Inainte, decembrie 1962 (Anul 19, nr. 5528-5554)
1962-12-01 / nr. 5528
A f * I Ä ! T Î ANUL XIX NR. 5528 4 PAGINI 20 BA SIMBATA 1 DECEMBRIE 1962 PREOCUPĂRI PENTRU PRODUCȚIAANULUI VIITOR In cadrul ocolului silvic Balș a avut loc analiza activității pe cele zece luni care au trecut din acest an. Această analiză a dat prilej muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din ocolul nostru să evidențieze realizările obținute în muncă și totodată să scoată in relief metodele bune de muncă folosite, pentru a fi extinse în anul viitor. Din darea de seamă expusă de către inginerul șef Marin Smarandache a reieșit că sarcinile de plan pe această perioadă au fost realizate la toate pozițiile. Astfel, planul producției globale a fost realizat în proporție de 117 la sută, iar planul producției marfă în proporție de 109 la sută. De asemenea, productivitatea muncii a crescut cu 8 la sută față de plan, iar salariul mediu al muncitorilor a crescut în perioada raportată cu 7 la sută. Aceste realizări au fost posibile datorită faptului că în perioada analizată harnicii muncitori, ingineri și tehnicieni, mobilizați de către comitetul sindicatului și sub directa conducere a organizației de partid au luat cele mai bune măsuri tehnico-organizatorice la locul de muncă, organizînd întrecerea socialistă pe brigăzi, echipe și individual. In același timp au fost stimulați prin premieri cei care s-au evidențiat în muncă. Cei 12 vorbitori, printre care maistrul manipulant Matei Nicolae, maistrul silvic Mihai Mihail, pădurarul Dumitru Militaru și alții au relevat metodele folosite în munca lor, printre care tăierea cioatelor sub 1/5 din diametru, formarea de echipe permanente la lucrările de exploatări, precum și alte forme organizatorice care au dus la realizarea și chiar la depășirea sarcinilor de plan. Un accent deosebit în această perioadă a fost pus pe ridicarea continuă a indicelui de utilizare a masei lemnoase. Printr-o sortare judicioasă s-a reușit să se obțină un indice de 60 la sută la stejar pe total ocol, față de 45 la sută cât a fost planificat. De asemenea, s-a îmbunătățit în mod simțitor și calitatea produselor, astfel că refuzurile de materiale din partea beneficiarilor au scăzut complet. In urma discuțiilor purtate și a propunerilor făcute s-a întocmit un plan de măsuri menit să ducă la realizarea în întregime a sarcinilor de plan pe anul 1962. Planul respectiv cuprinde și acțiunile ce urmează a fi întreprinse în anul viitor. Pentru asigurarea realizării sarcinilor de plan pe primele luni ale anului 1963, colectivul ocolului silvic din Balș a luat unele măsuri. Astfel, pînă în prezent s-au exploatat peste 3000 m.c. masă lemnoasă, din masa lemnoasă afectată anului viitor. DUMITRU MORARU coresp. Comunista Elena Mihăilescu de la rabrica de concepții ,,Porțile de Fier" din Tr. Severin acordă un sprijin substanțial tinerelor muncitoare pentru a se putea ridica și ele la nivelul fruntașilor. Iat-o in fotografia alăturată împărtășind din experiența ei tinerei Georgeta Birzan una din mașini stele noi. Capriciile toamnei și... mantaua „Sezonul ploios s-a instalat de-a binelea. De altfel, peste puțin timp, toamna... va da in primire anotimpului cu haine din nea. Și oamenii sînt nevoiți să se îmbrace mai gros. Pînă atunci insă, Îmi trebuie neapărat o manta de ploaie. Dar, de mai bine de o lună cant în zadar la toate magazinele de specialitate din orașul Craiova. Și nu-i chip s-o pot găsi. De ce oare ar lipsi asemenea produse, tocmai acum, în anotimpul ploios ?