Inainte, iulie 1961 (Anul 18, nr. 5087-5112)
1961-07-22 / nr. 5105
ANUL XVII — Nr. 5105 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 PAGINI 20 BANI SIMBĂTĂ 22 IULIE 1901 La baza de carotaje, muncă intensă Colectivul de muncă al Bazei 5 de carotaj Tg. Jiu a desfășurat o activitate plină de însuflețire în acest an, pentru realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate. Drept urmare, in trimestrul 11 al acestui an, plaul de operații a fost depășit cu 37 la sută față de 25 la sută angajament. Dar, realizările obținute la baza de carotaj nu se datoresc numai strădaniei, echipelor operative, ci și faptului că la această unitate a fost constituită, cu puțin în urmă, o organizație de partid care a știut să mobilizeze colectivii bazei la o întrecere deosebit de rodnică, întrecere ce a făcut, ca planul de operații să fie îndeplinit la toți indicii si pe fiecare perioadă. In fruntea întrecerii s-au situat echipele conduse de Alexandru Ceapă, ing. Florentin Isac și Iulian Gian. Pe lingă succesele obținute în producție, colectivul bazei a avut și alte realizări. In cele peste 700 de muncă voluntară efectuate in incinta bazei, a fost construit un gard, o fintină, sau amenajat, ronduri de flori etc. In afară de aceasta, numai in ultima lună, in cadrul bazei de carotaje s-au colectat peste 2000 kg. fier vechi. Sub conducerea inginerului Neaga Negrescu, șeful bazei, echipele operative răspund cu promptitudine atunci cînd sund chemate să efectueze carotaje, măsurători de deviație, perforări etc., operații care sunt executate cu multă precizie și conștiinciozitate. La aceasta a contribuit în mare măsură și felul cum sunt îngrijite și întreținute instrumentele și aparatajul necesar operațiilor, aceasta constituind unul din obiectivele întrecerii ce se desfășoară la baza 5-a de carotaj Tg. Jiu. Ing. I. CATANA, coresp. Țiței din sonde reactivate In semestrul I al acestui an, brigăzile de intervenții și reparații sonde de la Țicleni și Bîlteni au avut o activitate deosebit de rodnică. Datorită muncii depuse de sondorii de intervenție de la Țicleni, la această schelă au fost reactivate șapte sonde care au contribuit cu 7102 tone la producția de țiței a schelei. La Bilteni au fost reactivate, în aceeași perioadă, trei sonde, care au debitat 1908 tone țiței. In vederea imbunatățirii calității produselor La cabinetul tehnic al I.I.S. „Independența“ din Craiova, se desfășoară o muncă rodnică pentru extinderea mișcării, de inovații și raționalizări în scopul îmbunătățirii continue a calității țesăturilor și reducerii consumului specific, de materiale...Printre„inovațiile care au fost aplicate în ultima vreme în procesul de producție se numără și cea a maistrului Ion Oprișoreanu care a introdus un nou sistem de măsurare în lurgime a păturilor. El a confecționat un dispozitiv format dintr-un ax filetat care este pus în funcțiune de o rolă montată sub țesătură. Mai înainte păturile se măsurau manual, cu ajutorul unei panglici din bumbac — procedeu care nu era tocmai corespunzător deoarece măsurătoarea nu se făcea exact. Acum, prin intermediul unui ac filetat care se deplasează pe un cadran gradat indică locul de punere al vergilor sau terminarea păturii. Prin această inovație se îmbunătățește simțitor calitatea țesăturii și se reduce consumul specific de materiale. O altă importantă inovație care a fost aplicată recent este concepută tot de maistrul Ion Oprișoreanu, împreună cu strungarul Miu Stăncuț și cu ajutorul de maistru Nicolae Naidoc. După mai multe studii și experimentări ei au găsit un nou procedeu de modificare a șaibelor de la roțile canelate prin care se introduc frînghiile de la selfactoare. Șaibele au fost modificate prin aplicarea