele­­ Rast, Băilești ,și Afumați au predat pînă acum întrea­­clantitate de grîu contractată. Au mai terminat treierișul păioase­lor, pînă acum două zile, 15 gospodă­rii colective din raionul Segarcea, și 25 gospodării colective din raionul Corabia. Treierișul păioaselor se des­fășoară cu intensitate și în celelalte raioane ale regiunii noastre. cucătorii adulți da oaad­iia iL Ufta al ața­­­tat m­ ai in aai­­ Membrii gospodăriilor colective din regiunea noastră se conving tot mai mult de însemnătatea­­ executării ară­turilor adinei de vară, însămînțării­­ porumbului siloz în cultură dublă pen­tru hrana animalelor. Odată cu ridicarea paielor de pe tar­lalele de, pe care au fost recoltate pă­­ioasele colectiviștii execută imediat a­­rături adînci de vară. Acolo unde grîul se recoltează cu combinele ziua, tractoarele sunt folosite noaptea, arat. Mecanizatorii, antrenați în între­fa­cere socialistă se străduiesc să exe­cute arături de bună calitate. Pînă acum două zile, gospodăriile colective din regiunea noastră au arat 37.728 ha. și au însămînțat cu porumb pentru siloz suprafața de 19.302 ha. Printre raioanele fruntașe in executarea ară­turilor de­ vară se numără: Corabia, Segarcea, Băilești și altele. NOI­O­G­O­A­R­E__lI­N­I­T­E Pe drumul arătat de partid — Nu găsim vorbe să exprimăm a­­mărăciunea traiului din trecut — po­vestea Ură Pândele. Viața noastră a ce­lor care am apucat acele vremuri, ca și a părinților și bunicilor noștri, era amară plină de lipsuri. Oamenii erau istoviți de lăcomia boierilor, ale căror moșii cuprindeau mai bine de trei sfer­turi din pământurile comunei. Pe a­­tunci în comună nu aveam dispensar și nici școală. Da, așa era. Pe timpul aceia puțini erau țăranii din Fălcoi care știau să se iscălească, însă mulți erau aceia care mureau în floarea vîrstei sau îna­inte de a vedea lumina zilei. Pentru că nu se puteau bucura de asistența medicală. Trăiam mereu cu speranța că vom scăpa de viața aceea întune­cată, plină de lipsuri. Și am­ scăpat. Drumul bun ni l-a arătat partidul cla­sei muncitoare. Așa se face că abia după eliberare, comuna noastră, ca de altfel toate satele și comunele din țară, a început încetul cu încetul să-și scu­ture­ de pe umeri hai­na sărăciei. Și după cîțiva ani noi am pășit să ne făurim o viață nouă, unindu-ne într-o întovărășire agricolă. Ajutați de mașinile S.M.T. au muncit cu trimise de la multă însu­flețire în tovărășiții din comuna Fălcoi, raionul Caracal. Recoltele obținute erau mai mari decit cele obținute de ei atunci cînd își mun­ceau pământul de unul singur. Aceste succese au deschis ochii oamenilor, i-au făcut să gîndească că pot obține rezultate și mai faimoase, Teodor Ur­­dăreanu, Constantin Dinu, Nicolae Țo­­can, Joița I­lie și mulți alții, au înce­put să vorbească oamenilor tot mai des de gospodăria colectivă, despre belșugul care li-1 asigură aceasta. Fălcoienii au ascultat cuvintele comu­niștilor, îndemnul partidului. Au mers în vizita la gospodăriile colective din Stoenești, Amărăștii de Sus și de Jos, Fărcașele și la altele și s-au convins practic cum se muncește în gospodăria colectivă și cum trăiesc colectiviștii. Cele văzute, ca și sfatul comuniști­lor, i-au determinat pe țăranii întovă­rășiți din comuna Fălcoi să-și scrie rînd pe rînd cererile pentru înființarea gospodăriei colective. Primele cereri au fost făcute de Teodor Urdărescu, Cons­tantin Dinu, Nicolae Tocan, Joița I­lie. Altele au urmat de la o zi la alta. Și toate cele 245 de familii au hotărît inaugurarea unei gospodării a­­gricole colective. Evenimentul a avut­­loc zilele trecute. • De dimineață și pînă seara, la că­minul cultural, la locul adunării unde a avut loc festivitatea inaugurării noii pe care fălcotenii s-a jucat și s-a gospodării colective, au­­ numit-o „8 Mai" dansat. — Noi nu avem prea micia­ avuție — a spus printre altele Teodor Urdă­­reanu, președintele gospodăriei colecti­ve nou înființată. Avem însă de partea noastră hotărîrea de a muncii cu toate­ forțele noastre pentru a face pământul nostru mai roditor; avem de partea noastră încrederea în viitor. Vrem să facem într-un timp scurt d­in gospo­dăria noastră colectivă o unitate agri­colă puternică, ale cărei rezultate să se compare cu cele obținute de gos­podăriile colective mai vechi. Și­ sîntem încrezători