Inainte, februarie 1964 (Anul 21, nr. 5889-5913)

1964-02-01 / nr. 5889

T Succes deplin lucrărilor Conferinței regionale de partid! Astăzi încep la Craiova lucrările Conferinței organizației regionale de partid — eveniment deo­­sebit de important în viața organelor și organiza­țiilor de partid, a comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii din regiunea Oltenia. In perioada care a trecut de la ultima confe­rință regională de partid, oamenii muncii din re­giunea noastră au obținut, sub conducerea orga­nelor și organizațiilor de partid, succese remarca­bile în înfăptuirea hotăririlor celui de-al lll-lea Congres al P.M.R. Ca urmare a politicii înțelepte a Partidului Muncitoresc Român de industrializare socialistă a țării, de repartizare judicioasă a forțelor de pro­ducție pe întregul teritoriu al patriei, Oltenia a devenit în anii puterii populare o regiune cu o economie și cultură în plină dezvoltare. Alături de marile obiective industriale ca : Uzi­nele „Electroputere“ Craiova, Complexul pentru industrializarea lemnului Tg. Jiu, Combinatul ali­mentar Craiova, întreprinderea de industrializare a laptelui etc., pe harta economică a regiunii, harnicii constructori ridică noi și importante uni­tăți industriale. Combinatul chimic Craiova cu cele 14 fabrici ale sale — va fi un adevărat com­plex industrial ce va valorifica superior gazele naturale, trimițînd agriculturii îngrășăminte chi­mice necesare creșterii producției agricole. In­tr-un stadiu avansat se află lucrările Centralei electrice de termoficare, care va deveni una din cele mai mari unități producătoare de energie din țară: întreprinderea de prefabricate-beton - Cra­iova, Complexul pentru industrializarea lemnului Tr. Severin, Fabrica de ciment Bîrsești-Tg. Jiu sunt numai cîteva din noile obiective industriale ce vor intra în producție într-un viitor apropiat. Sub conducerea organelor și­ organizațiilor de partid, oamenii muncii din regiunea Oltenia, în frunte cu comuniștii, au obținut an de an realizări însemnate. Așa de pildă, în 1963, volumul produc­ției industriale a fost cu 80 la sută mai mare decît în 1959. Este semnificativ în acest sens faptul că întreaga producție globală a anului 1938 a fost realizată în 1963 în numai 21 de zile. Grija și preocuparea permanentă a partidului pentru dezvoltarea economică a regiunii noastre s.au reflectat și cu prilejul vizitei făcute recent de conducători de partid și de stat, pe șantierele Combinatului chimic Craiova și ale Centralei e­­lectrice de termoficare. Prețioasele îndrumări date de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, cons­ tăietorilor de pe aceste șantiere au constituit un puternic îndemn în activitatea lor, pentru exe­cutarea în termen și la un nivel calitativ superior a construcțiilor și montării utilajelor. Un eveniment istoric în viața țărănimii munci­toare l-a constituit încheierea procesului de colec­tivizare a agriculturii - victorie de seamă a poli­ticii Partidului Muncitoresc Român, de transformare socialistă a agriculturii. Aceasta a deschis căi largi dezvoltării agriculturii socialiste, creșterii continue a producției agricole prin folosirea de mijloace mecanizate și aplicarea agrotehnicii înain­tate, creșterii bunăstării oamenilor muncii de la sate. Ca urmare a sprijinului acordat de partid și guvern, pe ogoarele regiunii lucrează mii de tractoare și mașini agricole. Un mare număr de ingineri agronomi, medici veterinari și alte cadre de specialiști lucrează la sate, participînd alături de oamenii muncii de pe ogoare la lupta pentru obținerea de recolte bogate. O atenție deosebită s-a acordat valorificării terenurilor neproductive sau slab productive. In ultimii doi ani, suprafața arabilă a regiunii a crescut cu 12.500 ha. S-au plantat, în masiv, pe terenuri improprii culturilor de cereale 1600 ha cu vie și peste 10.000 ha cu pomi fructiferi. O urmare firească a succeselor dobîndite în industrie și agricultură de către oamenii muncii din regiunea noastră, este creșterea