de rulmenți în butucul șaibii. Prin această inovație s-au eliminat frecările între șaibă și bucșe, ceea ce duce la micșorarea uzurii. De la începutul anului și pînă acum, la cabinetul tehnic au fost înregistrate 19 propuneri de inovații și raționalizări, din care patru au fost aplicate în procesul de producție, una a fost admisă pentru experimentare, iar restul se află în studiu. Spre a veni în ajutorul inovatorilor, cabinetul tehnic le-a pus la dispoziție un bogat material documentar printre care ,,Reviste de specialitate în industria ușoară și textilă“, „Fișe S.E. cu inovații aplicate în țară“, „îndrumări tehnice pentru țesători“ etc. A.P. Viitori electricieni In ultimii ani, pe cuprinsul regiunii noastre, zeci de comune și sate au fost electrificate, iar alte zeci sunt in curs de a fi electrificate. Nun In ultimii doi ani au primit lumină electrică peste 120 de comune și sate. Extinderea rețelelor electrice pînă în cele mai îndepărtate colțuri ale regiunii noastre impune, și pregătirea a numeroase cadre capabile să conducă cu pricepere noile instalații. Întreprinderea regională de electricitate ,,Oltenia" execută, pe lângă lucrările sale de bază, și numeroase lucrări de construcții montaje, extinderi de rețele și instalații în mediul rural. In cadrul măsurilor luate pentru electrificarea și exploatarea rețelelor, întreprinderea și-a prevăzut și înființarea unei școli cu o durată de un an pentru calificarea, pe lângă întreprindere, a unui număr însemnat de electricieni. Recrutați din comunele și satele unde este prevăzută extinderea rețelei, cei 36 țărani muncitori au urmat timp de șase luni cursurile teoretice pe lângă întreprinderea regională de electricitate „Oltenia", unde cadrele tehnice de specialitate ale întreprinderii au predat lecții. După terminarea cursurilor teoretice, viitorii electricieni se găsesc in practică pt șantierele din regiunea Oltenia pe o perioadă de încă șase luni. Veniți din comunele Ișalnița, Drănic, Bucovăț, Popoveni, Panaghia, tinerii țărani colectiviști Dumitru Scarlat, Nicolae Luță, Emil Barba, Constantin Nica și Nicolae Danciu, prin muncă perseverentă, s-au situat printre primii la învățătură. începînd din luna aceasta vor fi prezenți la cursuri. In continuare, încă 45 de elevi recrutați tot din rindul țăranilor colectiviști. — Pentru ca elevii noștri să poată acumula cele predate de lectori — arăta tov. T. Anghelina, directorul școlii, li s-au creat condiții minunate de învățătură și cazare. Cele trei dormitoare, săli de curs și meditație, precum și condițiile igienice de care se bucură elevii In sala de mese a Întreprinderii „6 Construcții" din Craiova, contribuie direct la pregătirea multilaterală a cursanților. L. TRIȚA ATELIER FRONTAȘ al Instalatorii de la sectorul LDE uzinelor „Electroputere“ au reușit, în ultima vreme, printr-o mai bună organizare a muncii, să obțină rezultate îmbucurătoare. In cele trei luni care s-au scurs de la luarea angajamentelor în întrecerea socialistă au fost executate și probate instalațiile la patru produse din plan. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că munca s-a repartizat pe formațiuni minime de lucru ceea ce a permis o executare succesivă a instalațiilor. S-a creat în acest fel un avans mare de lucru și în același timp s-a întărit răspunderea față de calitate. Paralel, strădanii deosebite s-au depus pentru calitatea și reducerea prețului de cost al produselor executate. In acest sens se poate spune că toate probele de etanșeitate a instalației și a confecționării conductelor au fost la un nivel calitativ, corespunzător. O contribuție de seamă în obținerea unor asemenea rezultate au adus-o tovarășii : Păunescu Gh., Grigore Florea și Langa