“ — ne întreabă unul din cetățenii orașului Craiova. La sesizarea primită de noi am vizitat unele magazine ce desfac asemenea produse. Am început cu magazinul de confecții de pe Calea Lenin, colț cu strada 30 Decembrie. Redau dialogul purtat: — Vă rog, o manta de ploaie. •— Nu avem, tovarășe — vine prompt răspunsul uneia dintre vinsătoare. — Nu știți, o să vă sosească ? — Probabil... •— Lipsește de mult acest produs . — De vreo lună de zile. — Dar care e cauzat — Deocamdată nu se găsește nici la depozit. Nu vă faceți insă griji, vor veni. Mai treceți pe la noi. Ce-i drept, aceste promisiuni iți dau oarecare speranțe și astfel, împăcat cu acest gind, aștepți... Gestionarul magazinului cu articole de vinătoare și sport iți dă același invariabil răspuns: „Lipsește. Căutați mai jos, poate au celelalte magazine“. Ii ascultăm , îndemnul și mai căutăm. Pornim către magazinul de confecții din strada 30 Decembrie. Gindeam că poate... Dar de unde ! „Și nouă ne lipsesc" — ne spune unul din vînzători. Mai așteptați... „E poate vina mea că nu m-am luat încă din vară mantaua pe care o caut acum. Dar de unde să ghicesc eu că cei care se ocupă de aprovizionarea orașului nu știu că intr-un asemenea anotimp, mantalele contra ploii sînt necesare mai mult decit pe timp secetos1“ — se spune in încheierea scrisorii. Poate că la S.C.R.T.I. sau chiar la Direcția comercială regională s-o găsi cineva să poată rezolva această problemă, chiar acum cind toamna își numără zilele. V. ION i ^Q^Paraie jt^hfr a muncitorilor din exploatări a frorestiere ín brigăzi complexe cu plata in acord global capătă o extindere tot mai mare la întreprinderea forestieră Baia de Aramă. Muncitorii se conving tot mai mult de avantajele acestei forme superioare de organizare a muncii. De curînd, s-a făcut o comparație intre realizările obținute de muncitorii de la două parchete cu condiții asemănătoare: Furca Capriț și Sipot. In primul parchet, muncitorii au fost organizați in brigadă complexă cu plata in acord global, iar in al doilea s-a lucrat in echipe și individual. Rezultatele se prezintă astfel: in parchetul Furca Caprii s-au obținut indici de utilizare de 56.2 la sută la sag — in timp ce la Șipot s-au realizat doar 45 la sută. Productivitatea fizică a înregistrat : 1,010 m.c. om zi in primul parchet și 0,645 m.c. om zi in cel de-al doilea parchet. De asemenea, cișligul mediu lunar realizat de muncitorii din parchetul Furca Caprii a fost mai mare cu 230 lei decit cel obținut in parchetul Sipot. Aceste rezultate amintite mai sus vorbesc cit se poate de concludent despre superioritatea organizării muncitorilor in brigăzi complexe cu plata in acord global, care trebuie extinse la toate parchetele noi. H. ILIESCU coresp (Corespondenta participă la "Concursul nostru"). iiiiiiiii: Printre tinerii fruntași de la Uzinele „Electroputere” se numără și utemistul Ion Tudoroiu, din secția sculărie. Avînd o bună pregătire profesională el execută unele dispozitive mai complicate, tatăl urmărind cu atenție rectificarea unei matrițe la o mașină de înaltă tehnicitate. Cu angajamentele depășite Tot mai multe sunt colectivele de muncă din unitățile industriale ale orașului Tg. Jiu care raportează îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor luate în acest an. Pînă în prezent, șase colective din unitățile economice au raportat îndeplinirea angajamentelor, printre acestea situîndu-se și muncitorii, inginerii și tehnicienii de la baza de carotaje și perforări nr. 5. Continuînd să aplice în producție metode noi în detectarea structurilor petrolifere, cu ajutorul surselor de izotopi radioactivi, colectivul de muncă al acestei unități a reușit ca peste angajamentul anual să realizeze pînă în prezent o producție suplimentară în valoare de 1.262.264 lei. La acest succes au contribuit în mod deosebit colectivele conduse de comuniștii Ion Cătană și Alexandru Ceapă. GHEORGHE URSU, coresp. Succese ale turnătorilor Avînd la bază experiența anilor trecuți în ce priește obținerea de rezultate bune în procesul de producție și dorind să le dezvolte mai departe și în acest an, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul sectorului turnătorie al Uzinei de mașini agricole „7 Noiembrie" Craiova au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Dintre acestea menționăm: reorganizarea echipelor, organizarea judicioasă a