Inainte, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5476-5501)

1962-10-14 / nr. 5487

Buna pregătire a adunărilor de dări de seamă și alegeri — în alen­ia noastră în curînd va avea loc un eveniment deosebit în viața organizațiilor de bază U.T.M. de la sate­ — adunările generale de dări de seamă și alegeri. Aceste adunări sunt menite să activi­zeze întreaga masă a atemiștilor și prin ei a întregului tineret, să ducă la întărirea continuă a democrației interne și a vieții de organizație. In vederea unei temeinice pregă­tiri a adunărilor de dări de seamă și alegeri în organizațiile de bază UTM, a întîmpinării acestora cu noi succese în munca productivă, în acti­vitatea patriotică și obștească și în întărirea vieții de organizație, comi­tetul raional U.T.M. Craiova a luat un ansamblu de măsuri. încă din­­ cursul lunii septembrie a.c., pe baza­­ unui plan de acțiune, s-au stabilit im.­i puterniciții comitetului care răspund de pregătirea și desfășurarea adunări­lor de dări de seamă la organizațiile de bază pe brigăzi, pe G.A.C. și pe comune. Totodată, planul cuprinde obiective concrete ca: terminarea construcțiilor zootehnice în gospodă­riile agricole colective, transportul gunoiului de grajd in timp, Curăți­rea izlazurilor, colectarea fierului vechi și altele ce se vor stabili pe plan local. Pentru îndeplinirea aces­tor obiective, ca și pentru asigurarea bunei desfășurări a adunărilor de dări de seamă, s-au recrutat instructori nesalariați, cu experiență, care au fost pregătiți timp de două zile, pe baza unor expuneri practice asupra modului cum trebuie conduse adună­rile de dări de seamă și alegeri la grupe și la organizațiile de bază pe brigăzi. La nivelul comunelor și uni­tăților socialiste s-a făcut instruirea activelor Ai­.M. cu sarcinile concrete ce le revin. Sub conducerea și îndrumarea per­manentă a organizațiilor de partid, organizațiile U.T.M. mobilizează în­tregul tineret la acțiuni patriotice și de folos obștesc în scopul întîmpină­rii adunărilor de dări de seamă și alegeri cu succese tot mai Însemnate. Merită scoasă în evidență acțiunea comună cu ocolul silvic întreprinsă de organizația U.T.M. din comuna Ciutura, care numai în această pe­rioadă, prin prășirea puieților, strân­­gerea de semințe, întreținerea cultu­rilor și combaterea dăunătorilor realizat economic în valoare de a­ a­proape 50.000 lei. Acțiuni asemănă­toare au fost organizate și în comu­nele Malu Mare, Bratovoiești și altele. Pentru­­ asigurarea bazei furajere, tineretul organizației noastre raionale a participat, alături de ceilalți colec­tiviști, la însilozarea a 23.000 tone furaje în G.A.C., precum și a peste 4000 tone siloz în G.A.S., la curățirea suprafeței de 2000 ha izlazuri și pă­șuni — acțiuni în care s-a evidențiat tineretul din comunele Bratovoiești, Sopot, Ciutura, Almăj și din G.A.S. Leu. Una din preocupările de seamă ale organizațiilor U.T.M. în actuala pe­rioadă constă, de asemenea, în mo­bilizarea întregului tineret la desfă­șurarea de bună calitate și la timp a lucrărilor din campania însămîntări­­lor de toamnă, la terminarea cit mai grabnică a construcțiilor zootehnice în G.A.C. In acest sens, merită apre­ciate eforturile tinerilor din comunele Izvor, Coșoveni, precum și ale meca­nizatorilor de la S.M T. Cîrcea și S.M.T. Plopșor. Totodată, comitetul raional U.T.M. a elaborat un plan de măsuri în vederea mobilizării ti­neretului la acțiunea patriotică de plantare a pomilor fructiferi și a viței de vie în gospodăriile