Florea, Moraru Constantin, Ionescu Ion, Tacă Simion, S. Nicolae. Comitetul de secție sindicală, analizînd rezultatele obținute de harnicul colectiv de muncă al atelierului instalație pneumatică, i-a atribuit titlul de atelier fruntaș. C. PIRVULECSU, coresp. Comunistul Diaconu Ion, strungar In secția mecanică, (mașini rotative) din cadrul uzinelor „Electroputere“ din Craiova, se numără printre fruntașii. In producție. Iată-I in clișeu! de față la locul de muncă. El reușește să depășească zilnic norma cu 15—20, la sută. Fiecare zi, fiecare oră trebuie folosite din plin pentru terminarea lucrărilor agricole de vară! « ilMll ga Au terminat treierișul Din toate colțurile regiunii, pe cale telefonică sau prin scrisori primiti vești în legătură cu desfășurarea treierișului păioaselor. Acolo unde munca este bine organizată de la bun început, unde mașinile și tractoarele respectă viteza zilnică de lucru, rezultatele nu întîrzie să se arate. Îndrumați de organizațiile de partid, colectiviștii, împreună cu mecanizatorii, în întrecere socialistă obțin antrenați succese deosebite în muncă în unitățile agricole socialiste pe care le deservesc Aceste succese se datoresc în mare parte măsurilor organizatorice luate de la începutul declanșării campaniei și continuate în ritm susținut și în prezent. De pildă, 22 gospodării colective din raionul Calafat au terminat treieratul păioaselor. Acest rezultat a fost posibil și datorită ajutorului efectiv primit din partea mecanizatorilor de la S.M.T. Poiana Mare și Obîrșia de Cîmp. Sub îndrumarea organizațiilor de partid ei participă cu însuflețire la strînsul recoltei, convinși că fiecare zi întîrziată aduce după sine pierderi mari. Printre primele la strînsul și treieratul păioaselor se numără gospodăriile colective din comunele Tunarii Noi, Basarabi, Golenți etc. De la secția agricolă a sfatului popular raional Băltești am aflat că pînă acum două zile 11 gospodarii agricole colective au terminat treierișul păioaselor de pe o suprafață de 9001 ha. Odată cu treierișul, colectiviștii din Băilești livrează statului cantitatea de grîu contractată, precum și grîul pentru muncile S.M.T. Gospodăriile colective din comunele Rast, Băilești ,și Afumați au predat pînă acum întreaclantitate de grîu contractată. Au mai terminat treierișul păioaselor, pînă acum două zile, 15 gospodării colective din raionul Segarcea, și 25 gospodării colective din raionul Corabia. Treierișul păioaselor se desfășoară cu intensitate și în celelalte raioane ale regiunii noastre. cucătorii adulți da oaadiia iL Ufta al ațatat m ai in aai Membrii gospodăriilor colective din regiunea noastră se conving tot mai mult de însemnătatea executării arăturilor adinei de vară, însămînțării porumbului siloz în cultură dublă pentru hrana animalelor. Odată cu ridicarea paielor de pe tarlalele de, pe care au fost recoltate păioasele colectiviștii execută imediat arături adînci de vară. Acolo unde grîul se recoltează cu combinele ziua, tractoarele sunt folosite noaptea, arat. Mecanizatorii, antrenați în întrefacere socialistă se străduiesc să execute arături de bună calitate. Pînă acum două zile, gospodăriile colective din regiunea noastră au arat 37.728 ha. și au însămînțat cu porumb pentru siloz suprafața de 19.302 ha. Printre raioanele fruntașe in executarea arăturilor de vară se numără: Corabia, Segarcea, Băilești și altele. NOIOGOARE__lINITE Pe drumul arătat de partid — Nu găsim vorbe să exprimăm amărăciunea traiului din trecut — povestea Ură Pândele. Viața noastră a celor care am apucat acele vremuri, ca și a părinților și bunicilor noștri, era amară plină de lipsuri. Oamenii erau istoviți de lăcomia boierilor, ale căror moșii cuprindeau mai bine de trei