Inainte, iulie 1962 (Anul 19, nr. 5398-5423)

1962-07-22 / nr. 5416

ORGAN AIX CAN­TETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ATULUI POPULAR REGIONAL DUMINICA 22 IULIE 1962 Printre muncitorii fruntași din cadrul sectorului I de la Uzinele me­canice din Tr. Severin se numără și ajustorii Petre Peșca și Ion Opri­­tescu. Iată-i executând montarea a două mașini de clzmă pentru bacurile de 100 tone. Fabrică de gheață la Tg. Jiu Penir; a satisface nevoia de gheață a cetățenilor în timpul sezonului căl­duros mai ales, de curînd a fost con­struită și dată în folosință, la Tg. Jiu, o nouă fabrică de gheață. Această uni­tate de producție aparține întreprinderii orășenești de industrie locală și este în măsură să satisfacă întrutotul ne­voile locale. 7. PODARIȚA, coresp. Extind rețeaua comercială Grija pentru îmbunătățirea condiții­lor privind buna servire a oamenilor muncii prin unitățile de alimentație publică se manifestă printre altele și prin deschiderea și amenajarea unor noi unități. Recent, T.AP.L. Craiova a amenajat o frumoasă grădină de vară în calea Lenin nr. 130. E. BORTOI, coresp. Melropol Brazilia — la Craiova Echipa de fotbal Metropol Brazilia, care susține de citva timp meciuri in diferite localități din țara noastră, va evolua și in orașul Craiova in compa­nia fotbaliștilor de la C.S.O. Meciul este programat pentru ziua de luni 23 iulie a.c., la orele 18 și se va desfășura pe stadionul C.S.O. Obiectivul a fost îndeplinit An de an industria noastră socialistă este înzestrată cu mașini moderne, la nivelul tehnicii mondiale, care contri­buie din plin la producerea unor sor­timente de cea mai bună calitate. Tehnica iși spune cuvîntul și in lu­crările de construcții și montaje. Șan­tierele de construcții și montaje sunt do­tate pe zi ce trece cu noi utilaje. Directivele Congresului al Ill-lea al P.M.R. au trasat ca sarcină principală întreprinderilor de construcții, îndepli­nirea planului, reducerea prețului de cost și executarea unor lucrări de cea mai bună calitate. Muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea­­ C.AJ.S. Tg. Cărbu­­nești, însuflețiți de mărețele sarcini trasate de Congres, luptă cu avînt pen­tru traducerea lor în viață. Astfel, colec­tivul șantierului nr. 2 B., con­dus de tov. Dumitru Burlacu, executînd lucrările de turbo-compresoare a de­pus o atenție deosebită pentru a fi rea­lizate conform proiectului și de bună calitate. Acest obiectiv a fost îndeplinit, evidențiindu-se in mod deosebit echi­pele de mecanici montori conduse de Ștefan Stan și Victor Dobrotă, echipa de vopsitori condusă de Ion Fibiescu și cea de săpători condusă de Nicolae Oană. Rezultate frumoase au obținut și colectivele de pe șantierele nr. 1 Ți­­cleni și nr. 3 Craiova la lucrările de parcuri și distribuitoare. Pentru viitor, este necesar să se a­­corde o atenție deosebită tuturor lucră­rilor, pentru ca întreprinderile benefi­ciare să-și poată îndeplini planul de producție. ION BUDRIGA, coresp. Se înfăptuiesc sarcinile trasate de partid PÎINE DE CAUTĂTE — E bună plin ea ? — Pai numai atistă din ea și o tă­i convingi. E afinată, coaptă și pa­­easupra, mai e și caldă. Intr-o vre­me cam îndoiam de calitatea pîin­ii, dar acum n-avem ce zice. Bru­­icii noștri își fac datoria. S-ar pă­­ea să nu fiți de prin partea locului. — Is clujeancă. No, ce bună-i f fi dreptate, drăguțo. Așa-i și