Inainte, octombrie 1961 (Anul 18, nr. 5165-5190)

1961-10-14 / nr. 5176

Planul de producție depășit Munca politică intensă desfășu­rată de comuniști, cît și elanul muncitorilor din cadrul stației C.F.R. Caracal au făcut ca această unitate să obțină succese de seamă în producție. Astfel, ca urmare a bunei organizări a locurilor de muncă pe ture, s-a reușit ca pla­nul de producție pe luna septem­brie să fie depășit la vagoane încărcate cu 165,71 la sută, iar Ba­tone încărcate cu 148,26 la sută.­­De asemenea, prin operativitatea în de care au dat dovadă ceferiștii­­ stației Caracal, staționarea la în­cărcări și descărcări a vagoanelor 1 a fost redusă cu 5,5 la sută față­­­ de plan, iar prin folosirea în mod­­ judicios a materialelor s-au obți­­n jtut însemnate economii. Studiind cu deosebită atenție falsibilitățile de muncă existente, muncitorii, inginerii și tehnicienii acestei stații au reușit să încarce,­­peste sarcina de plan 230 vagoane marfă cu o încărcătură de 2534­­ tone.­­ Un aport deosebit la obținerea­­ acestor succese l-au adus tovarășii I­on M. Barbu, Constantin Dumi­­tran, Nicolae Florea, Constantin Petrescu, C. Constantin și alții. M. BARBU, coresp. Măsuri privind aprovizionarea populației Oamenii muncii din orașul și raionul Tr. Severin sunt aprovizionați în mare parte cu bunuri de larg consum de că­tre I.C.R.A., care are un rol deosebit de important în ridicarea nivelului de deservire a populației. De felul cum știe să se gospodărească această întreprin­dere, depinde în mare măsură buna aprovizionare a populației. Conștienți de această sarcină, muncitorii de la I.C.R.A. Tr. Severin se străduiesc con­tinuu, pe toate căile, pentru a pune la dispoziția populației cît mai multe produse și de cea mai bună calitate. Aprovizionarea cu regularitate a unităților de desfacere cu bunuri de larg consum, într-o variată gamă de sortimente, a făcut ca în fiecare tri­mestru să se înregistreze succese în această direcție. Așa de pildă, în tri­mestrul III al anului, planul de des­facere a fost îndeplinit în proporție de 103,8 la sută, iar economiile realizate peste plan la cheltuielile de circulație se ridică la cifra de 10.000 lei. Planul la desfacere pe produse a fost depășit astfel : la carne cu 5 tone, la preparate din carne cu 2 tone, la brînzeturi cu 2,4 tone, la bere cu 77 lel., la băuturi și rachiuri naturale cu 4000 litri etc. Bazîndu-se pe succesele și experien­ța obținută, pînă acum, colectivul ICRA Tr. Severin a luat toate măsurile organi­zatorice pentru aprovizionarea de toam­nă și iarnă a populației cu o serie de produse de larg consum ca: preparate din carne — 82 tone, carne — 305 tone, făină albă — 97 tone, zahăr și ulei — 211 tone, conserve de legume și fructe 50 tone etc. In vederea păstrării și conservării în bune condiții a acestor produse, s-au luat măsuri pentru amenajarea spațiilor de depozitare. Totodată s-a asigurat le­gătura cu furnizorii, pentru ca aprovi­zionarea acestor produse să se facă în cursul lunii octombrie a c. N. NACU, coresp. coc Realizări ale meșteșugarilor cooperatori Membrii cooperativei­­ meșteșugărești „Uni­rea“ din orașul Balș au obținut frumoase­­ realizări în îndeplini­rea și depășirea planu­lui de producție. Astfel, pe trimestrul III planul producției globale a fost realizat în procent­­ de 108,6 la sută la­­ ramura industrială, iar la ramura prestări ser­­­­vicii neindustriale, în procent de 102 la sută T­otodată planul pro­ducției marfă a realizat în procent fost de­­ 128 la sută. Rezultate asemănătoare au fost obținute și în cursul lunii septembrie. La îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor de plan, o contribuție în­semnată au adus-o meșteșugarii coopera­tori : Militaru Constan­tin, Iordache