Inainte, iulie 1962 (Anul 19, nr. 5398-5423)
1962-07-22 / nr. 5416
ORGAN AIX CANTETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ATULUI POPULAR REGIONAL DUMINICA 22 IULIE 1962 Printre muncitorii fruntași din cadrul sectorului I de la Uzinele mecanice din Tr. Severin se numără și ajustorii Petre Peșca și Ion Opritescu. Iată-i executând montarea a două mașini de clzmă pentru bacurile de 100 tone. Fabrică de gheață la Tg. Jiu Penir; a satisface nevoia de gheață a cetățenilor în timpul sezonului călduros mai ales, de curînd a fost construită și dată în folosință, la Tg. Jiu, o nouă fabrică de gheață. Această unitate de producție aparține întreprinderii orășenești de industrie locală și este în măsură să satisfacă întrutotul nevoile locale. 7. PODARIȚA, coresp. Extind rețeaua comercială Grija pentru îmbunătățirea condițiilor privind buna servire a oamenilor muncii prin unitățile de alimentație publică se manifestă printre altele și prin deschiderea și amenajarea unor noi unități. Recent, T.AP.L. Craiova a amenajat o frumoasă grădină de vară în calea Lenin nr. 130. E. BORTOI, coresp. Melropol Brazilia — la Craiova Echipa de fotbal Metropol Brazilia, care susține de citva timp meciuri in diferite localități din țara noastră, va evolua și in orașul Craiova in compania fotbaliștilor de la C.S.O. Meciul este programat pentru ziua de luni 23 iulie a.c., la orele 18 și se va desfășura pe stadionul C.S.O. Obiectivul a fost îndeplinit An de an industria noastră socialistă este înzestrată cu mașini moderne, la nivelul tehnicii mondiale, care contribuie din plin la producerea unor sortimente de cea mai bună calitate. Tehnica iși spune cuvîntul și in lucrările de construcții și montaje. Șantierele de construcții și montaje sunt dotate pe zi ce trece cu noi utilaje. Directivele Congresului al Ill-lea al P.M.R. au trasat ca sarcină principală întreprinderilor de construcții, îndeplinirea planului, reducerea prețului de cost și executarea unor lucrări de cea mai bună calitate. Muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea C.AJ.S. Tg. Cărbunești, însuflețiți de mărețele sarcini trasate de Congres, luptă cu avînt pentru traducerea lor în viață. Astfel, colectivul șantierului nr. 2 B., condus de tov. Dumitru Burlacu, executînd lucrările de turbo-compresoare a depus o atenție deosebită pentru a fi realizate conform proiectului și de bună calitate. Acest obiectiv a fost îndeplinit, evidențiindu-se in mod deosebit echipele de mecanici montori conduse de Ștefan Stan și Victor Dobrotă, echipa de vopsitori condusă de Ion Fibiescu și cea de săpători condusă de Nicolae Oană. Rezultate frumoase au obținut și colectivele de pe șantierele nr. 1 Țicleni și nr. 3 Craiova la lucrările de parcuri și distribuitoare. Pentru viitor, este necesar să se acorde o atenție deosebită tuturor lucrărilor, pentru ca întreprinderile beneficiare să-și poată îndeplini planul de producție. ION BUDRIGA, coresp. Se înfăptuiesc sarcinile trasate de partid PÎINE DE CAUTĂTE — E bună plin ea ? — Pai numai atistă din ea și o tăi convingi. E afinată, coaptă și paeasupra, mai e și caldă. Intr-o vreme cam îndoiam de calitatea pîinii, dar acum n-avem ce zice. Bruicii noștri își fac datoria. S-ar păea să nu fiți de prin partea locului. — Is clujeancă. No, ce bună-i f fi dreptate, drăguțo. Așa-i și acastră... Discuția avea loc intre două gosodine aflate în fata centrului devine nr. 30 din Tg. Jiu. Asemenea apreciere adusă colectiului Întreprinderii de panificație din cest oraș nu este, întîmplătoare. Ea are rodul măsurilor luate de partid u un an în urmă, cînd a fost adreată Scrisoarea C.C al P.M.R. către participanții la concursul pe țară Pentru plinea de cea mai bună alitate". Muncitorii, inginerii și tehnicienii atreprinderii sus-amintite au desfăurat și continuă să desfășoare o atrecere susținută și organizată pentru traducerea in viată a acestei chemări.