a­castră... Discuția avea loc intre două gos­­odine aflate în fata centrulu­­i de­vine nr. 30 din Tg. Jiu. Asemenea apreciere adusă colecti­­ulu­i Întreprinderii de panificație din cest oraș nu este, întîmplătoare. Ea are rodul măsurilor luate d­e partid u un an în urmă, cînd a fost adre­­ată Scrisoarea C.C al P.M.R. către participanții la­ concursul pe­­ țară Pentru plinea de cea mai bună alitate". Muncitorii, inginerii și tehnicienii atreprinderii sus-amintite au desfă­­urat și continuă să desfășoare o atrecere susținută și organizată pen­tru traducerea in viată a acestei chemări.* *?,•***. ț. ...lasă-ne în sala de fabricație. Aici, zi și noapte m­unca se desfășoa­ră fără întrerupere. Malaxoarele se învîrtesc alene frămîntînd aluatul? cîntarele automate îl drămuiesc cu precizie, iar din gura cuptoarelor în­cinse iată pîinea rumenă ce în scurt timp va fi transportată in autodube către centrele de desfacere. Primele cunoștințe au fost comu­niștii Petre Bobină și Ion Popescu, fruntași în producție. Cu o îndemi­­nare căpătată de-a lungul anilor, ei introduceau bucățile de aluat rotun­de în cuptoare — Ne-am obișnuit de mult cu do­goarea cuptoarelor — a intrat în dis­cuție cucălotul Ion Popescu. Și ori­­cît de cald ne-ar fi, noi nu pre­cupețim nici un efort, atunci cînd e vorba de a­ da oamenilor muncii o pîine pe plac. La concursul pe țară unde am participat, am învățat multe lucruri frumoase de la alți muncitori. La întoarcerea in întreprindere, am căutat să împărtășesc din cunoștin­țele căpătate acolo și celorlalți to­varăși de muncă. In primul rînd am trecut la aplicarea în producție a rețetelor de fabricație. Ca să ob­ținem o pîine cu aspect plăcut, coap­tă și cu o porozitate bine dezvoltată, facem probe de coacere pe loturi de făină. Și cu nerespectarea tempera­turii constante în cuptoare aveam de furcă. Acum însă măsurăm după ceas timpii fazelor procesului de produc­ție. Continuîndu-ne drumul prin locuri de muncă, am observat ahe că peste tot se lucrează cu atenție și pasiune pentru obținerea unei plini de calitate. Am fost impresi­­a­ți de condițiile corespunzătoare de igienă. Oamenii sînt îmbrăcați în halate albe, s-au construit rastere noi pentru dospirea pîinii, acoperite cu priză In fata unui malaxor am intîlnit pe brigadierul Petre Pascu, — și el participant la concursul pe țară. Am aflat că este un bun organizator al locului de muncă, că Împărtășește cu drag din experiența pe care are în meserie și altor muncitori cu o pregătire profesională mai slabă. Din graficul întrecerii socialiste pus la foc vizibil, am aflat că planul de producție este îndeplinit în mod rit­mic, iar calitatea pîinii s-a îmbună­tățit cu 28-30 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. De aseme­nea, colectivul Întreprinderii ,10 pa­nificație din Tg. Jiu s-a preocupat și continuă să se preocupe de a pro­duce o gamă tot mai variată de sor­timente de panificație. Sortimentele noi reieșite din concurs, între care* cornu­ri „Sinaia", ovale cu lapte de 50 gr., brioși de 100 grame etc. sunt apreciate și căutate de consumatori In trimestrele III și IV a.c. mun­citorii de aici vor produce și alte sortimente, deoarece fabrica va fi în­zestrată cu încă un cuptor mecanic cu capacitate de 7 tone pîine. De altfel, populația orașului Tg. Jiu este asigurată în prezent cu încă 5500 kg. pîine, pe lîngă cea produsă pina acum, deoarece s-a