Constan­tin, Militaru Nicolae de la secția croitorie nr. 1, iar de la secția croitorie nr. 2 s-au evi­dențiat Mihalache Du­­mitrescu, Preda Ion și alții. Pentru asigurarea unei producții ritmice și în trimestrul IV, con­ducerea cooperativei sunt toate măsurile ne­a­cesare unei aprovizio­nări cît mai judicioase cu materii prime și ma­teriale. C. DUMITRU coresp­ TÍr Intensificînd întrece­rea socialistă, colectivul de muncă de la coope­rativa meșteșugărească „Steaua Roșie“ din Craiova, obține tot mai importante succese în îndeplinirea și depăși­rea planului de produc­ție contribuind în felul acesta la satisfacerea cerințelor mereu cres­­cînde ale oamenilor muncii. Datorită unei mai bune organizări muncii și a aprovizio­a­nării în condiții optime cu materii prime și ma­teriale cooperatori meșteșugarii au reușit să-și realizeze sarcinile de plan pe trimestrul III la producția globa­lă cu 105,25%, la pro­ducția marfă cu 104,78 la sută, iar productivi­tatea muncii a crescut cu 12,24 la sută. Cooperatorii : Marin Păun, Virgil Bulată, Traian Firicică, Alexan­dru Bogaci și alții, s-au evidențiat prin a­­portul adus la îndepli­nirea sarcinilor de plan. B. D. coresp. ;0 o Produsele noastre ieftine și de calitate Pentru obținerea unei încălțăminte ieftine și elegante­ ­ Valoroasa inițiativă pornită de ca­tre muncitorii, tehnicienii și inginerii sectorului S.D.E. din cadrul uzinelor „Electroputere“ Craiova de a da „pro­duse ieftine și de calitate“, a avut un larg ecou și în rîndul meșteșugarilor­­­ cooperatori. După ce am studiat în a­­­ m­ăniunțime această inițiativă împreună­­ cu întreg colectivul de muncă, am ho­­tărît să nie­­ intensificăm și mai mult eforturile pentru obținerea unor pro­duse ieftine și de calitate. V încă de la începutul acestui an, con­ducerea cooperativei de producție meș­teșugărească „Arta încălțămintei“ din­­ Craiova, îndrumată de cptre organi­­zația de partid, a luat o serie de mă­suri tehnico-organizatorice menite să asigure deservirea consumatorilor din regiunea noastră cu produse de în­călțăminte, marochinărie și tăbăcărie, ieftine și în modele variate. Planul de măsuri tehnico-organizatorice a fost revizuit apoi în urma apariției Directi­velor C.C. al P.M.R. cu privire la cri­teriile principale ale întrecerii socialis­te în cinstea aniversării partidului, a­­dăugîndu-se noi propuneri valoroase venite din rîndul masei de cooperatori pentru îmbunătățirea calității produse­lor, creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost. După ce aceste propuneri au fost studiate în mod amănunțit, s-a trecut de îndată la aplicarea lor în procesul de producție. Astfel, pentru continua îmbunătățire a produselor executate de colectivul nostru, care in unele ca­zuri nu erau corespunzătoare, con­ducerea tehnico-administrativă a coo­perativei, cu sprijinul organizației de partid, a luat măsura de a repartiza tinerii meșteșugari cooperatori cu o calificare mai slabă pe lângă tovarășii cu o îndelungată experiență în me­serie. Așa de exemplu tov. Mihai Lim­­gulescu i s-a trasat ’ca sarcină să răspundă în mod direct de ridicarea calificării’ utemistului Ion Prioteală din secția centrală de confecții încălță­minte. Cu multă răbdare și dragoste, tov. Mihai Lirigulescu i-a arătat cum să mânuiască cuțitul în croirea pielii, cum să execute mai bine operațiile de rihtuire și tălpuit la încălțăminte. Du­pă o perioadă de câteva luni de zi­ utemistul Ion Prioteală a reușit să pună stăpînire pe tainele meseriei, să-și ridice și mai mult nivelul cunoș­tințelor tehnico-profesionale. Acum, el reușește să-și depășească sarcinile de plan lunare între 2—5 la sută și­ să dea produse de calitate. PE FAZE DE OPERAȚII Tot în scopul îmbunătățirii calității producției s-au