Inainte, iulie 1964 (Anul 21, nr. 6016-6042)
1964-07-22 / nr. 6034
ANUL XXI — Nr. 6034 4 PAGINI 20 BANI MIERCURI 22 IULIE 1964 IN NUMĂRUL DE AZI. •— La strîngerea fînețelor —• răspundere și maximum de operativitate (pag. 1 și 2-a). — De vorbă cu alegătorii (pag. 6-a). — Din istoricul acestor locuri. Zorile vîrstei vechi a pietrei pe pămintul Olteniei (pag. 2-a). — Două decenii de viață nouă în raionul Corabia (pag. 3-a). — Tratativele pentru dezarmare (pag. 4-a). — 22 iulie — a 20-a aniversare a eliberării Poloniei (pag. 4-a) — Situația din Guyana britanică (pag. 4-a). — Mic documentar. Gambia (pag. 4-a). , — O nouă fază a tratativelor privind soluționarea crizei de gluveri din Italia (pag. 4-a). Buna organizare a muncii — cheia succeselor Secția mecanică din cadrul Uzinelor „Electroputere“ Craiova determină în bună parte ritmicitatea și chiar realizarea sarcinilor de plan ce revin secțiilor montaj general LDE și mașini rotative pentru care se execută prelucrările mecanice la toate reperele și subansamblele. Avînd în vedere faptul că planul de producție al celor două secții pe care le deservește mecanica, a crescut anul acesta cu 45 la sută la LDE și cu 30 la sută la mașini rotative față de anul trecut. In fața colectivului secției mecanice s.a pus imperios problema mai bunei organizări a procesului de fabricație. La începutul anului în curs, când s-au dezbătut sarcinile de plan, muncitorii, maiștrii, tehnicienii și inginerii din această secție, ținînd seama de descoperirea și valorificarea mai efectivă a rezervelor interne în scopul creșterii productivității muncii, îmbunătățirii calității producției și obținerii unor însemnate economii, s-au angajat să realizeze sarcinile de plan anuale la producția marfă cu 15 zile mai devreme, să execute peste plan piesele și subansamblele pentru două generatoare și cinci motoare de curent alternativ și să economisească materiale în valoare de 300.000 lei. Pentru înfăptuirea acestor sarcini sporite de plan și a angajamentelor luate, colectivul secției respective, sub îndrumarea organizațiilor de bază, a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Mai întâi s-au asigurat trei schimburi pe toate mașinile grele care erau prea mult solicitate. Dar pentru ca un muncitor să poată cunoaște și folosi la întreaga capacitate mașinile-unelte, a necesitat ca timp de trei luni, cei mai pregătiți muncitori să sprijine concret un număr de circa 30 tovarăși de-ai lor de muncă spre a se iniția pe aceste mașini. O parte din mașini erau foarte mult solicitate în execuția diferitelor operații, în timp ce altele nu erau încărcate la capacitatea lor reală. Trecerea unor operații de pe aceste mașini pe altele, a necesitat executarea unor dispozitive de prindere și centrare a pieselor. Așa de exemplu, s-a conceput și confecționat dispozitivul pentru strunjirea locașului de lagăr la carcasele motorului de tracțiune, fapt ce a permis trecerea acestei operații pe un strung paralel. Totodată, subansamblul colector de la generatorul principal LDE, s-a trecut de pe un strung Karusel pe un strung paralel. Complexitatea și precizia pieselor ce se execută în secția mecanică asigură un bun teren pentru aplicarea tehnicii noi și a tehnologiei avansate. Iovan Florea care lucrează la operația de mortezare a carcaselor motorului de tracțiune împreună cu un colectiv, în urma unui studiu minuțios, a propus confecționarea unui dispozitiv de prindere a două cuțite care execută simultan operații similare, asigurînd creșterea productivității muncii cu circa 50 la sută, tot la fel, tovarășii Teodor Bugariu și Mihai Cioc — tehnicieni, au conceput un dom special pentru prelucrarea, dintr-o prindere, a corpului rotor de la generatorul principal LDF. Avantajul constă în aceea că s-a asigurat o calitate superioară la operațiile respective și s-a redus timpul de execuție cu aproximativ 30 la sută. Prin reamplasarea unor mașini în locurile corespunzătoare și montarea de noi mașini aduse în uzină, s-a asigurat organizarea