colective, acțiu­ne în care au început să se obțină rezultate însemnate. Comitetul raional U.T.M. ține per­manent seama de faptul că, cu cit vor fi pregătite mai temeinic, ai­cit se vă ocupa mai îndeaproape de buna lor desfășurare, cu atît adunările ge­nerale de dări de seamă și alegeri vor contribui la ridicarea la un nivel mai înalt a rolului organizațiilor U.T.M. în educarea comunistă a tineretului și în antrenarea lui la înfăptuirea marilor sarcini trasate de partid. ION DANCIU activist al comitetului regional UTM f Din activitatea postului utemist de control La educarea tinerilor din cadrul sectei electrice de la Combinatul de zahăr și ulei „Oltenia", în spiri­tul dragostei de muncă, al grijii față de avutul obștesc, o contribuție im­portantă o aduce și postul atemist de control. Prin diferite materiale, gazeta Vorbește postul atemist de control“ a făcut cunoscut colectivu­lui de muncitori rezultatul raiduri­­lor-anchetă organizate pe teme ca: „Realizarea planului de producție", „Calitatea — factor important", „Descoperirea rezervelor interne" etc. De pildă, la începutul campaniei de fabricație a zahărului, în urma raidurilor-anchetă întreprinse la ma­caralele portal de la silozurile de sfeclă și cărbune, postul atemist de control a constatat că personalul care lucrează pe aceste instalații nu execută o exploatare corectă. Făcîn­­du-se cunoscută această stare de lucruri prin gazetă „Vorbește pos­tul atemist de control", colectivul de conducere a­ stabilit ca persona­lul ce deservește instalațiile respec­tive să urmeze cursul de pregătire și specializare inițiat în acest scop Ca urmare, situația s-a Îmbunătățit in mod simțitor. O preocupare a postului atemist de control a fost și aceea de popu­larizare a introducerii noului in pro­cesul de producție. As­tfel, în ur­ma raidului-anchetă Întreprins pe această temă, la gazetă a apărut un material cu privire la inovația tînă­­rului Craiovetihu Marin, care se referă la Îm­bu­nătățirea procesului tehnologic prin punerea în blocaj a agregatelor. De asem­­enea, gazeta a luat atitudine fată de tov. Vultu­­rescu Dumitru care, în afara faptului că ir.t­rzia de la serviciu, nu res­pecta nici hârm­iere de tehnica secu­rității m­uncii. Fiind criticat și aju­tat de către tovarășii săi de muncă intr-una din ședințele de producție, pe parcurs tovarășul a reușit să li­chideze lipsurile ce le avea. Prin publicarea de materiale cu aspecte pozitive și negative din groteștii de producție la gazeta „Vorbește postul atemist de control", în secția respectivă hUltrării defec­țiunilor electrice a scârlit simțitor. GH. CRISTESCU EPIGRAMĂ Gazeta postului U.T.M.-ist de con­trol de la G.A.C. din Izbiceni, raio­nul Corabia, nu are de multă vreme nici­­ un articol: Posturile U.T.M.-iste Astăzi au un mare rost. Insă — după cit se pare — Postul vostru nu-i la... post I ' ARISTICA BAGHINA P­INUL de ALEXANDRU ANDRIȚOIU Laureat al Premiului de Stat Bătrînul pin cu chip alpin, Și turla totdeauna verde, așteaptă vîntul acvilin să-l bucure și să-l dezmierde. Căci, nestîrnit de nicăieri, el se consumă, lent, in sine, și doarme surd peste tăceri și tace orb in strălucime. Bătrin sau tinăr, stă in zări ca sub albastre, pure, lectici, și cere amplele mișcări în inimi și cicli dialectici. El, fulgere-a văzut mișcind pe boltă-n litere de sigma, și-n rădăcini, pe sub pămînt, prindea abisului enigma. Și iată-1 pin, contur alpin, cu turla totdeauna verde, vecin cu zborul acvilin ca aripile să-l dezmierde. O, generație