dat in folosință o nouă secție de pîine, dotată cu utilaje moderne. Am redat numai citeva aspecte din activitatea și realizările colectivului acestei întreprinderi. Din convor­bi­­rile avute cu alți muncitori și teh­nicieni am desprins că ei sînt h­o­­tărîți să lupte neobosit pentru în­deplinirea cu succes a sarcinilor tra­sate de partid, asigurînd­ oamenilor muncii pîine de cea mai bună cali­tate. A. POPESCU Să grăbim ritmul lucrărilor agricole de vară! Cifra La Sub­L t&ate. Antrenați în întrecerea socialistă pe brigăzi și echipe, membrii gospo­dăriei agricole colective din Prisă­­ceaua, raionul Vînju Mare, au termi­nat zilele trecute recoltatul și treie­ratul păioaselor de pe cele 418 hec­tare. Acum, întreaga recoltă se află în magaziile gospodăriei. Paralel cu executarea acestor lu­crări, colectiviștii din Prisăceaua, a­­jutați de mecanizatorii de la S.M.T. Vînju Mare au executat arături a­­dînci pe aproape 200 hectare, din care pe aproape 100 hectare au însă­mânțat culturi furajere. Colectiviștii din brigăzile conduse de Ion Marinescu, Sabin Rusu și Ștefan Stroe, precum și mecanizatorii Jean Marinescu, Nicolae Vlad, Ște­fan Sîrbu și Emil Gîrleanu au ob­ținut cele mai frumoase rezultate în actuala campanie. POPA CONSTANTIN coresp. * Recoltatul și treieratul păioaselor au luat sfîrșit și la gospodăriile a­­gricole colective „Dezrobirea“ din comuna Carpen și „Octombrie roșu* din localitatea Cleanov. De menea, și la aceste gospodării așe­co­lective s-au executat alături adinei de vară pe suprafețe întinse. Fruntași în executarea acestor lu­crări s-au situat tovarășii: Savu Cor­­neanu, Dumitru Bejan, Eliza Cașo­­veanu, Margareta Boca, Tudora Ste­­rie și Elena Cazacu de la G A.C. din Carpen și colectiviștii din brigăzile conduse de Iancu Smeu, Petre Ionică și Aurel Cojocaru de la gospodăria agricolă colectivă din Cleanov. FILIP AUREL coresp. Zoresc recoltatul Membrii gospodăriei agricole co­lective „Gheorghe Doja" din comuna Puiești raionul Oltețu, s-au pregă­tit din vreme pentru începerea re­coltatului păioaselor. Ei au procurat sacii necesari transportului griului din cîmp la magazie și la baza de recepție, au reparat și revizuit ate­lajele și spatiile de depozitare, au repartizat pe brigăzi și echipe supra­fața cultivată cu păioase. Organizarea temeinică a și sprijinul substanțial primit munci din partea mecanizatorilor de la S.M.T. Laloș ce deservesc această gospo­darie colectivă, a permis colecti­viștilor din Puiești să obțină rezul­tate frumoase în campania de re­coltare. Piiă zilele trecute se re­coltaseră culturile de orz și mază­re de pe întreaga suprafață cultiva­tă, iar griul de pe mai bine de 300 hectare. Fruntașe s-au situat brigăzile conduse de Ilie Predoi, Dumitru Mustață și Dumitru Călugăru. Paralel cu lucrările de recoltat, puieștenii au intensificat și treieratul păioaselor, arăturile adinei de vară și însămînțarea în cultură dublă a porumbului furajer. Astfel, pină zilele trecute s-au treierat orzul și ma­­zărea de pe cele 53 ha, ce le-au fost rezervate și griul de pe mai bine de 200 ha. Totodată s-au efectuat arături adinei de vară pe aproape 100 hec­tare. GHEORGHE ANGHEL, coresp Cu toată recolta înmagazinată Zilele trecute, membrii gospodă­riei agricole colective „Unirea" din satul Brîndușa, raionul Băilești, au terminat treieratul păioaselor de pe întreaga suprafață ce le-a fost