producției în flux tehnologic la axele și rotoarele motoarelor electrice și este în curs de amenajare o linie tehnologică pentru finisarea carcaselor motoarelor de tracțiune LDE. Pentru folosirea mai deplină a capacității mașinilor și în scopul creșterii productivității muncii, la numeroase mașini din secție, muncitorii aplică metoda preluării lucrului din mers. Aceasta dă posibilitatea să se asigure o continuitate a lucrărilor începute, să înlăture timpii neproductivi prin schimbarea, fixarea și centrarea pieselor și a sculelor. La strunjirea corpului rotor al generatorului de curent operație cu precizie de ordinul micronilor lucrează strungarul Constantin Michițeje. De multă vreme, cu toată pretenția mare a lucrărilor, acest harnic și priceput muncitor, n-a avut nici un fel de remanieri la piesele lucrate de el. Pe baza realizărilor obținute în întrecerea socialistă o treime din muncitorii productivi ai secției, adică aproape 120 de tovarăși, pe luna iunie a.c., au fost confirmați evidențiați. Printre aceștia se numără Hie Spiridon de la linia de axe unde se aplică cu succes metoda de tăiere rapidă a metalului. Buia Dumitru — reglor la atelierul prese, unde s-au realizat cele mai mari economii de materiale, Ionescu Mircea, Ion Scrieciu, Anton Dobre, Mihai Moțaru și alții. Un aport deosebit la îndeplinirea sarcinilor de plan cît și a angajamentelor luate și-au adus și cadrele tehnico-inginerești. Acestea au rezolvat numeroase probleme tehnice dificile, ca de exemplu: asigurarea paralelismului și planeității la carcasele motorului de tracțiune, îmbunătățirea calității prelucrării la scutul parte colector de la acest motor și la axele motoarelor de curent alternativ tip MSA de 500 și 630 kV. Măsurile tehnice și organizatorice aplicate au condus la îmbunătățirea permanentă a procesului de producție, lucru dovedit și de faptul că s-a redus ciclul de fabricație la principalele rupere ce se execută în secție. De exemplu, dacă anul trecut în medie se prelucrau lunar repere și subansamble pentru 30 bucăți motoare tracțiune și cinci generatoare, anul acesta se prelucrează în medie pe lună repere și subansamble pentru 50 motoare și nouă zece generatoare de curent electric. Colectivul secției mecanică luptă în continuare cu avînt sporit pentru a descoperi și pune în valoare noi rezerve interne care să conducă nemijlocit la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe anul 1964 și a mobilizatoarelor angajamente luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. VICTOR MUU, coresp. (Pentru concurs) Fabrica de prefabricate din beton Cernele pozitul de produse finite, manevrarea prefabricatelor în de- S-ra terminat recoltatul și iei raionul Băilești Pînă în seara zilei de 21 iulie a.c., strînsul recoltei în regiunea noastră se realizase pe 86,5 la sută din suprafața cultivată cu grîu, ceea ce înseamnă că din 351.866 ha s-a recoltat grîul de pe 304.457 ha. Alături de raioanele Calafat, Corabia și Segarcea care au terminat mai demult strînsul recoltei, se numără și raionul Băilești. In acest raion, datorită folosirii tuturor forțelor și mijloacelor, a timpului bun de lucru, s-a reușit să se termine în întregime strînsul recoltei de pe cele 25.293 ha cultivate cu grîu, 182 ha cu secară, 382 ha cu orz, 1200 ha cu mazăre. In același timp, au fost executate arături pe 4790 ha și însămînțate plante furajere în miriști pe 602 ha. Pe terminate cu strînsul recoltei se află și raionul Caracal. La data amintită, în raionul respectiv grîul a fost strîns de pe 32.152 ha din cele 33.387 ha cultivate. De asemenea, în raionul Craiova, unde recoltatul păioaselor se află într-un stadiu mai avansat, s-a strîns grîul de pe 29.139 ha din 34.615 ha, iar în raionul Vînju Mare de pe 26.213 ha din 28.706 ha. Există toate condițiile ca prin folosirea în mai bune condiții decît pînă acum a combinelor, a celorlalte mijloace mecanizate, a tuturor forțelor din gospodăriile colective să terminăm strînsul recoltei într-o perioadă cît mai scurtă de