a mea, tu, eroism și poezie, sub cea mai purpurie stea înalță-ți simpla măreție ! Așa te-am vrut, așa te-arăți, în cercuri largi, imaginare, spre comunistele cetăți, stăpină peste lut și zare. In zbor sonor, în zbor știut cu romantism și cu știință, — că tot ce-i zgură in trecut, e diamant in conștiință. Jliindtiia Olteniei Electroputere, Simbol al noii ere, Pădure masivă de schele Mindrie a patriei mele, Floare, cu zeci de petale Ce in tumultuoasele­ ți hale, Zămislești gigante motoare, Prin munca nobilă, creatoare A omului simplu, ieri înrobit­e făurarului de azi, fericit. Electroputere, Simbolul erei noi, In fața ta, a vrednicilor tăi eroi, Mă-ndlri cu respect și stimă, Sînt părtaș, la mîndria ta legitimă. Electroputere, Mîndria Olteniei piele, De-aici din tine, , Miine, Vor porni uriașii Pegasî, Spre cîmpia Moldovei, spre munții Paring, Oaș. Și această năstrușnică herghelie, De milioane de cai putere. Va purta cu mindrie Numele tău. Bisttroputere. VALENTIN POPESCU In fotografie : aspect interior al bibliotecii școlii medii nr. 1 din Craiova. Biblioteca are pină in prezent 2.1­10 de cititori și 17.000 cărți civile. ÎNAINTE Tinerii Ion Nicolae, Dinu Vereș, Marin Ivancea, Ion Marin, Casi­­dis Panaitis, Gheorghe Popa, Gheorghe Pârcălărioru, Gheorghe Iliescu și Dumitru Șerbănescu din cadrul fabricii de transformatoare de la „Electroputere" sunt frun­tași ai întrecerii socialiste. Lu­­crând în echipa de impachetatori (miezuri magnetice de transforma­tori) condusă de Anghel Dumi­tru, ei au reușit să-și depășeas­că sarcina de plan pe trimestrul III cu 10 la sută. Tovărășie artistică... Cu puțin timp in urmă, avizierul Filarmonicii de Stat „Oltenia" anun­ța primul concert simfonic al stagi­unii. In programul concertului fi­­gura și „Simfonia spaniolă“ de Lalo—solist... ...Și aici, afișul anunța cu litere mari: Dan Scurtulescu. Un nume, nou cunoscut printre cele ale soliș­tilor de concert. Dar, bine cunoscut auditoriului craiovean, Dan Scurtu­lescu a cintat cî­tva ani la tind in orchestra filarmonicii, in comparti­mentul viorilor prime. Conștiincio­zitatea sa profesională și pasiunea pentru muzică i-au fost totdeauna remarcate de conducerea filarmoni­cii, de tovarășii săi de muncă și, în bună măsură și de public. Una din­tre răsplatele binemeritate a fost și trimiterea lui să-și continue studiile muzicale la Conservatorul Porumbescu" din București. „Ciprian Trimi­sul de 23 de ani, Dan Scurtulescu, este acum student în anul III, frun­taș la Învățătură și un autentic ta­lent. Legăturile sale cu foștii co­legi de la filarmonica craioveană nu numai că s-au păstrat, ci s-au întă­rit chiar. Craiovenii se interesează de evoluția artistică a tinărului lor coleg, iar studentul Dan Scurtulescu — la rîndu-i se bucură de fiecare succes al filarmonicii craiovene, neobosită propagatoare a muzicii in masele largi. In vacanta de vară, colegii de la filarmonică l-au inconjurat cu a­­ceeași dragoste și atent­e și i-au propus să fie solistul primului concert al stagiunii. A fost un semn de prețuire deosebită, de grijă pen­tru a sprijini un tinăr talent. Dan Scurtulescu a îndreptățit toate așteptările. Concertele simfo­nice la care a cintat ca solist in fața publicului craiovean și a celui din Caracal au rămas de neuitat. De neuitat — prin tinerețe, prin dărui­rea pentru muzică dovedită de tâ­­nărul solist și de întreaga orches­tră. Dan Scurtulescu a dovedit or­chestrei, din mijlocul căreia a por­nit să alte învățături noi, și publi­cului