sferturi din pământurile comunei. Pe atunci în comună nu aveam dispensar și nici școală. Da, așa era. Pe timpul aceia puțini erau țăranii din Fălcoi care știau să se iscălească, însă mulți erau aceia care mureau în floarea vîrstei sau înainte de a vedea lumina zilei. Pentru că nu se puteau bucura de asistența medicală. Trăiam mereu cu speranța că vom scăpa de viața aceea întunecată, plină de lipsuri. Și am scăpat. Drumul bun ni l-a arătat partidul clasei muncitoare. Așa se face că abia după eliberare, comuna noastră, ca de altfel toate satele și comunele din țară, a început încetul cu încetul să-și scuture de pe umeri haina sărăciei. Și după cîțiva ani noi am pășit să ne făurim o viață nouă, unindu-ne într-o întovărășire agricolă. Ajutați de mașinile S.M.T. au muncit cu trimise de la multă însuflețire în tovărășiții din comuna Fălcoi, raionul Caracal. Recoltele obținute erau mai mari decit cele obținute de ei atunci cînd își munceau pământul de unul singur. Aceste succese au deschis ochii oamenilor, i-au făcut să gîndească că pot obține rezultate și mai faimoase, Teodor Urdăreanu, Constantin Dinu, Nicolae Țocan, Joița Ilie și mulți alții, au început să vorbească oamenilor tot mai des de gospodăria colectivă, despre belșugul care li-1 asigură aceasta. Fălcoienii au ascultat cuvintele comuniștilor, îndemnul partidului. Au mers în vizita la gospodăriile colective din Stoenești, Amărăștii de Sus și de Jos, Fărcașele și la altele și s-au convins practic cum se muncește în gospodăria colectivă și cum trăiesc colectiviștii. Cele văzute, ca și sfatul comuniștilor, i-au determinat pe țăranii întovărășiți din comuna Fălcoi să-și scrie rînd pe rînd cererile pentru înființarea gospodăriei colective. Primele cereri au fost făcute de Teodor Urdărescu, Constantin Dinu, Nicolae Tocan, Joița Ilie. Altele au urmat de la o zi la alta. Și toate cele 245 de familii au hotărît inaugurarea unei gospodării agricole colective. Evenimentul a avutloc zilele trecute. • De dimineață și pînă seara, la căminul cultural, la locul adunării unde a avut loc festivitatea inaugurării noii pe care fălcotenii s-a jucat și s-a gospodării colective, au numit-o „8 Mai" dansat. — Noi nu avem prea micia avuție — a spus printre altele Teodor Urdăreanu, președintele gospodăriei colective nou înființată. Avem însă de partea noastră hotărîrea de a muncii cu toate forțele noastre pentru a face pământul nostru mai roditor; avem de partea noastră încrederea în viitor. Vrem să facem într-un timp scurt din gospodăria noastră colectivă o unitate agricolă puternică, ale cărei rezultate să se compare cu cele obținute de gospodăriile colective mai vechi. Și sîntem încrezători în forțele noastre, sîntem siguri că vom reuși. GHEORGHE DUMITRESCU, coresp. La sărbătoarea țăranilor muncitori din Fălcoi au ținut să fie prezenți și colectiviștii din comuna Stoenești care, după cum se vede din fotografia alăturată, au venit in cele două autocamioane — proprietatea gospodăriei. (Foto : FL. MOCANU). (Fotografia participă la „Concursul nostru"). însemnări critice din raioanele --------------------------------------- Filiași și Strehaia " ■ Acum, în plină campanie de recoltare și treieriș, ogoarele regiunii oferă imagini și aspecte dintre cele mai diferite. Intîlnești întinderi nesfîrșite de brazde ondulate, „bronzate" de soarele lui cuptor — semn că prin aceste locuri oamenii, terminînd cu recoltatul, au trecut la efectuarea arăturilor adinei de vară ; întîlnești alte întinderi de pe care grîul fiind recoltat par o „mare“ lină, fără valuri , mai întîlnești — cei drept puține — și lanuri de grîu ale căror valuri se agită în adierea vîntului sau în așteptarea ...combinelor. Adăugați la toate acestea