timp, să intensificăm la maximum ritmul treieratului, să folosim un număr mai mare de tractoare la executarea arăturilor de vară și a celorlalte lucrări care se fac pentru recolta viitoare. Peste planul de producție Pe primele șase luni la I.R.I.L. Tr. Severin, productivitatea muncii a crescut față de plan cu 27,7 la sută, iar economiile la prețul de cost realizate se ridică la 130.000 lei. în aceeași perioadă s-au obținut și peste 18.000 lei beneficii. Organizîndu-și mai bine munca față de perioada corespunzătoare a anului trecut, colectivul întreprinderii amintite a dat peste plan 2.184 tone piatră spartă, 5970 mc nisip, 3320 mc pietriș ciuruit și peste 1050 mc bolovani de rîu. Există toate condițiile ca angajamentul luat în cinstea marii aniversări să fie depășit cu mult. ALEXANDRU ROATA, coresp. la strîngerea fînețelor - răspundere SI MAXIMUM DE OPERATIVITATE! 9 — Raid-anchetă organizat de redacția ziarului în raioanele Tg. Jiu și Gilort — Necesitatea creșterii efectivelor de animale și mărirea productivității lor impune asigurarea unei bogate și consistente baze furajere. In balanța furajeră a unităților agricole socialiste îndeosebi din raioanele de nord, finețele naturale au o mare pondere. De aceea, cositul fînețelor, cînd ierburile dominante ajung la începutul înspicării, uscarea și depozitarea lor în cele mai bune condiții sunt sarcini de mare răspundere și de o deosebită actualitate a organelor de partid, de stat, agricole, a tuturor unităților agricole socialiste. Redacția ziarului „înainte" a organizat zilele trecute un raid-anchetă în raioanele Tg. Jiu și Gilort, urmărind felul cum se execută cositul fînețelor naturale, uscarea și depozitarea lor. în cele ce urmează, redăm o parte din constatările de pe teren. Inainteai podăriei colective Mihai Tabacu. Grijă, organizare la strîngerea tinerelor găsim și la gospodăria colectivă din comuna Moi. Tot in ziua de 17 iulie, vreo 20 de cosași ca Vasile Șendriu, Dumitru Fîrță, Ion Stoican, Ilie Fîrță, dăduseră gata ultimele hectare de finețe. In timpul optim, 201 ha cu finețe au fost cosite. S-au depozitat 265 tone furaje. Cantitatea totală va fi mult mai mare căci producția promite a fi în jur de 3000 kg la ha. Cum a fost posibil să se strîngă final in timp record ? Consiliul de conducere al gospodăriei colective de aici a aplicat și la această muncă cointeresarea materială. Grijă față de strîngerea fînețelor, organizare bună la cosit, transport și depozitare găsim și la gospodăriile colective din Cîrbești, Ciuperceni, Mătăsari. B. IONAȘCU 1I TELEGRAMă tovarășului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CYRANKIEWICZ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone DRAGI TOVARĂȘI, VARȘOVIA Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a eliberării Poloniei, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, al poporului romín și al nostru personal, vă transmitem dv., și prin dumneavoastră poporului polonez, un cald salut tovărășesc și cele mai cordiale felicitări. Poporul român împărtășește din toată inima bucuria poporului frate polonez, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez întimpină această glorioasă aniversare cu noi și importante succese în dezvoltarea multilaterală a patriei sale. Avem convingerea că relațiile de colaborare rodnică statornicite între țările noastre socialiste se vor dezvolta necontenit spre binele popoarelor român și polonez, al cauzei socialismului și păcii în lume. De ziua marii sărbători naționale a R. P. Polone, vă urăm dragi tovarăși, dumneavoastră și întregului popor polonez, noi succese pe drumul prosperității și înfloririi continue a Poloniei socialiste, GHEORGHE GHEORGHIU.DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne (Ifi Ő tIL )/ //înfăptuiri în cei 20 de ani ...aceasta a fost tema concursului : „Cine știe, cîștigă“ organizat de Comitetul U.T.M. de la C.I.L. Tg. Jiu, la care au asistat peste 250 tineri muncitori din toate sectoarele de activitate ale complexului. Cele mai