continuă a nivelului lor de trai material și cultural. In ultimii doi ani s-au dat în folosință în mediul 3962 de apartamente, iar în satele regiunii, urban ca urmare a creșterii veniturilor colectiviștilor s-au construit peste 16.000 de case noi. Lumina electrică pătrunde astăzi în 429 de sate. Oamenii muncii de la orașe și sate trăiesc mai bine, se hrănesc mai bine, se îmbracă mai bine. Anul trecut, volumul desfacerii mărfurilor a fost cu 77 la sută mai m­are decît în 1959. Garnituri noi de mobilă, frigidere, aragaze, mașini de cusut, televizoare, aparate de radio etc. poți întîlni în tot mai multe locuințe ale oamenilor muncii din orașele și satele regiunii. Fondurile alocate dezvoltării învățămîntului, știin­ței, culturii, ocrotirii sănătății și prevederilor so­ciale cresc an de an. S-au construit și dat în folo­sință numeroase școli, cămine culturale, dispen­sare, case de nașteri etc. Oamenii muncii din regiunea noastră sunt con­­știenți că toate aceste realizări obținute pe calea construcției socialiste se datoresc politicii partidu­lui nostru, aplicării creatoare a învățăturii marxist­­leniniste în condițiile construirii socialismului în patria noastră. Conferința organizației regionale de partid ca­re va face bilanțul activității de partid și econo­mice de la ultimele alegeri și pînă în prezent, va trece în revistă succesele obținute și va analiza multilateral problemele legate de continua perfec­ționare a stilului și metodelor de muncă ale or­ganizațiilor de partid, pentru a ridica întreaga muncă politică și economică pe o treaptă supe­rioară, la nivelul cerințelor puse de partid, însuflețiți de bilanțul rodnic al realizărilor ob­ținute, de sarcinile mărețe ce le stau în față, prin angajamentele luate cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1964 în cinstea celei de-a XX-a ani­versări a eliberării patriei, oamenii muncii din regiunea noastră își afirmă dragostea nemărgi­nită și devotamentul profund față de partid și Comitetul său Central în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Muncitorii, inginerii și tehnicienii, mecaniza­torii și colectiviștii, intelectualii alături de comu­niști, urează succes deplin lucrărilor Conferinței regionale de partid, angajîndu-se să lupte cu toată hotărîrea pentru îndeplinirea sarcinilor im­portante pe care partidul le pune în fața lor, pentru a spori contribuția regiunii noastre la desăvîrșirea construcției socialiste în scumpa noastră patrie - Republica Populară Romînă ! Se construiește o nouă navă Zilele acestea, structorii navali de con­la Uzinele mecanice Tr. Severin au început mon­tarea pe cală a cargou­lui „Piatra Neamț". Aceasta este cea de-a patră navă de acest tip ce se execută in ultimii ani în uzinele noastre. După eforturile depuse în cursul anului trecut, cînd 32 corpuri de nave au primit botezul apei, acum, din nou pe cală, au început să se con­tureze noi nave. Sec­țiile ce compun cargoul „Piatra Neamț" au fost pregătite sub astacada de 10 tone. Echipele de constructori navali con­duse de Dumitru Daia și Ion Bărzuică depun eforturi susținute pentru ca majoritatea secțiilor ce compun fundul vasu­lui să fie cuplate pe pa­tul de montaj. Ing. ION SOSEA coresp. Olo­l din codt de arri lecții Colectivul de muncă al Fabricii de confecții Craiova dovedește o continuă preocupare pentru a crea noi și noi mo­dele de confecții. Așa de exemplu, nu­mai în primul trimestru al acestui an vor intra în fabricație peste 90 mo­dele noi, în prezent se lucrează la un număr de 37 modele. Printre acestea se pot enumera : paltonașe de blană artificială pentru fetițe între doi și șase ani, iar pentru băieți — costumașe cu revere înguste, care au o linie moder­nă, o croială lejeră și un aspect viu și plăcut. începînd de la 1 februarie se va trece la confecționarea în serie a unor noi modele de uniforme școlare pentru bă­ieți, care sînt mult mai moderne și ti­nerești față de cele care se lucrau pînă în prezent. Interiorul magazinului cu autoservire, recent reamenajat, din