schimburilor, stabilindu-se precis locul de muncă pe meserii pentru fiecare echipă și muncitor, schimbarea proceselor tehnologice de formare și turnare la unele repere care aveau pondere mare cu altele mai avantajoase și mai economice, introducerea celei de a patra pale de turnare. De asemenea, au fost ținute conferințe cu caracter tehnic, s-au organizat cursuri de ridicare a calificării pe profesii și altele. O mare importanță s-a dat și introducerii în procesul de fabricație a unor metode noi (turnarea în cochile metalice, a unui număr mai mare de repere de la remorca cisternă pe un ax și două axe, extinderea formării cu amestec de sticlă solubilă întărită cu bioxid de carbon, folosirea curentă în amestecul de formare a bentonitei și altele) care au făcut ca de la începutul anului și pînă în prezent sectorul nostru să-și sporească cu 18,7 la sută productivitatea muncii față de anul 1961 și, totodată, să îmbunătățim calitatea pieselor turnate. Cifra de rebut a scăzut cu 3,5 procente față de anul trecut, economisindu-se in felul acesta cocs în valoare de 35.000 lei și fontă. Din economii s-ar putea construi în plus 750 cisterne pe un ax sau 1500 zdrobitoare de struguri. O contribuție însemnată la obținerea acestor succese au adus-o comuniștii Dumitrescu Gheorghe — topitor fontă, Bălșan Ionel și Pleșoianu Simion — curățitor piese, Țugui Marin, Cumpănașu Cristian, Nicolae Vasile, Tănăsescu Ion — turnători formali precum și maiștrii Knnzel M., și Ghenaci Dumitru. Aceste succese a însuflețit și mai mult pe muncitorii din sectorul nostru, care sunt hotărîți să încheie anul 1962 cu realizări cit mai mari îr producție. TECULESCU GHEORGHE coresp. (Corespondența participă la „Concursul nostru") T uarieșu, V. VOITESCU, coresp. N. TUTUNARU corespondenți. Ti gauit simultan La Casa agronomului Timp de cîteva zile, la Casa agronomului din Craiova a for un curs avut la care au participat vicepreședinții consiliilor agricole raionale care se ocupă cu cultura cerealelor și plantelor tehnice. In cadrul acestor cursuri s-au dezbătut probleme privind sporirea producției de cereale, organizarea controlului și îndrumării producției agricole la raioane, organizarea cit mai rațională a proceselor de producție în gospodăriile colective. Seminar cu bibliotecarii de la școli Timp de două zile, in sala de lectură a bibliotecii de la Școala medie nr. 2 „Frații Buzești" din Craiova s-a desfășurat un reușit seminar regional cu bibliotecarii școlilor. In cadrul acestui seminar, participanții au ascultat expuneri pe teme de cultură generală și un domeniu profesional. Participanții la seminar au asistat și la o activitate de masă cu cartea desfășurată de biblioteca Școlii medii nr. 3 Craiova. După aceea, toți bibliotecarii au vizitat biblioteca Școlii medii nr. 1 „Nicolae Bălcescu" din Craiova, interesindu-se de activitatea acesteia. Asemenea acțiuni se vor mai organiza in lunile ianuarie, martie și mai ale anului viitor. A.ZIMBLER, coresp, Construcții de locuințe Ritmul construcțiilor de locuințe cunoaște o continuă dezvoltare și in orașul Tr. Severin. In prezent se află un stadiu de finisaj un număr de cinci blocuri cu patru etaje, fiecare totalizînd 120 apartamente. Constructorii severineni lucrează acum de zor pe un alt șantier de pe Calea Troian, unde se vor construi trei blocuri cu patru etaje, fiecare totalizînd 90 apartamente A. ROATA, coresp. Illillllllllllllllillllllllllllllllllllllillllllllllllll, 4I1ÍIIIIII1II1111IIII1I1IIII1I111II1I1I111I Colectiviștii învață Cu o oră înainte de a veni la cursuri, colectiviștii părăsiseră diferitele locuri de muncă din cadrul gospodăriei. Unii transportaseră cu atelajele în cîmp gunoi de grajd, alții trebăluiseră pe la magazii, prin sectorul zootehnic, iar cea mai mare parte dintre oameni transportaseră din cîmp la sediul colectivei sfecla de zahăr. De aici, după cîntărire, sfecla urma să ia drumul bazei de recepție... Acum, cind întunericul a învăluit