în forțele noastre, sîntem siguri că vom reuși. GHEORGHE DUMITRESCU, coresp. La sărbătoarea țăranilor muncitori din Fălcoi au ținut să fie prezenți și colectiviștii din comuna Stoenești care, după cum se vede din fotografia alăturată, au­­ venit in cele două auto­camioane — proprietatea gospodăriei. (Foto : FL. MOCANU). (Fotografia participă la „Concursul nostru"). însemnări critice din raioanele --------------------------------------- Filiași și Strehaia " ■ Acum,­ în plină campanie de recol­tare și treieriș, ogoarele regiunii oferă­­ imagini și aspecte dintre cele mai di­ferite. Intîlnești întinderi nesfîrșite de brazde ondulate, „bronzate" de soarele lui cuptor — semn că prin aceste locu­ri oamenii, terminînd cu recoltatul, au trecut la efectuarea arăturilor adinei de vară ; întîlnești alte întinderi de pe care grîul fiind recoltat par o „mare“ lină, fără valuri , mai întîlnești — cei drept puține — și lanuri de grîu ale căror valuri se agită în adierea vîntu­­lui sau în așteptarea ...combinelor. A­­dăugați la toate acestea neîntreruptul zumzet al batozelor și obțineți imagi­nea completă a marii bătălii ce se dă tn aceste zile pe ogoarele regiunii noastre, pentru strîngerea recoltei. Și bătălia aceasta, ca orice bătălie, are „eroii“ ei — pozitivi și negativi. In decursul celor două zile de mers prin raioanele Filiași-Strehaia am în­­tîlnit, — spre regretul nostru, — mai mulți „eroi“ din linia doua. Vi­i prezentăm așa cum i-am întîlnit La aria de treier din satul Valea Rea, comuna Brădești, raionul Filiași­ bu­duitul monoton al mașini, mișcarea len­tă a celor din arie, lipsa de organi­zare de la așezarea batozei și pînă la alimentarea ei, totul arată o pasi­vitate­­a indolență, înjghebăm discuții cu oamenii. Aflăm că batoza nu și-a realizat în nici o zi norma de lucru. Pe ziua de 16 iulie a.c. batoza a stat o zi întreagă fără să bată un snop. Aflăm că ma­șina a avut pînă acum numeroase defecțiuni : s-a rupt un arc, s-au spart filele, au căzut curelele. Mai aflăm în control pe la această arie a trecut și inginerul mecanic al S.M T. Filiași, Ion Bițilă. A trecut, a aflat isprăvile mașinii și ale tractoristului său — Gheorghe Migiu — care nici măcar n-a știut să așeze batoza în arie, — și a plecat. Toate acestea ni le-a spus cu o uimitoare indiferență și tov. Va­sile Scutaru, șeful secției organizato­rice a sfatului popular raional Filiași. Oare, tovarășe Scutaru, prezența du­­mitale (e adevărat în haine de gală, semn că erai grăbit) nu are nici o răs­pundere față de slaba organizare a­ muncii și a ariei de treier ? Credem că da! Socotim că ar fi bine ca, împre­ună cu toți factorii de răspundere din această comună să treceți serios la organizarea muncii la arie și mai ales să întreprindeți măsuri pentru ca b­­­tozele să funcționeze zilnic cu întrea­ga capacitate. Spre mirarea noastră, și la aria nr. 3 Filiași (cea mai aproape arie de sfatul popular raional, la cîțiva pași) am întîlnit aproape aceleași aspecte. Timp de patru zile, batoza n-a bătut decît­e 40,37 ha ! . Cauzele ? Sînt multiple. Șirele de grîu sînt prost dispuse, ceea ce face ca batoza să se deplaseze de două­­trei ori pe zi. La fiecare deplasare motorul stabil și batoza trebuie trase de cîteva perechi de boi. Aceștia o­ri sînt, ori nu sînt în arie, și iar se pierde timp, apoi timp ia și fixarea motorului stabil. Dacă adăugăm și faptul că activitatea la gura batozei nu este or­ganizată în cete și schimburi, că de­putații nici n-au trecut pe la arie, re­zultă clar de ce ,aici treierișul se des­fășoară într-un ritm nesatisfăcător. Cei de la Turceni, începînd cu pre­ședintele sfatului, popular comunal — Azillus Vlăduț și terminînd cu tov. Io­r­­dache și Tudor, unul instructor al co­mitetului raional de partid,și altul al sfatului popular raional, sînt mulțu­miți. , . — , Poftiți ,la­ arii, ne-a­u ispus ei. O să vedeți că , la noi treaba merge strună. Deputații sînt prezenți, cadrele didactice în plină activitate, am mobi­lizat toate forțele. , De „mobilizarea" tuturor forțelor ne-am convins îndată. La prima arie, la ora prînzului erau în „acțiune" doar... cîțiva oameni care stăteau­­ la uimbră. Nu era prezent nici măcar de­legatul ,din­ partea sfatului popular co­munal. Despre „activitatea" învățăto­rilor, cei de față nu auziseră și nu știau nimic. Cît privește realizarea nor­mei de lucru a batozei, situația se pre­zintă ,sub orice critică, de patru zile de cînd batozele lucrează n-au realizat decît într-o singură zi cantitatea de 10.000 kg.