drag, cit de mult a crescut arta sa, cit de mare n­ <t strădania de a pătrunde — una câte una — tainele muzicii. Fiecare spectator a admirat meș­teșugul violonistic valoros al tână­rului interpret. Tonul în care Dan Scurtulescu a cântat a fost amplu și plin, frazarea a fost suplă și de-a lungul întregii lucrări au fost cre­ate momente de mare elan și ex­presivitate. Cele două concerte de solo au rămas astfel de neuitat in mintea spectatorilor, care își doresc o nouă întilnire cu arta tinărului violonist. ...De două zile, orchestra simfo­nică a Filarmonicii de Stat „Oltenia" concertează la București. La fiecare concert, în primele rinduri ale sălii Ateneului R.P.R, instrumentiștii cra­­ioveni au intîlnit cu privirile chipul Incura­ator, prietenos, al fostului lor coleg, studentul Dan Scurtulescu. F. TOM A In dezbateri — probleme esențiale Pretutindeni unde se află tineretul, atmosfera de viață, de muncă este plină de vioiciune, de însuflețire pasiune pentru înfăptuirea obligații­­i lor sociale. Toate acestea s-au des­prins și în sala de ședințe în care, într-una din zilele trecute s-au des­fășurat lucrările adunării de dare de seamă și alegeri a organizației de bază U.T.M. de la întreprinderea de industrie locală „Chimica alimentara" — Craiova. Utemiștii, în cea mai mare parte fete, vreo 50 la număr s-au prezentat la adunare cu realizări de seamă în muncă. Cu multă mindrie au discutat utemiștii: Maria Suciu și Vasilica Bo­bocel — muncitoare, Silvia Roșea — inginer, C. Pascu și I. Barbărașă și alții despre avintul cu care tineretul din întreprindere, la îndemnul comu­niștilor, mobilizat de organizația U.T.M., aduce, alături de ceilalți mun­citori, o contribuție tot mai însemnată la realizarea sarcinilor de plan. Faptele relatate în darea de seamă arată că planul producției globale a fost realizat în proporție de 125 la sută, iar planul producției marfă cu 128 la sută. In toate ramurile de producție, sarcinile de plan au fost nu numai realizate, dar și depășite considerabil, în limita proporțiilor de 103, pînă la peste 140 la sută. Ana­­lizînd faptele, darea de seamă a evi­dențiat meritele în producție ale multor etemiști, printre care Georgeta Guțu, C. Pascu, C.. Târîță, Elena Torop, I. Sandu, M. Suliman, Maria Suciu, Virginia Buia și ale multor altora. Darea de seamă și participanții la discuții s-au referit și la unele as­pecte ale muncii de ridicare a con­științei socialiste a tineretului. „In acest domeniu — arătau în discu­țiile lor unii Vorbitori — rezultatele obținute nu sînt la nivelul cerințe­lor și nici pe măsura posibilități­lor noastre“. S-au subliniat ca fapte pozitive acțiunea organizației U.T.M. în rîndurile tineretului de a forma biblioteci personale precum și eforturile neobosite ale tinerilor din brigada artistică care au desfășurat o intensă activitate. Cu toate acestea, din darea de seamă și, îndeosebi din discuții s-a desprins cu claritate activitatea slabă desfășurată de biroul organizației U.T.M. în domeniul educației comu­niste a tineretului. Nu s-au organi­zat recenzii, seri literare, reuniuni și joi ale tineretului; activitatea spor­tivă a fost aproape inexistentă. Au lipsit, de asemenea, vizionările co­lective de spectacole, vizitarea mu­zeelor și orga­niza­rea de excursii e­­ducative. In darea de seamă se sub­linia că în desfășurarea învățămîn­­tului politic U.T.M. s-au manifestat superficialitate, frecvență slabă. Cele două mese de șah și una de tenis, un televizor și un aparat de radio, fără