tot satul, iar din loc în loc negura este împrăștiată de „luceferii" fixați sus pe stâlpii ce susțin firele electrice, colectiviștii se află într-una din sălile de clasă ale școlii elementare. Băncile, pe care fiii colectiviștilor învățaseră în cursul zilei, erau ocupate acum de brigadieri, șefi de echipe, colectiviști — majoritatea membri și candidați de partid, utemiști — toți oameni harnici și dornici să cunoască mai mult din tainele științei agricole. Sala de clasă în care se ține cea de a treia lecție a devenit neîncăpătoare. Băncile sunt ocupate în întregime de cursanți, care ascultă atenți la lector. — Ei, tovarăși, putem începe lecția noastră ? — Da N.. Un „da" pornit din inimile celor peste 65 de colectiviști pasionați pentru muncă și învățătură.Acest răspuns a adus satisfacția deplină comunistului Florin Raicovescu, inginer agronom la gospodăria colectivă „Valea Oltului" din Slăveni, raionul Caracal, lector la cercul cultura plantelor de cîmp. După apel, Florian Raicovescu și-a inginerul început lecția. . Mai întîi a pus cîteva întrebări recapitulative, referitoare la lecțiile ținute în săptămîna trecută. Au răspuns comunistul Anton Olteanu — brigadier, Irinel Rădulescu — șef de echipă, Ion Plopeanu — colectivist, Radu Lucian, Vasilescu Constantin și alți cursanți. Cu toată stîngăcia lor în formularea răspunsurilor date, „elevii" au spus totuși esențialul. Așa de pildă, Ion Plopeanu a arătat principalele etape în dezvoltarea agriculturii noastre socialiste , Anton Olteanu a subliniat importantele sarcini ale agriculturii socialiste stabilite de Directivele celui Congres al P.M.R.; de-al IlI-lea Lucian Radu a punctat principalele căi de sporire a producției agricole la hectar. Și Irinel Radulescu ca și Florea Firache, răspunzînd la unele întrebări puse de lector cu privire la lecția anterioară au arătat că pămîntul este principalul mijloc de producție, că solul din țara noastră este de mai multe feluri și că producția agricolă depinde în cea mai mare măsură de calitatea pămîntului și de felul cum se aplică în practică învățămintele ce decurg din agrotehnică. Răspunsurile date de cursanți au mulțumit pe „profesor". Acesta a început predarea propriu-zisă a lecției planificată pentru acea zi. S-a îndreptat către tablă, a pus mina pe cretă și a scris : „Organizarea producției în întreprinderile agricole socialiste". A anunțat apoi că secția va avea două capitole, și anume: 1. Necesitatea planificării producției în gospodăriile agricole colective. 2. Conducerea gospodăriei agricole colective. ...In sală era liniște deplină. Numai ochi și urechi, cursanții rețineau fiecare cuvînt al lectorului și cunoștințele lor se înmulțeau de la un moment la altul. Aveau acuma minunatul prilej să dezlege unele probleme, care altă dată erau necunoscute pentru oameni. Se străduiau să-și noteze în caietele lor, pe cit posibil, tot ce le spune lectorul. Ilie Mocanu, Ion Dima, Florea Pană — colectiviști din brigada a doua de cîmp; Lucian Catrina, Ilie Niță, Ion Dicu — membri ai brigăzii a treia; Sebastian Zamfirache, Gheorghe Zamfirache și Radu Zamfirache — din brigada a patra au stat aproape nemișcați atît timp câ a durat interesanta expunere. Inginerul vorbea rar, se oprea la cele mai principale probleme ale lecției, le sublinia cu creta pe tablă și, pînă nu se convingea că „elevii" săi au înțeles, nu trecea mai departe. Expunerea a durat circa o oră. Colectiviștii au făcut în seara aceea cunoștință cu planurile de perspectivă, planurile anuale și cu planurile operative ale unei gospodării colective. La capitolul II al secției, inginerul agronom a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a elucida și mai bine tema: „Conducerea gospodăriei agricole colective". A arătat rolul și sarcinile adunării generale a colectiviștilor ca organ suprem de conducere a muncii în colectivă. Folosindu-se de prevederile statutului model el s-a străduit să arate cursanților ce este