format trei echipe de control de calitate, care au menirea de a efectua un control riguros pe faze de operații, și de a înlătura unele de­ficiențe ale lucrărilor. Cele trei echi­pe au reușit să descopere și să înlă­ture unele defecțiuni, înainte ca pro­dusele să ajungă în faza finită. Ast­fel, echipa nr. 1, condusă de comunis­tul Radu Șarpe, avînd în centrul a­­tenției sale urmărirea îndeaproape a fiecărei operațiuni în parte (rihtuit și tălpuit), a făcut ca de la începutul a­­nului și pînă acum să nu primească nici o reclamație din partea clientelei, în ceea ce privește calitatea produselor efectuate. In cazul cînd au existat to­tuși deficiențe la vreo operațiunie, șe­ful de echipă, împreună cu maistrul (Continuare în pag. 3-a) O­O Cu 79 zile î­n­a­i­n­t­e de termen In cursul zilei de ieri, la redac­ția ziarului nostru s-a primit o te­legramă din partea harnicului co­lectiv al întreprinderii de foraj Cra­iova. Telegrama respectivă are ur­mătorul cuprins : „Colectivul întreprinderii de fo­raj Craiova raportează că în ziua de 13 octombrie 1961, și-a îndepli­nit planul anual de foraj — cu 79 de zile înainte de termen. Forajul cu turbina reprezintă 71,6 la sută din totalul metrilor săpați, iar eco­nomiile la prețul de deviz pe pri­mele nouă luni ale anului, se ri­dică la suma de 4.830.000 lei. Colectivul de muncitori, tehni­cieni și ingineri al noastre, se angajează întreprinderii să cească de aici înainte ca și m un­mai mare elan, spre a obține noi suc­cese în muncă, pentru traducerea în viață a sarcinilor ce-i revin din Directivele celui de-al lll-lea Con­gres al Partidului Muncitoresc Ro- VEȘTI DIN Acțiuni gospodărești (De la subredacția noastră voluntară din Balș). Sub îndrumarea comitetului comunal de partid, comitetul, executiv și depu­tații sfatului popular din comuna Voi­­neasa desfășoară o susținută activitate politică de masă în rîndul țăranilor muncitori, pentru a-i mobiliza la efec­tuarea diferitelor lucrări obștești. Ast­fel, nu de mult, numeroși țărani muncitori în frunte cu comuniștii Purcaru Nițu, Radu Bebe, Predescu­­ Constantin, Angh­el Ion, au participat la repararea drumurilor, ajutînd toto­dată în mod voluntar la transportul pietrișului pe șoseaua Craiova — Ca­racal, care trece și pe teritoriul comu­nei lor. In ultima adunare populară din co­muna Voineasa s-a hotărît să se treacă la construirea unui dispensar model. Trecînd la fapte, țăranii muncitori au confecționat pînă acum întreaga can­titate de cărămidă (150.000 bucăți) necesară construcției noii unități sani­tare. Construcția va fi începută în pri­măvara anului viitor. PREDA­T: ION Cu posibilități locale De la un timp, localul școlii elemen­tare de șapte ani din comuna Pișcoi, raionul Gilort, devenise neîncăpător pentru numărul mare de elevi dornici să învețe. Situația aceasta a dat de gîndit, atît organelor locale de partid și de stat, cît și cetățenilor din comună. Pentru a mări spațiul de școlarizare și pentru a crea condiții cît mai cores­punzătoare de învățătură copiilor lor, la inițiativa comuniștilor și cu sprijinul sfatului popular comunal, s-a hotărît construcția prin adăugire la vechiul local, a unei noi săli de clasă, precum și a unei săli de festivități. La chemarea organelor locale de partid și de stat de a construi cît mai grabnic cele două săli, cetățenii din REGIUNE comună, în frunte cu comuniștii și deputații, au ieșit la muncă voluntară. Ei muncesc cu însuflețire și, folosind din plin resursele locale de materiale, sunt hotărî­ți să termine cele două cons­trucții în cinstea zilei de 7 Noiem­brie a.c. LEONTE PERGU coresp. Fier vechi oțelăriilor patriei Colectivul secției I.C.M. Craiova cu centrul în Tr. Severin, muncind cu în­suflețire pentru colectarea de în­semnate