acțiuni bine organizate n-au avut și nu vor avea darul să asigure o intensă și multilaterală ac­tivitate educativă. Este deci nevoie de mai mult spirit de răspundere, de mai multă inițiativă în organizarea timpului liber al tineretului. Mulți vorbitori au arătat că anumite acte de indisciplină în muncă, în viața de organizație, ce se manifestă la unii tineri ca I. Cioch­lan, Elena Ene, Ana Bucur, Ecaterina Purcărea, C. Popescu, nu pot fi despărțite de slaba activitate în domeniul educa­ției tineretului. Majoritatea participanților la dis­cuții, au combătut cu tărie lipsurile și au făcut numeroase propuneri pentru noi realizări în munca pro­ductivă și îmbunătățirea muncii de educare a tineretului. GR. DINCA Cu „acul și foarfecpe... scenă Cîteva bătăi en­ergice și ușa se deschise brusc, înainte ca cin­eva să fi putut spune. ..intră“. — Tovarăș e secretar, să știți că nu e just — începu femeia ce in­trase val-vîrtej, abia trăgîndu-și ră­suflarea. Nu e just. Eu, nu zic nu, am avut păcatele mele. Dar știți bine, că asta a fost mai de mult. Mi-am primit porția. Acum, iar sini băgată în pro­gram ?! — la joc, to­varășă Chiriță. Liniștește-te și apoi să ne spui despre ce este vorba. Abia după un timp cînd se mai liniștise, femeia a putut explica ce dorea. Fusese trecută in noul pro­gram al brigăzii artistice de agitație. La prima vedere s-ar părea că faptul este lipsit de interes. Intr-o întreprindere cu peste 1000 de mun­citori asemenea scene nu prea intră în cronica de uzină. De data aceasta însă, supărarea și îngrijo­rarea femeii care a venit la comi­tetul de partid să discute cu vehe­mență trecerea ei în programul bri­găzii artistice de agitație, spun multe. Este, într-un fel, un bec strălucitor aprins pe cadranul ac­tivității trecute și prezente a acestei formații artistice, cunoscută de toți în întreprindere, îndrăgită de cei m­ai rîUiiți, pistt­uitâ de cei puțini, cu priviți în stihurile ei, un­eori ustu­rătoare. Noul text abia a fost redactat. S-a auzit, totuși, de la prima repe­tiție cine va intra sub lama ustu­rătoare a satirei, a „foarfecii“ bri­găzii ce „croiește" după un tipar bun, temeinic verificat, pe cei ce sînt certați cu disciplina, cu înde­plinirea planului, cu calității, cine va simți respectarea înțepătura „acului“ brigăzii. Teama că vor fi „băgați" în program, protestul și îngrijorarea celor „cîntați“ de bri­gadă, sînt dovezi că această for­mație artistică și-a cîștigat un burs și meritat prestigiu. Brigada artisti­că de agitație a fabricii de confecții „I. C. Frim­iu" — Craiova mînuiește cu măiestrie „foarfecă și acul" sati­rei și umorului ce se potrivesc atît de bine specificului meseriei tutu­­ror muncitorilor din fabrică. De unde își trage brigada artisti­că forța sa ? Prin ce mijloace s-a ajuns ca, înaintea prezentării pro­gramului pe scenă, prin secții să se transmită deja fragmente din noul program, vîrful satirei începînd să lucreze chiar fără ajutorul interpre­ților ? Prin talentul tinerilor in­terpreți, intre care cei mai activi sunt Arcaș Aurel, Barbu Elena, Io­van Uprica ? Poate. Dar numai in parte. Ceea ce a determinat ma­rea eficacitate a activității brigăzii artistice de agitație este conținu­tul și forma programului prezentat. Responsabilul cu munca de agita­ție și propagandă din comitetul de partid al fabricii, tov. Matache Leonida a fost însărcinat cu­ strîn­­gerea materialului documentar con­cret : oamenii și faptele lor. După avizul comitetului de partid, datele sunt înaintate tov. Păunescu