consiliul de conducere, ce rol are, drepturile și îndatoririle sale. Pe parcurs, în timpul expunerii, lectorul s-a folosit de planșe, pliante, broșuri etc. Pentru perioada de timp pînă la ținerea lecției următoare, colectiviștii — pe baza recomandărilor făcute — urmau să citească din manual lecția predată. In acest scop li s-a indicat paginația. Li s-a mai recomandat să citească suplimentar și alte broșuri. — Mă folosesc de expunerea tovarășului președinte al gospodăriei noastre colective — spunea în încheiere inginerul agronom și anume că : „Banii nu vin din senin; ei vin din grîu, porumb, sfeclă de zahăr, legume, produse animaliere etc..." De aceea, noi toți trebuie să muncim mai bine, mai calitativ. Dar pentru aceasta trebuie să știm cum să muncim. Se impune cu necesitate să învățăm în chip nou, socialist. Sînt sigur că vom progresa. Gospodăria noastră, deși tînără, va deveni în următorii ani multimilionară. Avem oameni minunați. LUCIAN TRIȚA IGiUNt Măsuri în sistemul energetic Una din preocupările de seamă ale colectivului de muncă din serviciul producție al întreprinderii regionale de electricitate Oltenia este aceea de a asigura buna deservire a consumatorilor cu energie electrică. Pentru aceasta, ne relatează corespondentul voluntar Victor Buicu, în cadrul întreprinderii sau adoptat numeroase măsuri. Astfel s-a trecut la înlocuirea transformatorului de 10 MVA de la stația de 110 kV Craiova cu un transformator nou de 20 MVA și montarea unui transformator de 10 MVA în stația de 110 kV Bărbătești. Aceste măsuri sunt menite să ducă la îmbunătățirea sistemului de deservire cu energie electrică a consumatorilor, La vinătoare La prima vinătoare organizată în acest sezon în zonele Orevița, Iablanița și Pădina din raionul Vînju Mare au participat peste 40 de vinători din satele respective. Ei au reușit să vineze aproape 250 de iepuri. Totodată au fost împușcate și multe păsări răpitoare și ciori. S-a luat inițiativa ca peste cîteva zile, membrii filialei de vinătoare Vînju Mare să organizeze o vinătoare de lupi in pădurile Furcituri, Fulga, Stirmina și Lunca vinjului. V. BOBELCA coresp. Un nou complex școlar Constructorii de pe șantierul nr. 4 al I.S.C.M. Craiova se întrec în aceste zile la execuția noului complex școlar petrochimic de la importantă care se Craiova. Lucrarea realizează în zona de construcție a Căii Unirii este alcătuită din 16 săli de clasă, patru laboratoare, trei săli de desen, un atelier mecanic și două cămine de locuit cu 300 de locuri fiecare. Hotărîți să realizeze lucrarea intr-un termen cu mai scurt, constructorii — tineri și vîrstnici — au început construcția școlii, lucrînd acum la executarea zidăriei de la etajul I, la căminele nr. 1 și nr. 2 betoniștii toarnă betoane la elevații, iar la atelierul mecanic se sapă fundațiile și se toarnă betoane. Execuția complexului școlar petrochimic a fost încredințată maiștrilor Grigore Mazilu, tînăr absolvent al școlii de maiștri și tovarășului Constantin Nailu — maistru, unul din constructorii cu o bogată experiență în cadrul șantierului nr. 4. Sporindu-și zi de zi eforturile, echipele conduse de zidarul Pandele Mateescu, fierarul betonist Constantin Preșa și betonistul Constantin Vlăduț, succese din ce în ce mai importante — în ciuda timpului neprielnic. Constructorii sînt hotărîți ca pînă la sfirșitul anului să raporteze noi succese în realizarea prevederilor de plan, in îmbogățirea bilanțului încheiat pînă în prezent, reușesc să obțină . In orașul Craiova, constructorii I.S.C.M. au început execuția unui mare complex școlar. Complexul școlar din zona de construcții Calea Unirii se compune din 16 săli de clasă, patru laboratoare, trei săli pentru desen, un atelier mecanic și două cămine cu 3000 de locuri fiecare. In foto: inginerul agronom Dobre Zamfirescu și Marin Segărceanu, președintele gospodăriei colective din Rast, raionul Băilești, controlînd densitatea griului de mare productivitate.