* *?,•***. ț. ...lasă-ne în sala de fabricație. Aici, zi și noapte munca se desfășoară fără întrerupere. Malaxoarele se învîrtesc alene frămîntînd aluatul? cîntarele automate îl drămuiesc cu precizie, iar din gura cuptoarelor încinse iată pîinea rumenă ce în scurt timp va fi transportată in autodube către centrele de desfacere. Primele cunoștințe au fost comuniștii Petre Bobină și Ion Popescu, fruntași în producție. Cu o îndeminare căpătată de-a lungul anilor, ei introduceau bucățile de aluat rotunde în cuptoare — Ne-am obișnuit de mult cu dogoarea cuptoarelor — a intrat în discuție cucălotul Ion Popescu. Și oricît de cald ne-ar fi, noi nu precupețim nici un efort, atunci cînd e vorba de a da oamenilor muncii o pîine pe plac. La concursul pe țară unde am participat, am învățat multe lucruri frumoase de la alți muncitori. La întoarcerea in întreprindere, am căutat să împărtășesc din cunoștințele căpătate acolo și celorlalți tovarăși de muncă. In primul rînd am trecut la aplicarea în producție a rețetelor de fabricație. Ca să obținem o pîine cu aspect plăcut, coaptă și cu o porozitate bine dezvoltată, facem probe de coacere pe loturi de făină. Și cu nerespectarea temperaturii constante în cuptoare aveam de furcă. Acum însă măsurăm după ceas timpii fazelor procesului de producție. Continuîndu-ne drumul prin locuri de muncă, am observat ahe că peste tot se lucrează cu atenție și pasiune pentru obținerea unei plini de calitate. Am fost impresiați de condițiile corespunzătoare de igienă. Oamenii sînt îmbrăcați în halate albe, s-au construit rastere noi pentru dospirea pîinii, acoperite cu priză In fata unui malaxor am intîlnit pe brigadierul Petre Pascu, — și el participant la concursul pe țară. Am aflat că este un bun organizator al locului de muncă, că Împărtășește cu drag din experiența pe care are în meserie și altor muncitori cu o pregătire profesională mai slabă. Din graficul întrecerii socialiste pus la foc vizibil, am aflat că planul de producție este îndeplinit în mod ritmic, iar calitatea pîinii s-a îmbunătățit cu 28-30 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, colectivul Întreprinderii ,10 panificație din Tg. Jiu s-a preocupat și continuă să se preocupe de a produce o gamă tot mai variată de sortimente de panificație. Sortimentele noi reieșite din concurs, între care* cornuri „Sinaia", ovale cu lapte de 50 gr., brioși de 100 grame etc. sunt apreciate și căutate de consumatori In trimestrele III și IV a.c. muncitorii de aici vor produce și alte sortimente, deoarece fabrica va fi înzestrată cu încă un cuptor mecanic cu capacitate de 7 tone pîine. De altfel, populația orașului Tg. Jiu este asigurată în prezent cu încă 5500 kg. pîine, pe lîngă cea produsă pina acum, deoarece s-a dat in folosință o nouă secție de pîine, dotată cu utilaje moderne. Am redat numai citeva aspecte din activitatea și realizările colectivului acestei întreprinderi. Din convorbirile avute cu alți muncitori și tehnicieni am desprins că ei sînt hotărîți să lupte neobosit pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor trasate de partid, asigurînd oamenilor muncii pîine de cea mai bună calitate. A. POPESCU Să grăbim ritmul lucrărilor agricole de vară! Cifra La SubL t&ate. Antrenați în întrecerea socialistă pe brigăzi și echipe, membrii gospodăriei agricole colective din Prisăceaua, raionul Vînju Mare, au terminat zilele trecute recoltatul și treieratul păioaselor de pe cele 418 hectare. Acum, întreaga recoltă se află în magaziile gospodăriei. Paralel cu executarea acestor lucrări, colectiviștii din Prisăceaua, ajutați de mecanizatorii de la S.M.T. Vînju Mare au executat arături adînci pe aproape 200 hectare, din care pe aproape 100 hectare au însămânțat culturi furajere. Colectiviștii din brigăzile conduse de Ion Marinescu, Sabin Rusu și Ștefan Stroe, precum și mecanizatorii Jean Marinescu, Nicolae Vlad, Ștefan Sîrbu și Emil Gîrleanu au obținut cele mai frumoase rezultate în actuala campanie. POPA CONSTANTIN coresp. * Recoltatul și treieratul păioaselor au luat sfîrșit și la gospodăriile agricole colective „Dezrobirea“ din comuna Carpen și „Octombrie roșu* din localitatea Cleanov. De menea, și la aceste gospodării așecolective s-au executat alături adinei de vară pe suprafețe întinse. Fruntași în executarea acestor lucrări s-au situat tovarășii: Savu Corneanu, Dumitru Bejan, Eliza Cașoveanu, Margareta Boca, Tudora Sterie și Elena Cazacu de la G A.C. din Carpen și colectiviștii din brigăzile conduse de Iancu Smeu, Petre Ionică și Aurel Cojocaru de la gospodăria agricolă colectivă din Cleanov. FILIP AUREL coresp. Zoresc recoltatul Membrii gospodăriei agricole colective „Gheorghe Doja" din comuna Puiești raionul Oltețu, s-au pregătit din vreme pentru începerea recoltatului păioaselor. Ei au procurat sacii necesari transportului griului din cîmp la magazie și la baza de recepție, au reparat și revizuit atelajele și spatiile de depozitare, au repartizat pe brigăzi și echipe suprafața cultivată cu păioase. Organizarea temeinică a și sprijinul substanțial primit munci din partea mecanizatorilor de la S.M.T. Laloș ce deservesc această gospodarie colectivă, a permis colectiviștilor din Puiești să obțină rezultate frumoase în campania de recoltare. Piiă zilele trecute se recoltaseră culturile de orz și mazăre de pe întreaga suprafață cultivată, iar griul de pe mai bine de 300 hectare. Fruntașe s-au situat brigăzile conduse de Ilie Predoi, Dumitru Mustață și Dumitru Călugăru. Paralel cu lucrările de recoltat, puieștenii au intensificat și treieratul păioaselor, arăturile adinei de vară și însămînțarea în cultură dublă a porumbului furajer. Astfel, pină zilele trecute s-au treierat orzul și mazărea de pe cele 53 ha, ce le-au fost rezervate și griul de pe mai bine de 200 ha. Totodată s-au efectuat arături adinei de vară pe aproape 100 hectare. GHEORGHE ANGHEL, coresp Cu toată recolta înmagazinată Zilele trecute, membrii gospodăriei agricole colective „Unirea" din satul Brîndușa, raionul Băilești, au terminat treieratul păioaselor de pe întreaga suprafață ce le-a fost rezervată. In prezent, toate cantitățile de grîu, orz și secară rezultate de pe cele 120 hectare se află în magaziile gospodăriei. Colectiviștii din brigada condusă de Ion Brînzan s-au situat în fruntea tuturor la strînsul recoltei. De asemenea, mecanizatorii Ilie Silistraru și Emil Ciovică au obținut cele mai bune rezultate în campania de recoltare și treieriș. ION FLOREA, coresp. Prin buna organizare a muncii Buna organizare a muncii a permis colectiviștilor din comuna Apele Vii, raionul Caracal, să termine recoltatul păioaselor de pe cele aproape 370 hectare, cu două zile mai devreme decit prevedea propriul lor angajament. Ei nu sunt mulțumiți numai cu faptul că au terminat recoltatul într-un timp scurt. Hotărirea lor este să termine cit mai repede și treieratul culturilor de păioase. Asigurînd folosirea cu întreaga capacitate a batozei și combinelor ce lucrează la treierat, colectiviștii din comuna Apele Vii au reușit ca pină zilele trecute să treiere păioasele de pe mai bine de 80 la sută din suprafață. După ritmul în care muncesc, și această lucrare va lua sfîrșit în următoarele două zile. Colectiviștii din brigăzile conduse de Marin Pănuță și Ilie Brăiculescu s-au situat in fruntea tuturor la recoltat și treieriș. GHEORGHE CERNEA coresp. Au terminat treierișul Membrii gospodăriei agricole colective „23 August“ din comuna Obîrșia de Cîmp, raionul Calafat, sprijiniți îndeaproape de brigada de tractoare nr. 11 a S.M.T. din această comună, au reușit să termine recoltatul și treieratul pe întreaga suprafață de 580 ha. cultivată cu grîu, orz, secară și mazăre. La executarea acestor lucrări s-au evidențiat în mod deosebit brigăzile conduse de tov. Florea Padină, Ruican Dumitru și altele, iar din rîndul brigăzii de tractoriști tovarășii Constantin Vărzaru, Ion Ruican și alții. In prezent, colectiviștii din această comună se pregătesc de însilozarea porumbului pentru asigurarea de furaj. MOTROC CONSTANTIN coresp. IAT Despre încheierea campaniei de recoltare și treieriș