­­ Orice argumente ar aduce cei de­ la Turceni (și ei s-au străduit s-o facă , ba că a plouat, ba­că grîul se bate greu etc. etc.) în spatele lor i se ascunde adevărul, dezinteres și o proastă organizare. Iată-ne­ajunși și în comuna Ionești, mult lăudată de cei de la Filiași. La alta din satul Gura Șușiței, comuna Ionești era o liniște deplină. O liniște de somn. Unii, retrași pe la umbră, chiar dormeau. Vis-a-vis, într-un șanț, ridicat ca pe butuci, un tractor suferea o serioară „intervenție chirurgicală“ din partea unei brigăzi de mecanici de la S.M.T. Filiași­­ așa cum se vede din fotografie... Pînă seara erau speranțe să fie re­parat motorul, dar încă o zi se pier« duse. Un grup de întovărășiți, care de două zile stau la arie și nu au reu­­șit să treiere ne spunea : „Ori mecan nicii nu sînt buni, ori mașinile, altfel nu înțelegem de ce batoza n-a func­ționat de loc". Ei aveau dreptate. Nici tractoriștii nu știu să prețuiască și să îngrijească mașinile, cum aveam să ne convingem, mai tîrziu, dar nici conducerea S.M.T. nu a privit cu­ simț de răspundere pre­­­gătirea tractoarelor pentru campanie. Cum intrăm în comuna Stîngăceaua din raionul Strehaia ne atrage aten­­ția aspectul sărbătoresc al arii. Aici, la intrarea în arie, sînt arborate dra­pele, se află un chioșc al cooperativei sătești. Dar... batoza nu treieră. Cau­ i­za ? Defecțiunile mecanice de la ba­toza din Stîngăceaua au fost atît de mari încît ele nu au mai putut fi re­parate de către S.M.T. Strehaia și a fost nevoie de o deplasare, în plină campanie, la Craiova. In fotografia noastră se vede destul de clar cum batoza stă neputincioasă între stogu­rile de grîu. La podul de­­ peste Motru sîntem martorii unui condamnabil spectacol« Trei tractoriști, trei tineri, pe nume Cornel Brăileanu, Gheorghe Popescu și Ion Meleomete,­­lipsiți de grija față de mașini, iar prezența lor la volan fă-i cînd de rușine pur și simplu meserial de tractorist), vrînd chipurile, să spere tractoarele, au reușit să le împotmo­­­lească în așa hal, încît abia au fost scoase cu ajutorul unui „Stalineț" al șantierului de drumuri“ din împrejurimi« După cum se vede din fotografie. Pe măsură ce înaintăm spre nordul raionului Strehaia, se conturează și alte aspecte negative care dovedesc că cele sesizate pe parcurs nu sînt sim­ple întîmplări, ci reflectă modul cum au privit organele de partid și de stat pregătirea și organizarea campaniei de recoltare și treieriș. Astfel, în aria de treier de la intrarea în comuna Jirov nu era țipenie de om, iar pe întreaga luncă ce se întinde pe suta de hectare, erau nesfîrșite suprafețe cu cîrstăți­­ de grîu netransportate aici. Mai mult, secerișul s-a făcut su­b­ perficial, fără spirit gospodăresc. Din loc în loc sînt întîlnite porțiuni de teren cu­­ grîu nesecerat. In același timp, în comunele Jirov și Corcova secerișul, e încă rămas în urmă. Așa stînd lucrurile, ni se pare că lipsurile semnalate mai sus sînt destul de convingătoare pentru ca, organele de partid,și de stat atît cele din Filiași cît și cele din Strehaia, să-și schimbe atitudinea față de campanie și, să ia grabnice măsuri pentru urgentarea fre­­ierișului și a celorlalte lucrări ce sînt necesare a se efectua în această campa­nie. C. PRIESCU Cînd munca este Ca urmare a unei bune organizări a m­u­ncii, cît și a întrecerii socialiste între brigăzi și echipe, în seara zilei de­­ 19 iulie membrii gospodăriei agricole colective „Unirea“, din comuna Gîrla Mare, raionul Calafat, au terminat treie­rișul, păioaselor. La acest succes, o contribuție de seamă a adus-o faptul că batozele, au funcționat cu întreaga lor capacitate, depășind ritmul zilnic de treier cu 6000—7000 kg. S-au eviden­țiat cu acest prilej colectiviștii din bine organizată brigăzile VIII și XI conduse de Ana Sfetea și Ion Bugaru. Paralel cu lucrările de treieriș, membrii gospodăriei colective „Unirea“’ au executat arături de vară pe o supra­față de 580 hectare, față de 970 hectare planificate, însămînțînd totodată cu porumb furajer o suprafață de 300 hectare. GH. POPESCU și MARIN SFREDELI coresp.

Next