cantități de fier vechi, a reu­șit să-și realizeze lună de lună sarci­nile de plan. Făcîndu-se bilanțul pe trimestrul III din acest an se constată că și-a îndeplinit planul de colectare , a metalelor pe sortimente în felul următor : la fier și fontă în proporție de 100 la sută, iar la neferoase în proporție de 101 la sută. Aceste realizări se datoresc într-o însemnată măsură colectivului Uzine­­ lor mecanice Tr. Severin, C.F.F. Tis­­ mana, comitetelor orășenesc și raional U.T.M. Tr. Severin care printr-o mo­bilizare intensă a tineretului au reușit să predea­­ I.C.M.-ului însemnate canti­tăți de fier vechi. R. ALEXANDRU coresp. Efcetuind în per­­manență lucrări de bună calitate, lă­cătușii Gheorghe Iordache și Dumi­tru Bănică s-au si­tuat în rîndul frun­tașilor de la revi­zia de vagoane din stația C.F.R. Cra­iova. Iată-i în timpul unei discuții asu­pra reparațiilor ce trebuie executate la un distribuitor principal de aer pentru j­zinele au­tomate. Azi, pilotul cosmonaut Gherman Titov va sosi la București Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou al Uniunii Sovietice, care va face o vizită în țara noastră la invitația Con­siliului de Miniștri al R. P. Ro­mâne, va sosi în Capitală la Ae­roportul Băneasa, azi, sâmbătă 14 octombrie, la ora 10. In cursul zilei cosmonautul Titov va vizita orașul București, iar duminică orașele Ploiești și Brașov. Azi, sîmbătă 14 octombrie, în jurul orei 10 dimineața, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite de la Aeroportul Băneasa sosirea în Capitală a pilotului cosmonaut Gherman Stepanovici Titov. Toate forțele la Insămînțări­ ÎN RAIONUL CORABIA did=cicLtLt luulL lujuit 0 fQru­zări cl tmiiei. Raionul Corabia este fruntaș pe re­giune la executarea lucrărilor agri­cole de toamnă. Obținerea acestor re­zultate au la bază desfășurarea unei largi munci politice și organizatorice de către comitetul raional de partid, organizațiile de bază, sfaturile popu­lare, consiliile de conducere ale celor 41 de gospodării colective. Paralel cu organizarea teritoriului gospodăriilor colective — lucrare de mare impor­tanță, care a fost terminată în între­gul raion — au fost luate măsuri pen­tru strîngerea cît mai grabnică a re­coltei culturilor tîrzii de toamnă, eli­berarea terenului de coconi și de alte resturi vegetale, executarea de arături, pentru insămînțări, asigurarea și con­diționarea seminței și efectuarea însă­­mînțărilor. Faptul că în întregul raion tractoa­rele și semănătorile se folosesc cu în­treaga lor capacitate de producție, că membrii g.a.c. muncesc pe întrecute în actuala campanie, a făcut ca pînă zi­lele trecute în întregul raion să se însămînțeze aproape 6000 ha. cu grîu din soiuri de înaltă productivitate și secară pentru boab­e, 999 ha. cu orz pentru boabe, 168­1 ha. cu secară ma­să verde. Cele mai de seamă succese la în­­sămînțări le-au obținut gospodăriile colective: „Partizanii păcii“ din Vă­­dăstrița. (care a însămînțat 350 ha. cu grîu, 120 ha. cu secară masă verde, 35 ha. cu orz și 20 ha. cu secară pen­tru boabe) ; „Republica“ din Vișina Veche (care a însămînțat 370 ha. cu grîu, 80 ha. cu orz, 80 ha. cu secară masă verde și 10 ha. cu secară pentru boabe) ; „Drumul socialismului" din Grojdibod (care a însămînțat 250 ha. cu grîu, 70 ha. cu secară pentru boa­be și masă verde) , „30 Decembrie“ din Orlea (care a­­ însămînțat 145 ha. cu grîu, 30 ha. cu orz și 40 ha. cu secară). De apreciat este fa­ptul că însămîn­­țările se execută ,sub directa îndruma­re a inginerilor și tehnicienilor agro­nomi. Așa de pildă, în actuala cam­panie, tehnicianul, agronom Oprea Ghi­­geanu se află pe tarlalele gospodăriei colective din Vădăstrița, inginerul a­­gronom Vladislav Talpă — pe tarla­lele gospodăriei colective din Vișina Veche, inginerul agronom Vasile Du­­m­iru de la secția agricolă raională—­­pe tarlalele gospodăriei colective din Orlea, a Faptul că arăturile lasă bolovănoase, determinat conducerile celor două S.M.T.