neîntreruptul zumzet al batozelor și obțineți imaginea completă a marii bătălii ce se dă tn aceste zile pe ogoarele regiunii noastre, pentru strîngerea recoltei. Și bătălia aceasta, ca orice bătălie, are „eroii“ ei — pozitivi și negativi. In decursul celor două zile de mers prin raioanele Filiași-Strehaia am întîlnit, — spre regretul nostru, — mai mulți „eroi“ din linia doua. Vii prezentăm așa cum i-am întîlnit La aria de treier din satul Valea Rea, comuna Brădești, raionul Filiași buduitul monoton al mașini, mișcarea lentă a celor din arie, lipsa de organizare de la așezarea batozei și pînă la alimentarea ei, totul arată o pasivitatea indolență, înjghebăm discuții cu oamenii. Aflăm că batoza nu și-a realizat în nici o zi norma de lucru. Pe ziua de 16 iulie a.c. batoza a stat o zi întreagă fără să bată un snop. Aflăm că mașina a avut pînă acum numeroase defecțiuni : s-a rupt un arc, s-au spart filele, au căzut curelele. Mai aflăm în control pe la această arie a trecut și inginerul mecanic al S.M T. Filiași, Ion Bițilă. A trecut, a aflat isprăvile mașinii și ale tractoristului său — Gheorghe Migiu — care nici măcar n-a știut să așeze batoza în arie, — și a plecat. Toate acestea ni le-a spus cu o uimitoare indiferență și tov. Vasile Scutaru, șeful secției organizatorice a sfatului popular raional Filiași. Oare, tovarășe Scutaru, prezența dumitale (e adevărat în haine de gală, semn că erai grăbit) nu are nici o răspundere față de slaba organizare a muncii și a ariei de treier ? Credem că da! Socotim că ar fi bine ca, împreună cu toți factorii de răspundere din această comună să treceți serios la organizarea muncii la arie și mai ales să întreprindeți măsuri pentru ca btozele să funcționeze zilnic cu întreaga capacitate. Spre mirarea noastră, și la aria nr. 3 Filiași (cea mai aproape arie de sfatul popular raional, la cîțiva pași) am întîlnit aproape aceleași aspecte. Timp de patru zile, batoza n-a bătut decîte 40,37 ha ! . Cauzele ? Sînt multiple. Șirele de grîu sînt prost dispuse, ceea ce face ca batoza să se deplaseze de douătrei ori pe zi. La fiecare deplasare motorul stabil și batoza trebuie trase de cîteva perechi de boi. Aceștia ori sînt, ori nu sînt în arie, și iar se pierde timp, apoi timp ia și fixarea motorului stabil. Dacă adăugăm și faptul că activitatea la gura batozei nu este organizată în cete și schimburi, că deputații nici n-au trecut pe la arie, rezultă clar de ce ,aici treierișul se desfășoară într-un ritm nesatisfăcător. Cei de la Turceni, începînd cu președintele sfatului, popular comunal — Azillus Vlăduț și terminînd cu tov. Iordache și Tudor, unul instructor al comitetului raional de partid,și altul al sfatului popular raional, sînt mulțumiți. , . — , Poftiți ,la arii, ne-au ispus ei. O să vedeți că , la noi treaba merge strună. Deputații sînt prezenți, cadrele didactice în plină activitate, am mobilizat toate forțele. , De „mobilizarea" tuturor forțelor ne-am convins îndată. La prima arie, la ora prînzului erau în „acțiune" doar... cîțiva oameni care stăteau la uimbră. Nu era prezent nici măcar delegatul ,din partea sfatului popular comunal. Despre „activitatea" învățătorilor, cei de față nu auziseră și nu știau nimic. Cît privește realizarea normei de lucru a batozei, situația se prezintă ,sub orice critică, de patru zile de cînd batozele lucrează n-au realizat decît într-o singură zi cantitatea de 10.000 kg. Orice argumente ar aduce cei de la Turceni (și ei s-au străduit s-o facă , ba că a plouat, bacă grîul se bate greu etc. etc.) în spatele lor i se ascunde adevărul, dezinteres și o proastă organizare. Iată-neajunși și în comuna Ionești, mult lăudată de cei de la Filiași. La alta din satul Gura Șușiței, comuna