re­zervată. In prezent, toate cantitățile de grîu, orz și secară rezultate de pe cele 120 hectare se află în ma­gaziile gospodăriei. Colectiviștii din brigada condusă de Ion Brînzan s-au situat în frun­tea tuturor la strînsul recoltei. De a­­semenea, mecanizatorii Ilie Silistra­­ru și Emil Ciovică au obținut cele mai bune rezultate în campania de recoltare și treieriș. ION FLOREA, coresp. Prin buna organizare a muncii Buna organizare a muncii a permis colectiviștilor din comuna Apele Vii, raionul Caracal, să termine recol­tatul păioaselor de pe cele aproape 370 hectare, cu două zile mai devreme decit prevedea propriul lor angaja­ment. Ei nu sunt mulțumiți numai cu faptul că au terminat recoltatul în­­tr-u­n timp scurt. Hotărire­a lor este să termine cit mai repede și treie­ratul culturilor de păioase. Asigurînd folosirea cu întreaga ca­pacitate a batozei și combinelor ce lucrează la treierat, colectiviștii din comuna Apele Vii au reușit ca pină zilele trecute să treiere păioasele de pe mai bine de 80 la sută din supra­față. După ritmul în care muncesc, și această lucrare va lua sfîrșit în următoarele două zile. Colectiviștii din brigăzile conduse de Marin Pănuță și Ilie Brăiculescu s-au situat in fruntea tuturor la re­coltat și treieriș. GHEORGHE CERNEA coresp. Au terminat treierișul Membrii gospodăriei agricole colective „23 August“ din comuna Obîrșia de Cîmp, raionul Calafat, sprijiniți îndea­proape de brigada de tractoare nr. 11 a S.M.T. din această comună, au reușit să termine recoltatul și treieratul pe întreaga suprafață de 580 ha. cultivată cu grîu, orz, secară și mazăre. La executarea acestor lucrări s-au evidențiat în mod deosebit brigăzile conduse de tov. Florea Padină, Ruican Dumitru și altele, iar din rîndul bri­găzii de tractoriști tovarășii Constantin Vărzaru, Ion Ruican și alții. In prezent, colectiviștii din această comună se pregătesc de însilozarea porumbului pentru asigurarea de furaj. MOTROC CONSTANTIN coresp. IAT Despre încheierea campaniei de recol­tare și treieriș a păioaselor în comu­nele respective ne-au scris și cores­pondenții voluntari A. Codreș din co­muna Siliștea-Crucii, raionul Băilești și C. Dih­ovu din comuna Moțăței, ra­ionul Calafat. La aria C.A.C. ierișul e in toi. „Republica" din Vișina Veche, raionul Corabia, tre- Ce fel de oameni sînteți? Recolta a fost strînsă de pe cea mai mare suprafață cu păioase a re­giunii. In marea bătălie a verii, am cunoscut oameni minunați, înfrățiți sub semnul unui ideal comun, ideal născut din eforturi pentru binele tuturor. Cînd întîlnești asemenea oa­meni, ți se umple inima de bucurie și ziua îți pare mai lungă și mai plină. Desigur, că nu pot să nu-mi aduc aminte de figura luminoasă a trac­toristului Ion Gheorghe de la G.A.S. Breasla și de impresia puternică ce mi-a lăsat-o acest om, simplu în a­­parență, dar atît d­e complex și bo­gat sufletește ! Cu asemenea oameni ai dori întotdeauna să te întîlnești, să le strîngi mina bătătorită de muncă, a cărei căldură e mai densă decit a soarelui de amiază. Cu ase­menea oameni îți dai seama că bine, că zilele noastre au creat oa­­­meni adevărați, oameni conștienți de misiunea lor. Dar... Acest „dar" inevitabil îl mai gă­sești din cînd în cînd, e adevărat Tot atît de adevărat, ca mîhnirea care o încerci cînd îl întîlnești, și pe care am încercat-o pe una din tarlalele gospodăriei colective „Ni­colae