-uri din raion și consiliile de con­ducere ale gospodăriilor colective să ia măsuri pentru asigurarea unui bun pat germinativ. Astfel, a fost repartizat pe unități un număr însemnat de discuri care sînt folosite cu maximum de randament, atît ziua cît și noaptea. Pe măsura terminării discuitului la o gospodărie, discurile sînt transferate la gospodăriile care sînt rămase în urmă cu această lucrare. Muncind pe întrecute, mecanizatorii și colectiviștii sunt hotărîți să inten­sifice ritmul însămînțărilor, astfel ca această lucrare să fie terminată în cel mai scurt timp în întregul raion Co­rabia. MARIN VRANCEA coresp. Conducerea magazinului Gostat din Craiova tărăgănează aducerea a 300 păsări de la GAS Burila Mare la Craiova pentru desfacere. — Cîntă mai încet! Țu­ neapărat să ne audă cei de la Craiova, să-și aducă aminte de noi și apoi să ne pomenim­­ cu zicala : Curaj găină... Găina către cocoș : I La colectiva .din Tunarii Vechi Intr-una din serile trecute, m-am abătut pe la sediul gospodăriei agri­cole colective din comuna Tunarii Vechi, raionul Calafat. Deși era tir­­ziu, am găsit pe președintele și vice­președintele gospodăriei colective, discutînd despre campania agricolă de toamnă. Gheorghe Anghel, preșe­dintele gospodăriei, spunea că în acea zi s-au terminat recoltatul și înmagazinatul porumbului de pe cele 350 hectare. M-am folosit de această împrejurare și am întrebat pe pre­ședinte : — Dar cu însămînțările de toamnă cum stați ? — Am arat pînă în prezent 210­­ hectare destinate însămînțărilor cu­­ grîu — mi-a răspuns președintele. ¤ Apoi, a continuat : Am selectat și a tratat 100.000 kg. sămînță de grîu £ din soiurile de înaltă productivitate. De asemenea, am schimbat la baza de recepție din comuna Poiana Mare cantitatea de 26.350 kg. grîu, pri­mind în schimb sămînță din soiuri de înaltă productivitate. Față de­­ anii trecuți, anul acesta calitatea­­ însămînțărilor este mult mai bună.­­ — Noi am mai avat și însămînțat 1­55 hectare cu secară masă verde pent­­­tru pășunatul animalelor — a inter­venit tov. Nicolae Nicola, vicepreșe­dinte al gospodăriei colective, care răspunde de sectorul zootehnic. Mi-am­ luat­ rămas bun de la cei doi tovarăși și le-am urat să termine primii pe raion însămînțările. FLOREA COCORA, coresp. . r Sa pregătim din timp animalele pentru sezonul de iarnă In Raportul prezentat la Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie— 1 iulie a.c., tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o minuțioasă analiză a modului cum s-au îndeplinit Directivele Con­gresului al lll-lea în ce privește con­struirea socialismului la sate și dez­voltarea agriculturii. Acest­ prețios do­cument scoate în evidență una din ca­racteristicile construcției socialiste în țara noastră și anume : sporirea nu­mărului de animale și a producției lor : lapte, carne etc. Astfel, comparativ cu anul 1938, numărul taurinelor a cres­cut cu 20 la sută, al porcinelor cu 70 la sută și al ovinelor cu 12 la sută. In urma măsurilor luate de partid și gu­vern numărul oilor cu lină fină și semifină a crescut in ultimii 10 ani cu 95 la sută. Pentru a avea de la animale pro­ducții din ce în ce mai mari, pe lîngă o hrană bună este necesar să le dăm și o îngrijire corespunzătoare. Trebuie luat , în considerare că în timpul verii, animalele au avut din plin furaje verzi, bogate în vitamine și în toate substan­țele hrănitoare, că s-au bucurat de ra­zele binefăcătoare ale soarelui și de mișcare în aer liber, pe cînd în sezo­nul de iarnă le lipsește atît