a păioaselor în comunele respective ne-au scris și corespondenții voluntari A. Codreș din comuna Siliștea-Crucii, raionul Băilești și C. Dihovu din comuna Moțăței, raionul Calafat. La aria C.A.C. ierișul e in toi. „Republica" din Vișina Veche, raionul Corabia, tre- Ce fel de oameni sînteți? Recolta a fost strînsă de pe cea mai mare suprafață cu păioase a regiunii. In marea bătălie a verii, am cunoscut oameni minunați, înfrățiți sub semnul unui ideal comun, ideal născut din eforturi pentru binele tuturor. Cînd întîlnești asemenea oameni, ți se umple inima de bucurie și ziua îți pare mai lungă și mai plină. Desigur, că nu pot să nu-mi aduc aminte de figura luminoasă a tractoristului Ion Gheorghe de la G.A.S. Breasla și de impresia puternică ce mi-a lăsat-o acest om, simplu în aparență, dar atît de complex și bogat sufletește ! Cu asemenea oameni ai dori întotdeauna să te întîlnești, să le strîngi mina bătătorită de muncă, a cărei căldură e mai densă decit a soarelui de amiază. Cu asemenea oameni îți dai seama că bine, că zilele noastre au creat oameni adevărați, oameni conștienți de misiunea lor. Dar... Acest „dar" inevitabil îl mai găsești din cînd în cînd, e adevărat Tot atît de adevărat, ca mîhnirea care o încerci cînd îl întîlnești, și pe care am încercat-o pe una din tarlalele gospodăriei colective „Nicolae Bălcescu" din comuna Betoți, raionul Craiova. L-a rgăsit întruchipat in persoana tractoristului Ion Chirea de la S.M.T. Cîrcea. Acest tînăr a trimis în ajutorul colectiviștilor fost la strînsul recoltei. A venit, ce-i drept la timp, dar în ce condiții ?! Combinei, de cum a băgat-o în lan, i-au fost necesare după cinci minute primele reparații. Ion Chirea și-a băgat mîinile în buzunare, s-a tras la umbră mulțumit de odihnă și a ... așteptat ! — Nu mă pricep s-o repar — a răspuns el colectiviștilor. — Păi atunci de ce ai venit ?! — întrebați șefii !... Colectiviștii au anunțat S.M.T. Cîrcea. Cei de acolo au trimis „atelierul": o nicovală și trei ciocane ! Au venit, au văzut și , au sacrificat cîțiva pui cu mujdei și, ca să fie masa bogată au stropit-o cu citeva kilograme de vin. Apoi... au plecat. — Merge? — au întrebat colectiviștii, jigniți de atitudinea de nepăsare a „atelierului". — O să meargă, că de-aia e combină.. Și au plecat, acoperiți de gloria prafului. Intr-adevăr, a „mers". In trei zile a recoltat o jumătate de hectar. In vremea asta griul se copsese, vîntul lovea spicele și boabele cădeau pe pămint mirate de ingratitudinea oamenilor. Colectiviștii l-au luat pe tractorist la întrebări: — Bine, frățioare, ce om ești?! Nu vezi că se prăpădește recolta? — Ce-mi pasă ! Să-mi iasă tutunul și țuica... Cine te-a învățat pe dumneata, Ion Chirea, să răspunzi astfel? Cine ți-a dat dreptul să jignești oamenii care te-au primit cu brațele deschise? Te-ai întrebat vreodată ce iei de om ești ? Mi-e rușine să-ți spun. Mi-e rușine să-ți rostesc numele ! Dumneata nu meriți să ți se strîngă mina. Ba și mai mult ! Să te arate toată lumea cu degetul... Ar trebui să roșească și cel care te-a trimis acolo, pe tarlalele gospodăriei, să-i ajuți pe oameni. Cum va răspunde șeful dumitale. Ion Ungureanu, in fata colectiviștilor din Beleti ? A trimis acolo o combină care s-a tricat imediat și un om total lipsit de cel mai elementar bun simt. Cum ai iscălit dumneata Ion Ungureanu, ieșirea combinei ca bună pentru recoltat? Probabil, că și pe dumneata te guvernează aceeași nepăsare. Probabil, că vei răspunde ca și Ion Chirea: „Să-mi iasă tutunul și țuica !". N-ar fi surprinzător. Te-ai gândit vreodată că statul ți-a creat conditii de învățătură ca să devii inginer, că te-a crescut ca pe un om de nădejde ? Cred că asemenea complexe sufletești nu te-au încercat niciodată. Probabil, că ai intrat la facultate ca să obții o diplomă, să-ți aranjezi o viață ușoară, să te Închizi in crusta nepăsării și a traiului lipsit de orice grijă. Te chem și pe dumneata și pe Ion Chirea acum, în fața oamenilor să le dau socoteală. D. ION — Combina nu merge, in schimb puiul cu mujdei și cu vin „merg" de minune! 