Bălcescu" din comuna Betoți, raionul Craiova. L-a r­­găsit întruchipat in persoana tractoristului Ion Chirea de la S.M.T. Cîrcea. Acest tînăr a trimis în ajutorul colectiviștilor fost la strînsul recoltei. A venit, ce-i drept la timp, dar în ce condiții ?! Combi­nei, de cum a băgat-o în lan, i-au fost necesare după cinci minute pri­mele reparații. Ion Chirea și-a băgat m­îinile în buzunare, s-a tras la umbră mulțu­mit d­e odihnă și a ... așteptat ! — Nu mă pricep s-o repar — a răspuns el colectiviștilor. — Păi atunci de ce ai venit ?! — întrebați șefii !... Colectiviștii au anunțat S.M.T. Cîrcea. Cei de acolo au trimis „ate­lierul": o nicovală și trei ciocane ! Au venit, au văzut și , au sacrificat cîțiva pui cu mujdei și, ca să fie masa bogată au stropit-o cu citeva kilograme de vin. Apoi... au plecat. — Merge? — au întrebat colecti­viștii, jigniți de atitudinea de nepă­sare a „atelierului". — O să meargă, că de-aia e com­bină.. Și au plecat, acoperiți de gloria prafului. Intr-adevăr, a „mers". In trei zile a recoltat o jumătate de hectar. In vremea asta griul se copsese, vîntul lovea spicele și boabele cădeau pe pămint mirate de ingratitudinea oa­menilor. Colectiviștii l-au luat pe tractorist la întrebări: — Bine, frățioare, ce om ești?! Nu vezi că se prăpădește recolta? — Ce-mi pasă ! Să-mi iasă tutunul și țuica... Cine te-a învățat pe dumneata, Ion Chirea, să răspunzi astfel? Cine ți-a dat dreptul să jignești oamenii care te-au primit cu brațele deschi­se? Te-ai întrebat vreodată ce iei de om ești ? Mi-e rușine să-ți spun. Mi-e rușine să-ți rostesc numele ! Dumneata nu meriți să ți se strîngă mina. Ba și mai mult ! Să te arate toată lumea cu degetul... Ar trebui să roșească și cel care te-a trimis acolo, pe tarlalele gospo­dăriei, să-i ajuți pe oameni. Cum va răspunde șeful dumitale. Ion Un­­gureanu, in fata colectiviștilor din Beleti ? A trimis acolo o combină care s-a tricat imediat și un om to­tal lipsit de cel mai elementar bun simt. Cum ai iscălit dumneata Ion Ungureanu, ieșirea combinei ca bună pentru recoltat? Probabil, că și pe dumneata te guvernează aceeași nepăsare. Probabil, că vei răspunde ca și Ion Chirea: „Să-mi iasă tutunul și țuica !". N-ar fi surprinzător. Te-ai gândit vreodată că statul ți-a creat conditii de învățătură ca să devii inginer, că te-a crescut ca pe un om de nădejde ? Cred că asemenea complexe sufletești nu te-au încercat niciodată. Probabil, că ai intrat la facultate ca să obții o diplomă, să-ți aranjezi o viață ușoară, să te Închizi in crusta nepăsării și a traiului lip­sit de orice grijă. Te chem și pe dumneata și pe Ion Chirea acum, în fața oamenilor să le dau­ socoteală. D. ION — Combina nu merge, in schimb puiul cu mujdei și cu vin „merg" de minune! 1 O­ itil linunuM'til­e reguutti XVA­n mașină, nu observi mare­­­l lucru. Ai impresia că ești la cinematograf și ti se pre­zintă secvențe in mișcare. Nici de jos, din vale, chiar dacă te-ai da jos din mașină. Ai rupt pentru moment mișcarea și ești copleșit de gigantism. Munții se apleacă sine tine și­ fi­ind in față , ești prea mic! Este altceva cind le-ai instalat bine în coama lor și i­i dai mina depărtărilor. Atunci cerul li se pa­re aproape și norii isi trec pe sub picioare. E o senzație copleșitoare de înălțare. De fapt, nu-i nici o vale. E un defileu. Tismana, este un fiu de munte, capricios, ca argintul viu