verdeața, cît și mișcarea. Cum producția depinde în primul rînd de hrană, trebuie ca regimul de a­­limentație din timpul iernii să nu di­fere prea mult de acela din vară. Prac­tica și știința înaintată ne pun la în­­demînă o serie de metode pentru o h­ră­­nire rațională a animalelor în tim­pul iernii. Astfel, folosirea nutrețu­lui murat ajută ca vacile să dea iar­na tot atîta lapte ca și vara, cînd au din plin pășune. Tot de felul cum vom hrăni, îngriji și adăposti animalele în timpul iernii, depinde în cea mai mare măsură și posibilitatea de a spori numărul lor și producția pe întreg anul. Prin crea­rea unor condiții bune de iernare și la vitele de muncă, le vom putea folo­si cu maximum de randament în lu­crările agricole din primăvară. Realizările obținute de multe gospo­dării de stat și colective, precum și de numeroase întovărășiri, sunt dovezi te­meinice că în timpul iernii producția animalieră poate fi menținută la un nivel ridicat, cum avem la gospodăriile colective din Bechet, Băile­ști și altele. De la animalele bine îngrijite iarna, la fătările din primăvară vom obține un procent ridicat de produși de la toa­te femelele montate, produși sănătoși, viguroși și­ plini de vitalitate. Avind în vedere că, în condițiile țării noastre vitele stau în stabulație cca. 180 de zile, in primul rînd ne vom îngriji ca toate adăposturile să fie re­parate și văruite. Se va revizui siste­mul de ventilație spre a nu fi astupat de cuiburile diferitelor păsări sau chiar de pînza de păianjen. Toate gro­pile din pardoseală vor fi astupate, iar acolo unde udul a stagnat, vom scoate păunului afară și-l vom înlocui cu al­tul proaspăt și uscat. De asemenea, ri­golele de scurgere a udului se vor cu­­răți, iar cisterna de urină (hasnaua) se va goli de conținutul ei, răspindin­­du-se pe cimp, acesta fiind un îngrașă­­mint de valoare. Ferestrele și ușile vor fi revizuite ca să se închidă bine, pen­tru a nu se face curenți în adăposturi, căci este dovedit experimentul că în (Continuare în pag. 3-a) De curînd în comu­na Leu, din raio­nul Craiova, au luat ființă două gospo­dării colective. Țăranii întovărășiți care au pornit cu încredere pe calea gospodăriei colective sunt dornici să facă din gospodăriile în care muncesc, unități multilateral dezvoltate. De a­­ceea,­­ ei și-au exprimat dorința să meargă în vizită la citeva gospodării colective milionare din raionul Cara­cal, spre a învăța din experiența lor. Satisfăcîndu-le­­ dorința, biroul comite­tului raional de partid și comitetul e­­xecutiv al sfatului popular raional Cra­iova i-au ajutat sa viziteze gospodă­riile milionare „2 Martie" din Gostavăț și „Tractorul“ din Babiciu, raionul Ca­racal Cei 150 de colectiviști din Leu au rămas impresionați de cele văzute. Vi­zitatorii au admirat construcțiile trai­nice și ieftine ale gospodăriilor colec­tive din Gostavăț și Băbiciu. I.j g.a.e. „2 Martie” din Gostavăț spre exemplu, au văzut cele trei grajduri și un patul construite anul acesta, iar la g.a.c. „Tractorul“ din Babciu cele patru grajduri a cîte 100 capete vite mari licoare, două pastile, un complex pentru porci unde vor fi îngrășați 5000 de porci anual, un complex pentru 5000 capete păsări și multe altele. Vizitatorii s-au interesat îndeaproape de evoluția gospodăriei colective „Trac­torul" din Băbiciu. Ei au aflat că a­­ceastă gospodărie a luat ființă la 11 iunie 1950 doar cu 42 familii care a­­duseseră 128 ha. teren arabil, cinci cai, trei vaci, șapte boi, 11 pluguri, șapte grape, opt prăsituri și 10 care. Pe a­­tunci, fondul de bază al gospodăriei se ridica la abia 37.000 lei. C­ne a cunoscut atunci această gos­podărie colectivă și ar revedea-o acum, după 11 ani de la înființare, ar rămî­­ne profund impresionat. Gospodăria es­te