Florea, creatorul textului și instruc­torul brigăzii. După ce este gata, textul este pus în discuția între­gului comitet de partid al fabricii, fiecare spunîndu-și părerea atît asu­pra conținutului, cit și asupra formei de prezentare. Este firesc deci, că un asemenea stil de muncă duce la un program plin de conținut, izvo­rît din problemele născute in pro­ducție, care merge la fapte concrete, la oameni preciși, la țintă. Ch­iar dacă numele tovarășei Chiriță Maria nu va fi rostit pe scenă, acum și foarfeca brigăzii și-am­ făcut pe deplin datoria. Tovarășa amintită se va feri cu atît mai mult de acum înainte de „păcatele" din­ trecut. Aceasta, pentru a nu mai vorbi de ceilalți care vor fi „cîntați" de brigadă în timp ce sala întreagă va ride cu poftă. O mențiune ar trebui consen­­dată pen­tru a stă in atenția comitetu­lui de partid de la fabrica de confecții „I. C. Frimu“ nu privește munca de viitor a bri­ce­găzii. Este vorba de respectarea in aceeași măsură și a operativității. Aceasta solicită din partea comitetu­lui, a instructorului și a Întregii bri­găzi u­n ritm mai accelerat de muncă pentru a fi evitate unele­­­ retușări“ ale textului. La rezultatele obținute de între­­gul colectiv al fabricii, își pun umărul și foarfeca și acul brigăzii, în programele prezentate pe scenă. MIHAIL DUMITRESCU N.R. Corespondenții ziarului sunt rugați să ne trimită c­ît mai multe și ci­ mai documentate articole despre viața și activitatea brigăzilor artistice de agitație din întreprinderi și instituții, pentru a fi publicate sub această nouă rubrică. Pag. 3 Cifre și fapte . Mobilizat de organizațiile U.T.M., tineretul din orașul Craiova a parti­cipat cu însuflețire la acțiunea patrio­tică de colectare a fierului vechi. Ast­fel, de la începutul lunii septembrie a.c. și pînă în prezent, pe întregul oraș s-au colectat 180 tone fier vechi, care a fost expediat spre otelăriile patriei. In mod deosebit s-a eviden­țiat organizația U.T.M. de la secția mecanic șef din uzinele „Electropu­tere“. De asemenea, tineretul din Uzinele mecanice — Tr. Severin, în frunte cu atemiștii a strîns, de la începutul anului și pînă în prezent cantitatea de 2000 tone fier vechi, reprezentînd o valoare de aproape 600.000 lei. In acțiunile organizate în acest scop s-au evidențiat tinerii din organizațiile U.T.M. nr. 1 — construcții, nr. 3 — mecanică, nr. 14 — montaj vagoane și altele. Pînă la sfîrșitul acestui an, tineretul din Uzinele mecanice s-a angajat să mai strîngă încă 500 tone fier vechi. • Tineretul din G.A.C. din comuna Braniște, ce aparține orașului Craiova, participînd la o serie de acțiuni de interes obștesc organizate în cursul lunii trecute, a reușit să planteze 11 hectare cu puiete de pomi fructiferi și să curețe de mărăcini suprafața de 60 ha. izlazuri și pășuni. • In ziua de 8 octombrie a.c., peste 1600 tineri din întreprinderile, insti­tuțiile și din școlile orașului Craiova au fost mobilizați de organizațiile U.T.M. într-o serie de importante acțiuni patriotice. Printre acestea me­rită a fi relevate recoltarea porum­bului pentru boabe de pe o suprafață de 30 ha. și efectuarea a 320 gropi pentru plantări de pomi în cadrul G.A.C. din Livezi și Podari. S-au evi­dențiat în muncă tinerii muncitori de la uzina: „7 Noiembrie“, întreprinderea poligrafică, întreprinderea de gospo­dărie orășenească, „Flamura Roșie“, precum și studenții Institutului agro­nomic „Tudor Vladimirescu­, SERI LA CĂMIN Seara, pe studenți îi adună la cămin ne­voia odihnei, dar