Deasupra mănăstirii — este fon­dată de legendarul Nicodim în 1370 - se înalță un pisc de cremene că­ruia i se zice Stirmina. De pe a­­cest pisc vezi toată valea. Verdele pădurilor, de la tonurile cele mai deschise pină aproape de negru, cheamă impresia vieții pline, re­vărsată din plin. Dantelăria pădu­rilor, a stincilor din care se aruncă la vale Tismana însetată de piatră și depărtare, se îmbină in gingășii și sălbăticii. Ascuțișul apei a tă­iat prin milenii, cu o inspirație de artist genial, calea descătușată a undelor repezi... Mănăstirea merită să fie văzută. E o întreagă istorie in această te­merară construcție. Dacă ajungi aici, încearcă să te descurci sin­­gur in descifrarea picturilor mu­rale, deoarece ghidul e foarte slab la istorie... ★ /TAs munte, in sus, încep par­­­­­­­chetele de exploatare a­­ lemnului. Aci, in cremenea virturilor, găsești țapinarii. Oameni crescuți in tăria muntelui. Tehnica nouă a urcat pină in birlogul ur­șilor. Tractoare puternice fierăs­­traie electrice au înlocuit caii și securile. Și oamenii s-au schimbat. Auzi vorbindu-se despre produc­ție, despre întrecere socialistă și multe altele, consemnate de viața noastră in tumultul construirii so­cialismului. E un fapt normal ca in pauza mori­­ii să-i vai citind „Scinteia". Da. Și oamenii s-au schimbat... ✓VA-i străvi. Căprioare. Urși. " U Credeam că n-am să văd­­ nimic din aceste viețuitoare ale Tismanei. Pe primii i-am vă­zut... in păstrăvăria din Tismana. Sunt și în Tismana și în Apa Nea­gră. Numai că trebuie să ai răb­dare. Atunci ii vezi. Sunt ca niște sclipiri de otel brumate de apă Căprioare și urși n-am văzut. Am văzut numai urmele. E drept că erau proaspete. Dacă eram vînă­­îm­­lungeam „coada vulpii" și vă mărturiseam că puțin a lipsit să nu „vin" un urs in tolbă. O tolbă­ri e măsura imaginației. ★ l­a Tismana se fac celebrele co­voare oltenești. Măiestria breș­e­­nilor tismăneni e cunoscută și peste granițele țării, umbrind milenarul mit atotputernic al covorului persian. Aici, imaginația artistului com­pletează natura. Sau, dacă o re­produce o reproduce magistral. Motivul oltenesc are și el istoria lui, tesută cu migală, pe pinza vremii. N-am încercat s-o des­cos. Am contemplat-o in măreția ei. /I­ ți-am adus aminte de celebra „Romînie pitorească" a lui Vlahuță. Dacă azi ar fi poposit pe aceste meleaguri, pana lui receptivă s-ar fi înfrigurat de ineditul noului în această vale a Tismanei, vale, in care noul a pă­truns irezistibil, însetat ca și apa Tismanei, pină în birlogul netulbu­rat al stăpînului patruped, corec­­tînd nesfirșitele frumuseți cu to­nuri noi de tractoare. I. DOBRESCU (Valea uhatatiel ■ [UNK] »imnm»inm­»niiimnm»intMumim­m»inmmiMHUiH«i«»»imi Primii pe raion După ce au terminat recoltatul și treieratul păioaselor, membrii gospodă­riei colective „Unirea“ din orașul Co­rabia au transportat la baza de recepție peste 41 vagoane grîu, reprezentînd muncile S.M.T., ulumul și contractul pentru anul acesta. Ei se situează ast­fel primit pe raion in ce privește achi­tarea obligațiilor către stat. VAFIADIS KOSTAS. coresp. În două zile Membrii G.A.C. „23 August" din Berlești și „1907" din Scrada, raionul Gilort au reușit să termine recolta­tul orzului numai în două zile bune de lucru și să înceapă imediat re­coltatul griului.­­ Paralel cu recoltatul griului, ei au început și treierișul. C. ROGOJANU . coresp.

Next