Ionești era o liniște deplină. O liniște de somn. Unii, retrași pe la umbră, chiar dormeau. Vis-a-vis, într-un șanț, ridicat ca pe butuci, un tractor suferea o serioară „intervenție chirurgicală“ din partea unei brigăzi de mecanici de la S.M.T. Filiași așa cum se vede din fotografie... Pînă seara erau speranțe să fie reparat motorul, dar încă o zi se pier« duse. Un grup de întovărășiți, care de două zile stau la arie și nu au reușit să treiere ne spunea : „Ori mecan nicii nu sînt buni, ori mașinile, altfel nu înțelegem de ce batoza n-a funcționat de loc". Ei aveau dreptate. Nici tractoriștii nu știu să prețuiască și să îngrijească mașinile, cum aveam să ne convingem, mai tîrziu, dar nici conducerea S.M.T. nu a privit cu simț de răspundere pregătirea tractoarelor pentru campanie. Cum intrăm în comuna Stîngăceaua din raionul Strehaia ne atrage atenția aspectul sărbătoresc al arii. Aici, la intrarea în arie, sînt arborate drapele, se află un chioșc al cooperativei sătești. Dar... batoza nu treieră. Cau iza ? Defecțiunile mecanice de la batoza din Stîngăceaua au fost atît de mari încît ele nu au mai putut fi reparate de către S.M.T. Strehaia și a fost nevoie de o deplasare, în plină campanie, la Craiova. In fotografia noastră se vede destul de clar cum batoza stă neputincioasă între stogurile de grîu. La podul de peste Motru sîntem martorii unui condamnabil spectacol« Trei tractoriști, trei tineri, pe nume Cornel Brăileanu, Gheorghe Popescu și Ion Meleomete,lipsiți de grija față de mașini, iar prezența lor la volan fă-i cînd de rușine pur și simplu meserial de tractorist), vrînd chipurile, să spere tractoarele, au reușit să le împotmolească în așa hal, încît abia au fost scoase cu ajutorul unui „Stalineț" al șantierului de drumuri“ din împrejurimi« După cum se vede din fotografie. Pe măsură ce înaintăm spre nordul raionului Strehaia, se conturează și alte aspecte negative care dovedesc că cele sesizate pe parcurs nu sînt simple întîmplări, ci reflectă modul cum au privit organele de partid și de stat pregătirea și organizarea campaniei de recoltare și treieriș. Astfel, în aria de treier de la intrarea în comuna Jirov nu era țipenie de om, iar pe întreaga luncă ce se întinde pe suta de hectare, erau nesfîrșite suprafețe cu cîrstăți de grîu netransportate aici. Mai mult, secerișul s-a făcut sub perficial, fără spirit gospodăresc. Din loc în loc sînt întîlnite porțiuni de teren cu grîu nesecerat. In același timp, în comunele Jirov și Corcova secerișul, e încă rămas în urmă. Așa stînd lucrurile, ni se pare că lipsurile semnalate mai sus sînt destul de convingătoare pentru ca, organele de partid,și de stat atît cele din Filiași cît și cele din Strehaia, să-și schimbe atitudinea față de campanie și, să ia grabnice măsuri pentru urgentarea freierișului și a celorlalte lucrări ce sînt necesare a se efectua în această campanie. C. PRIESCU Cînd munca este Ca urmare a unei bune organizări a muncii, cît și a întrecerii socialiste între brigăzi și echipe, în seara zilei de 19 iulie membrii gospodăriei agricole colective „Unirea“, din comuna Gîrla Mare, raionul Calafat, au terminat treierișul, păioaselor. La acest succes, o contribuție de seamă a adus-o faptul că batozele, au funcționat cu întreaga lor capacitate, depășind ritmul zilnic de treier cu 6000—7000 kg. S-au evidențiat cu acest prilej colectiviștii din bine organizată brigăzile VIII și XI conduse de Ana Sfetea și Ion Bugaru. Paralel cu lucrările de treieriș, membrii gospodăriei colective „Unirea“’ au executat arături de vară pe o suprafață de 580 hectare, față de 970 hectare planificate, însămînțînd totodată cu porumb furajer o suprafață de 300 hectare. GH. POPESCU și MARIN SFREDELI coresp.