aceea a răgazului pe­și trecut împreună, prilejului de a mărtu­a­risi glodurile, de a spune ce au făcut în acea zi și ce le mai rămîne de făcut... Se­rile acestea sunt plă­cute... liniștitoare. Să vizităm­i f cîteva camere din căminul Institutului Agronomic „Tudor Vladimirescu" (unul din cele trei că­mine) destinat in pri­mul rind studenților din anul I. In care din camere să ne fie popasul ? In aceasta de pildă. Di­năuntru se auide mu­zică. Acordurile mar­țiale aie ripreluițților" de Liszt răzbat Dină la noi, însoțitorul — student din anul I ne explică: „Audiție mu­zicală : colegul nostru Iosif Zighere e un me­loman convins. Deja, i-a pasionat pentru muzică și pe ceilalți...“ Nu putem să-i stin­gherim. Atu­fici, să in­trăm alături, aici — la camera 15. Camera 15: unită ca oricare­ obiș­cu aceeași ordine intîlnită pretutindeni, păstrată într-o curățenie exem­plară și locuită de stu­denți care-ți devin pe dată prieteni. S-au cunoscut întîmplător la examenul de admi­tere, s-au intîlnit în aula universității la deschiderea cursuri­lor. Iar după amiaza — însoțiți de adminis­tratorul căminului — au sosit, find pe rînd, în camera ce li s-a re­partizat. — Să ne cunoaștem: Ciungu Marius. Sînt pu­țin mai în vîrstă decit dumneata, lucrat pînă acum Am ca tehnician la pepiniera pomiviticolă din Er­­ghevița. — Valeriu Bacalu — din Tr. Severin. — Dumitru Aramba­­șa... oltean și eu din Bechet. Dumitru Arambașa arată cam de vreo 32—33 ani. Om Cu tră­sături­­ aspre, energice. Aparente. Pentru că trăsăturile acestea ca­pătă o plină armonie, cînd fata i se lumi­nează de un zîm­bet larg. E omul pe care, de cuffi îl vezi, ți-1 do­­rești prieten. Toți cei din camera nr. 15 nu-i ies din cu­­vînt. Dumitru Aramba­șa a tuturor prietenul cel mai bu­n ! Toți sunt me­reu împreună, pretu­tindeni, și de asta le-a ieșit numele de: „cei de la 15". Mulțumirii pentru primirea în această vi­zită... Pornim m­­ai de­parte. Pretutindeni te întîlnești cu preocu­pările interesante ale studenților din anul I. La camera 16, asiști la o discuție interesantă în domeniul botanicii , o discuție despre ce­lulă, pe baza cunoștin­țelor din prima oră de laborator. Intr-o ca­meră vecină, Ion San­du — student în anul I, venit de la G.A.S. Drăgoești unde a lu­crat ca tehnician, scrie un articol pentru re­vista "Viata studen­țească" despre impre­siile sale și ale tutu­ror colegilor din pri­ma zi de lucru la gră­dina botanică din Cra­iova. Alții scriu acasă sau colegilor de școa­lă ce învață acum la diferite institute de învățămînt superior. Nimic nu rămîne ui­tat : despre laboratoa­rele de chimie și fizi­că, despre primele cursuri. Zighete Iosif — același care ascultase transpus: „preludiile" de Liszt își arată o o altă pasiune: deja e apreciat ca cel mai bun gimnast­ din alte camere Colegii ale căminului au venit să-i ceară părerea în privința alcătuirii ce­lui mai formidabil „li" romín, pentru meciul de fotbal cu spaniolii. Singur Ste­lian Artemie îndrăz­nește să-l contrazică, dar Dan Cantaragiu, b­arin Stoenescu, Flo­rea Negoe sau Ion Both susțin sus și ta­re, și în exclusivitate părerile lui Zighete. In celelalte camere, la fel: discuții priete­nești antrenante. Așa-i firesc să fie Pe toți i-a adus la Ins­titutul agronomic ace­lași ideal de muncă și învățătură. Au tot ce se trebuie la dispozi­ție: cămin­­ bun, canti­nă, săli de cursuri, la­boratoare, biblioteci. Timpul liber și-l petrec la casa de cultură, fă­­cînd sport, citind, mergînd la spectacole. T. FIRU

Next