Craiova str. Al. I. Cuza nr. 4. Cărbune mai mult și de bună calitate Participînd cu entuziasm la întrecerea socialistă ce se desfășoară încă din pri­mele zile ale anului 1964, colectivul de munca din cadrul sectorului carieră de la Exploatarea minieră Rovinari a reu­­șit să îndeplinească planul de producție pe luna ianuarie înainte de termen. Peste plan s-au produs 9000 tone căr­bune. Acest succes se datorește apli­cării în producție a unor importante măsuri tehnico-organizatorice printre care amintim: asigurarea cu fronturi normale de lucru a excavatoarelor ce lucrează la cărbune, drenarea apelor din frontul de lucru al excavatoarelor, scurtarea timpului de revizie, precum și reducerea orelor neproductive datorate defecțiunilor la utilaje. Brigăzile com­puse din excavatoriștii Constantin Bo­tea, Ion Stănișel și Popescu Ion au re­dus orele nelucrate , din cauza defec­țiunilor cu 95 la sută față de prevederi. Scurtînd termenul de execuție Analizînd posibilitățile de care dis­pun, muncitorii, inginerii și tehnicienii de pe șantierele Centralei electrice de termoficare Craiova și-au luat însufle­țite angajamente în întrecerea socialistă, hotărîți să obțină rezultate dintre cele mai bune, în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Printre angajamentele lor se numără­ darea în funcțiune a primei turbine de 50 MW cu cinci zile înainte de termen, iar pînă la sfîrșitul anului se va mai da în funcțiune peste prevederile planului încă o turbină de 50 MW. Tot prin scurtarea termenelor de e­­xecuție, cu 15 zile mai devreme decît prevederile planului vor începe probele hidraulice la sectorul epurare chimică a apei. Constructorii s-au mai angajat să pună sub tensiune înainte de ter­men stația de 110 kV, și să dea apă pe canalul de aducțiune. Printr-o bună gospodărire a materia­lelor pe șantiere și prin scurtarea ter­menelor de execuție, constructorii Cen­tralei electrice de termoficare s-au an­gajat să realizeze economii în valoare de 10.300.000 lei, din care pînă la 23 August — 7 milioane. Productivitatea muncii va crește cu 1 la sută, peste sar­cina planificată, planul de producție va fi depășit cu 3 milioane lei. de trital p­opor­u­lui, EGIZIO MASSINI la Craiova Printre oamenii de știință, cultură și artă, cărora Consiliul de Stat al R.P.R. le-a conferit de curînd, ca semn al ac­­tivității rodnice în alte titluri și distinc­ții, se numără și binecunoscutul dirijor, Egizio Massini. Proaspătul artist al po­porului, Egizio Mas­sini, este oaspetele orașului Craiova. El va dirija astă-seară și mîine, concertele simfonice ale Filar­monicii de stat „Oltenia“. La cererea noas­tră de a ne răspunde la cîteva întrebări, dirijorul ne-a stat la dispoziție cu multă plăcere. — Milioane de oa­meni ai muncii din toate colțurile țării s-au bucurat nespus de mult citind în ziare despre înalta prețuire acordată de partidul și statul nostru oamenilor de știință, cultură și artă. Cu acest prilej am aflat că dv. a­i primit înaltul titlu de Artist al po­porului, fapt pentru care vă rugăm să primiți felicitările noastre. — Evenimentul la care v-ați referit a fost un moment deosebit de impor­tant din îndelungata mea viață artisti­că. Acest lucru este și mai semnificativ, datorită faptului că anul acesta împli­nesc vîrsta de 70 de ani, precum 50 ani de activitate artistică. — în ultimul timp ați desfășurat o vie activitate dirijorală peste hotare. Ce ne puteți spune în legătură cu aceas­ta ? — Am dirijat în U.R.S.S., Italia, Franța, în program : Verdi, Ceaikovski, Skriabin, Enescu, Dvorak, Ion Dumi­trescu și alții. Suita l­a de George Enes­cu, care a figurat în program la concer­­­tul din Roma și preludiul simfonic de Ion Dumitrescu din repertoriul or­chestrelor simfonice din Baku (U.R.S.S.) și Milano­­ (Italia), au fost foarte mult apreciate de spec­tatori, fapt care a contribuit încă o dată, la ridicarea prestigiului muzicii simfonice romînești peste hotare. — Cum apreciați orchestra craiovea­­nă ? — O găsesc mereu înnoită. Nivelul artistic