1 O itil linunuM'tile reguutti XVAn mașină, nu observi marel lucru. Ai impresia că ești la cinematograf și ti se prezintă secvențe in mișcare. Nici de jos, din vale, chiar dacă te-ai da jos din mașină. Ai rupt pentru moment mișcarea și ești copleșit de gigantism. Munții se apleacă sine tine și fiind in față , ești prea mic! Este altceva cind le-ai instalat bine în coama lor și ii dai mina depărtărilor. Atunci cerul li se pare aproape și norii isi trec pe sub picioare. E o senzație copleșitoare de înălțare. De fapt, nu-i nici o vale. E un defileu. Tismana, este un fiu de munte, capricios, ca argintul viu Deasupra mănăstirii — este fondată de legendarul Nicodim în 1370 - se înalță un pisc de cremene căruia i se zice Stirmina. De pe acest pisc vezi toată valea. Verdele pădurilor, de la tonurile cele mai deschise pină aproape de negru, cheamă impresia vieții pline, revărsată din plin. Dantelăria pădurilor, a stincilor din care se aruncă la vale Tismana însetată de piatră și depărtare, se îmbină in gingășii și sălbăticii. Ascuțișul apei a tăiat prin milenii, cu o inspirație de artist genial, calea descătușată a undelor repezi... Mănăstirea merită să fie văzută. E o întreagă istorie in această temerară construcție. Dacă ajungi aici, încearcă să te descurci singur in descifrarea picturilor murale, deoarece ghidul e foarte slab la istorie... ★ /TAs munte, in sus, încep parchetele de exploatare a lemnului. Aci, in cremenea virturilor, găsești țapinarii. Oameni crescuți in tăria muntelui. Tehnica nouă a urcat pină in birlogul urșilor. Tractoare puternice fierăstraie electrice au înlocuit caii și securile. Și oamenii s-au schimbat. Auzi vorbindu-se despre producție, despre întrecere socialistă și multe altele, consemnate de viața noastră in tumultul construirii socialismului. E un fapt normal ca in pauza moriii să-i vai citind „Scinteia". Da. Și oamenii s-au schimbat... ✓VA-i străvi. Căprioare. Urși. " U Credeam că n-am să văd nimic din aceste viețuitoare ale Tismanei. Pe primii i-am văzut... in păstrăvăria din Tismana. Sunt și în Tismana și în Apa Neagră. Numai că trebuie să ai răbdare. Atunci ii vezi. Sunt ca niște sclipiri de otel brumate de apă Căprioare și urși n-am văzut. Am văzut numai urmele. E drept că erau proaspete. Dacă eram vînăîmlungeam „coada vulpii" și vă mărturiseam că puțin a lipsit să nu „vin" un urs in tolbă. O tolbări e măsura imaginației. ★ la Tismana se fac celebrele covoare oltenești. Măiestria breșenilor tismăneni e cunoscută și peste granițele țării, umbrind milenarul mit atotputernic al covorului persian. Aici, imaginația artistului completează natura. Sau, dacă o reproduce o reproduce magistral. Motivul oltenesc are și el istoria lui, tesută cu migală, pe pinza vremii. N-am încercat s-o descos. Am contemplat-o in măreția ei. /I ți-am adus aminte de celebra „Romînie pitorească" a lui Vlahuță. Dacă azi ar fi poposit pe aceste meleaguri, pana lui receptivă s-ar fi înfrigurat de ineditul noului în această vale a Tismanei, vale, in care noul a pătruns irezistibil, însetat ca și apa Tismanei, pină în birlogul netulburat al stăpînului patruped, corectînd nesfirșitele frumuseți cu tonuri noi de tractoare. I. DOBRESCU (Valea uhatatiel ■ [UNK] »imnm»inm»niiimnm»intMumimm»inmmiMHUiH«i«»»imi Primii pe raion După ce au terminat recoltatul și treieratul păioaselor, membrii gospodăriei colective „Unirea“ din orașul Corabia au transportat la baza de recepție peste 41 vagoane grîu, reprezentînd muncile S.M.T., ulumul și contractul pentru anul acesta. Ei se situează astfel primit pe raion in ce privește achitarea obligațiilor către stat. VAFIADIS KOSTAS. coresp. În două zile Membrii G.A.C. „23 August" din Berlești și „1907" din Scrada, raionul Gilort au reușit să termine recoltatul orzului numai în două zile bune de lucru și să înceapă imediat recoltatul griului. Paralel cu recoltatul griului, ei au început și treierișul. C. ROGOJANU . coresp.