astăzi o mare și puternică familie. Dacă la înființare ea semăna cu o in­suliță în mijlocul unui ocean,­­în pre­zent cuprinde toate familiile și supra­fața întregului sat: 800 de familii care muncesc înfrățite laolaltă, 3000 de hec­tare. Gospodăria, care în 1950 avea un fond de bază doar de 37.000 l ei, astăzi are un fond care se ridică la 2.700.000 lei. Colectiva din Băbiciu posedă un sector zootehnic în plină dezvoltare, care cuprinde 1000 oi cu lună fina și semifună, 317 vaci dintre care 117 va­ci cu lapte, 2000 păsări, 500 porci, 140 boi de muncă și altele. Aproape că nu le venea să creadă colectiviștilor din Leu cînd au aflat că anul trecut valoarea zilei-muncă la g.a.c. din Băbiciu s-a ridicat la 47 lei, din care 17 loi în bani. Pentru a-și ri­sipi nedumerirea colectivistul Dumitru Neacșu de la g.a.c. „Drumul belșugu­lui" din Leu a cerut să i se arate doi colectiviști din Băbiciu care muncesc cu hărnicie și prin urmare au primit produse multe. Președintele colectivei din Băbiciu l-a rugat pe Dumitru Neacșu să aleagă el pe acei colectiviști, să stea de vor­bă cu ei și să-i întrebe cum muncesc și cum trăiesc în colectivă. Dumitru Neacșu și-a exprimat atunci dorința să vorbească cu colectiviștii Dumitru Băr­­bulescu și Gheorghe Păuna. Satisfăcîn­­du-i dorința, Dumitru Bărbulescu a spus: „De cînd am intrat în gospo­dăria colectivă, trăiesc și eu ca oa­menii civilizați. Am tot ce-mi trebuie, nu duc lipsă de nimic. Dacă mun­cești, gospodăria colectivă îți asigură tot ce-ți este necesar. In gospodăria colectivă este locul omului harnic și cinst t. Dacă te străduiești să mun­cești mult și bine, vei avea sat­sfacția să primești alitea venituri nncit să-ți pri­sosească. Pînă acum în acest an —• eu am făcut împreună cu familia mea 400 zile-muncă și am primit numai ca avans 1200 kg. grîu, 2800 lei și alte produse“. — Eu, împreună cu familia mea — a intrat în vorbă colectivistul Gheorghe Păuna — am realizat pînă acum 425 zile-muncă și am dus a­­casă vreo 1275 kg. grîu, 2975 lei și alte produse. Dar astea sunt numai ca avans. La­­ repartizarea venituri­lor de sfîrșit de an, cred că voi duce acasă atîtea produse încît n-o să mai am unde să le depozitez. De fapt, la noi în colectivă sînt și acum co­lectiviști care nu și-au luat în între­gime nici avansul, pentru că n-au uinde să depoziteze produsele, deoarece nu le-au consumat nici pe cele care le-au primit anul trecut. Colectivistul Du­­­­mitru Neacșu s-a a­­propiat apoi de președintele colecti­vei din Băbiciu și l-a rugat să-i spu­nă cît a obținut gospodăria colectivă în medie la hectar, anul acesta, la culturile cerealiere. — Noi lucrăm pămîntul așa cum ne sfătuiesc agronomii și de aceea ob­ținem an de an recolte bogate — a răspuns președintele. Anul acesta, cu toată seceta care a bîntuit prin par­tea locului, am obținut în medie 1400 kg. grîu și 3000 kg. porumb boabe la­ hectar. Alături de cereale, noi cultivăm și plante tehnice pe suprafețe întin­se. Anul acesta am cultivat 200 ha, cu sfeclă de zahăr, precum și supra­­fețe însemnate cu legume și zarzava­turi. Numai după urma cultivării sfe­clei de zahăr vom obține un venit de 2.500.000 lei, plus 24 vagoane de za­hăr ce se vor repartiza colectiviștilor la zile-muncă... La despărțire, tovarășii: Constan­tin Cirjan, Marin Cotelici, Dumitru Zamfir de la g.a.c. „Drumul belșugu­lui“ și Marin Stănculescu, Marin Nițu și Radu Trică de la g.a.c. .„Viață nouă“ din Leu, exprimând sentimentele tuturor colectiviștilor care au fost în vizită, au asigurat gazdele că le vor urma exemplul și vor dezvolta mul­tilateral gospodăriile în care lucrează, făcîndu-le unități milionare și chiar multimilionare. TOMA DUMITRESCU colectivist din comuna Leu, raionul Craiova &N­ O­chii dt

Next