al formației simfonice craiovene este în creștere. Aceasta, datorită stră­daniei întregului colectiv artistic al ei, cît și preocupării permanente a dirijori­lor Teodor Costin și Victor Golescu. Mă folosesc de prilejul acestei discuții, pentru a transmite cititorilor ziarului „înainte“ și tuturor oamenilor muncii din cuprinsul regiunii Oltenia, cele mai calde urări, pentru noi succese în mun­că. G. PAPAZIAN l Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în regiunea Oltenia în zilele de 30—31 ianuarie a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, membru al Biroului Politic și secretar al C.C. al P.M.R., însoțit de tovarășii Constantin Drăgan — prim­­secretar al Comitetului regional Oltenia al P.M.R. și Ion Predescu — președintele comitetului executiv al Sfatului popular regional Oltenia, a vizitat obiective industriale, unități socialiste din agricultură și institute de învăță­­mînt superior din regiunea noastră. La Combinatul chimic și Centrala electrică de termo­ficare de la Craiova, oaspetele s-a interesat îndeaproape de rezultatele obținute în muncă de constructorii acestor obiec­tive, de măsurile tehnico-organizatorice care au fost luate în vederea punerii lor în funcțiune la termenele stabilite, de condițiile de muncă și de viață ale constructorilor. In raionul Tg. Jiu au fost vizitate întreprinderea meta­lurgică Sadu — Gorj, Complexul pentru industrializarea lemnului și șantierul fabricii de ciment de la Birsești. In discuțiile purtate cu colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni s-a subliniat necesitatea îmbunătățirii continue a calității produselor și a grăbirii ritmului construcțiilor pe șantierul fabricii de ciment. La gospodăriile colective din Drănic, Bîrza și Gîngiova din raionul Segarcea, au fost vizitate fermele zootehnice noile construcții ridicate în aceste unități. In discu­­i­­iile avute cu membri ai consiliilor de conducere și colectiviști, aceștia au înfățișat realizările obținute de ei pe linia întăririi economice a gospodăriilor colec­tive, creșterii veniturilor și bunăstării colectiviștilor. Vor­bind despre măsurile ce trebuie luate pentru dezvoltarea continuă a acestor unități, tovarășul Nicolae Ceaușescu le-a urat noi succese în sporirea producției agricole vegetale și animale. Ieri după amiază, oaspetele s-a întîlnit la Insti­tutul pedagogic și la Institutul agronomic din Craiova cu cadrele didactice. După ce au fost vizitate la­boratoare, săli de cursuri etc. tovarășii Neculce Popescu, rectorul Institutului pedagogic și Alexandru Buia, rectorul Institutului agronomic, au relatat pe larg despre rezultatele obținute în procesul de învățămînt și în munca de cercetare științifică, despre condițiile tot mai bune de viață și învățătură create de partid și guvern. Subliniind necesitatea legării tot mai strînse a proce­sului de învățămînt de practică, tovarășul Nicolae Ceau­șescu a urat corpului didactic să obțină noi succese în pregătirea temeinică a viitorilor profesori și ingineri agro­nomi, cadre de nădejde necesare dezvoltării economiei și culturii patriei noastre. ■ • a La fabrica P.A.L. a Complexului de industrializare a lem­nului Tg. Jiu, aspect de la linia de formare și pre­sare a plăcilor aglo­merate din lemn. Foto: L. SANDU Un mai mare belșug de produse agro- alimentare în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, colectivul de muncă al gospodăriei de stat Goești și-a luat angajamente mobilizatoare pen­tru anul 1964. Printre altele, colectivul respectiv s-a angajat să realizeze în această perioadă peste prevederile planu­lui de producție și cu aceleași cheltuieli: 82 tone grîu, 149 tone porumb boabe,300 tone masă­ verde, 600 hl lapte de vacă, o tonă carne de vită și 10 viței. Fină la 23 August vor fi realizate : 82 tone grîu, 300 tone masă­ verde, 300 hl lapte și 6 viței. Entuziasmul, preocuparea de a munci mai bine, de a obține produse mai multe și mai ieftine, hotărîrea de a întîmpina cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei cu rezultate în muncă demne de renumele unității lor, iată ce a carac­terizat dezbaterile ce au avut loc în cadrul adunării generale a muncitori­lor, inginerilor și tehnicienilor gospo­dăriei de stat Goești în care s-a făcut bilanțul muncii desfășurate anul trecut și s-au discutat cifrele de plan pe 1964. Bilanțul înfățișat în cifre de tov. Fota Remus — directorul unității — în da­rea de seamă prezentată, de Gheorghe Dumitrescu, Dumitru Albăstroiu, Ște­fan Troi, Adrian Popa, Dinu Damian, Petre Trușcă, Aurică Stan, Nicolae San­da, Gheorghe Cazacu, Nicolae Curelea și de alții în discuțiile purtate, a do­vedit că la G.A.S. Goești vîrful săgeții ce indică producțiile vegetale și ani­male este mereu îndreptat în sus. A­­ceasta, pentru faptul că s-a acordat mai multă atenție organizării muncii, folo­sirii raționale a pămîntului, descope­ririi de noi și noi rezerve, factori care au determinat continua creștere a pro­ducției agricole vegetale și animale. Astfel, 600 ha. au fost amendate cu carbonat de calciu, corectîndu-se astfel în bună parte reacția acidă a solului ; întreaga suprafață de teren ocupată de culturile cerealiere a fost fertilizată cu îngrășăminte organice și chimice. In toate grajdurile de animale s-a intro­dus mica mecanizare. Ca urmare, la porumb, la grîu, la culturile furajere și mai cu seamă la lapte, producțiile medii realizate anul trecut nu numai că au întrecut cu 40 pînă la 80 la sută pe cele realizate cu doi-trei ani în urmă, dar au întrecut cu mult și pe cele stabilite în plan. Prin mărirea producțiilor vegetale și animale a crescut, și volumul producției marfă. S-au livrat peste plan 68 tone porumb, 331 kl lapte de vacă, 34,7 tone fructe, 19 tone carne de bovină și ovi­ne, 0,1 tone m­iere etc., ceea ce a fă­cut ca planul valoric al producției mar­fă să fie depășit cu 105.000 lei. O bună parte din rezervele încă ne­­valorificate și care au fost amintite de vorbitori au fost reliefate în cifrele cu­prinse in planul de producție pe 1964, altele însă au fost oglindite în anga­jamentele formulate de fiecare brigadă în parte. De la început trebuie amintit că la toate capitolele, adunarea genera­lă a muncitorilor, tehnicienilor și ingi­nerilor de la G.A.S. Goești a aprobat o sporire a prevederilor pe anul 1964 față de realizările anului trecut, că a con­firmat angajamente mobilizatoare pentru sporirea producțiilor în sectoarele vege­tal și zootehnic. Bunăoară, la grîu și porumb producțiile medii la hectar pla­nificate sunt de 1.550 kg. și respectiv, de aproape 1.800 kg; producția medie de lapte pe cap de vacă furajată (la un efectiv mediu de 596 capete) este de 2.720 litri. Colectivul de muncă al G.A.S. Goești este hotărît să depună toate eforturile pentru a întîmpina cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei noastre cu rezultate cît mai bune. îm­bunătățirea activității productive va in­fluența în mod corespunzător asupra creșterii valorii producției-marfă obținu­te, a realizării unui volum cît mai mare de beneficii. în felul acesta și munci­torii, tehnicienii și inginerii de la G.A.S. Goești își vor aduce aportul lor la crearea unui mai mare belșug de produse agro-alimentare, la reducerea prețului de cost al acestora - sarcină importantă desprinsă din documentele de partid și de stat. GH. BRADIȘTEANU Prin valorificarea superioară a masei lemnoase Cu prilejul dezbaterii sarcinilor de plan în cadrul adunărilor generale ale grupelor sindicale, colectivul de muncă din cadrul I. F. Baia de Aramă, și-a luat importante angajamente în întrece­rea socialistă. Angajamentele prevăd printre altele depășirea planului la pro­ducția globală cu 280.000 lei, iar la producția marfă cu 350.000 lei. Prin valorificarea superioară a întregii canti­tăți de masă lemnoasă exploatată, peste plan se vor obține 200 m.c. lemn con­strucții rurale, 240 m.s. lemn pentru celuloză, 100 tone mangal de bocșe, 100 m.c. bușteni diverse specii. Se va mări volumul de transport pe C.F.F. pentru terți cu peste 48.000 tone ki­lometri. Prin reducerea prețului de cost, co­lectivul respectiv s-a angajat să obțină economii peste plan în valoare de 776.000 lei. Se vor aplica­­ importante măsuri teh­­nico-organizatorice printre care amintim: extinderea muncii cu plata în acord global în toate parchetele întreprinde­rii, introducerea unor noi procedee teh­nologice prin care circa 80 la sută din masa lemnoasă exploatată să fie exploa­tată în trunchiuri lungi și catarge etc. Aceste acțiuni vor fi completate prin­tr-o muncă intensă privind asigurarea unei sortări superioare în vederea re­ducerii pierderilor de exploatare și a consumului de material lemnos cu 1 la sută față de sarcina planificată și creșterii cantității de bușteni pentru de­­rulaj cu 2 la sută față de plan. Ing. TITUS PETRE, coresp. Poate că la­ lectura acestui titlu un constructor cu vechi state de funcțiuni pe­­ șantierele patriei va exclama indi­ferent: Prea puțin ! Intr-adevăr, sînt constructori care și-au început me­seria cu mai mult de 20 de ani în urmă și care, colindînd șantie­rele s-au unit, dînd naștere unor for­mații vestite în ceea ce privește pricepe­rea și sîrguința de a da viață proiecte­lor noi din zilele noastre. Două decenii în șantier consemnează activitatea fierarului betonist Radu Iți­­că, dragostea sa față de colectivul unde a muncit, preocuparea de a-și îndeplini totdeauna sarcinile de producție, de­și mereu un exemplu mobilizator pen­­­tru cei tineri. Viața tovarășului Radu este similară cu a zeci și sute de con­structori întîlniți pe șantierele Olteniei contemporane. Totuși, în preocupările lui s-au dovedit în ultimul timp ele­mente deosebit de semnificative epocii în care trăim. ...Radu Ițică are 44 de ani. Meseria de constructor a îndrăgit-o o dată cu majoratul. După ce a urmat o școală de construcții la București a pornit pe șantierele de construcții din Valea Jiu­lui. Botezul de constructor l-a primit pe șantierul național Bumbești-Livezeni. Aci s-a distins în muncă, fiind apre­ciat ca un meseriaș iscusit. Fiecare an consemna pentru el o nouă victorie în însușirea tainelor meseriei de construc­tor, în perfecționarea măiestriei profe­sionale. De la lucrările de construcții pentru linii și lucrări de artă a trecut și la altele, aferente acestora. Se făcea tot mai simțită nevoia de mînă de lucru. Constructorul Radu Ițică a primit indicații din partea conducerii șantierului unde lucra să meargă prin comunele raioanelor Tg. Jiu și Gilort pentru a aduce muncitori necalificați. Ieșirile periodice ale constructorului Radu Ițică „în teren“ au avut și o ur­mare fericită pentru viața lui. In co­muna Bălcești și-a cunoscut pe acea care trebuia să-i devină soție. IOANA DIN BĂLCEȘTI înfiripată la început pe simpla cu­noaștere, prietenia dintre Radu și Ioana din Bălcești a stat la temelia multor bucurii. Au fost și unele temeri. De multe ori Ioana îi reproșa că umblă prin lume și că are s-o părăsească. Dar Radu a ținut morțiș să-i demonstreze cît de mult o iubește. Și într-adevăr, în anul 1946 s-au căsătorit, într-una din căsuțele aflate pe ulițele comunei Bălcești a fost o petrecere pe care oa­menii din împrejurimi n-o vor uita multă vreme. Radu și-a invitat prietenii din șantier: fierari-betoniști, maiștri, in­gineri. Ioana și-a invitat prietenele. După nuntă, au ur­mat clipe mai grele. El a plecat pe șan­tier. Ioana venea săptămînal pe la el, dar după un an de zile a plecat alături de el în Valea Jiului. Viața șantierelor a atras-o nespus de mult. De cîte ori Radu venea de la lu­cru, îl întreba ce-a mai făcut, la ce a mai lucrat, ce-a fost mai frumos în ziua aceea, pe șantier, încet, încet, din relatările soțului, a început să fie pa­sionată de munca de pe șantier, să se familiarizeze cu noțiuni care se contu­rau tot mai bine în mintea ei, să în­țeleagă mesajul vremilor noastre noi. în cele din urmă, a hotărît să devină constructor. — Mă iei și pe mine cu tine la șan­tier? — a întrebat ea pe Radu într-o bună zi. — Pentru ce ? GHEORGHE FLOREA (Continuare în pag. 3-a) i A

Next