bune răspunsuri le-au dat tov. Angela Popescu, de la fabrica de placaj, Chirilă Milcu, de la fabrica de parchete, Nicolae Constantinescu și Dumitru Badea, de la fabrica de placaj. Concursul a fost urmat de un frumos program artistic. Asemenea concursuri, menite să contribuie la cunoașterea de către tineri a marilor realizări obținute de poporul nostru in cei 20 de ani de la eliberare, vor fi organizate la C.I.L. și în continuare. Z. PODARIȚA coresp. CL it din Inexcursie Cu câteva zile în urmă, cu sprijinul secției de prevederi sociale a Sfatului popular raional Strehaia, casa de ajutor reciproc din Strehaia a organizat o frumoasă și interesantă excursie. C. BOBOCEL, Oi LL tt t Un nou local de școală Zilele acestea, colectiviștii brigada de construcții a G.A.C comuna Verbița, raionul Calafat, au terminat un nou local de școală. Noua construcție se adaugă unei alte școli construită în anii puterii populare și a fost realizată prin contribuția voluntară a colectiviștilor din comună. Din rîndul constructorilor merită să fie evidențiați tovarășii Roșoga Alexandru, Căciulan Constantin, Badea Vasile și Badea Iancu. FLORIN SAVA, coresp. încă un bloc dat în folosință Recent, pe strada George Enescu din Craiova s.a dat în folosință un bloc care cuprinde parter și două etaje destinat filialei Institutului de studii și proiectări forestiere. Prin darea în folosință a acestui local s-au asigurat condiții optime de muncă pentru proiectanții de aci, contribuind astfel la elaborarea unor proiecte de calitate privind amenajarea pădurilor și construirea de noi drumuri forestiere. M. COJOCARU, coresp. din din Magazin cu autoservire Nu demult, în orașul Strehaia s-a dat în folosință un magazin cu autoservire. Magazinul a fost dotat cu mobilier nou, adecvat magazinelor cu autoservire și este bine aprovizionat cu mărfurile solicitate de consumatori. B. CONSTANTIN coresp. Cercuri artistice pentru amatori La Casa de cultură a sindicatelor din Craiova funcționează cercuri de acordeon, pictură, vioară, pian și balet pentru copii. De curînd, au fost inițiate aici și două cercuri pentru adulți : de acordeon și de pictură, sub conducerea unor profesori de specialitate. Măsuri uitate în sertare Dacă mergi la sediul gospodăriei colective din Săcelu raionul Gilort ți se vorbește cu lux de amănunte despre măsurile care au fost luate pentru cosirea, transportarea și depozitarea la timp a fînețelor naturale. Numai că între aceste măsuri puse pe hîrtie și realitatea de pe teren este o mare diferență. In ziua de 17 iulie, cei din conducerea gospodăriei respective susțineau că se lucrează la cosit în punctele „Bobaia", „Ciurila", „Surupați" și „Bereasca", împreună cu tov. Constantin Andrița, contabilul gospodăriei, am mers pe la unele din aceste puncte. Deși era în jurul orei și, deci în plină zi de lucru, n-am găsit la cosit nici măcar un om. Undeva pe o uliță a satului, brigadierul Constantin Savu, lăsase calul legat la o poartă și intrase într-o casă, cine știe după ce interese personale. Găsindu-l, ne-a spus : „Nu știu ce-o să facem și cu cositul ăsta ! In zece zile de abia am cosit fînețele de pe ha, în ziua de 6 iulie am avut cinci cosași, în ziua de 7 iulie — șase cosași, în zilele de 8—13 iulie nu s-a tras nici măcar un polog, iar astăzi, avem doar trei cosași...”. Am făcut un calcul simplu. Dacă și de acum înainte ritmul cositului se va menține la același nivel, strînsul fînețelor la G.A.C. din Săcelu nu se va termina mai devreme de trei luni. Așa se întîmplă and măsurile sînt uitate în sertare. Grijă, organizare De multă vreme, pe colinele și văile raionului Tg. Jiu, fînețele au înflorit, înfloritul este indiciul care îndeamnă pe gospodari la cosit, strîns și clădit în șire sau căpițe mari. Ce s-a făcut în această privință în raionul amintit? in multe gospodării colective, a existat și există grijă, preocupare, organizare a muncii, incit, paralel cu strîngerea recoltei de păioase, fînețele să fie cosite și strinse la timp. La gospodăria colectivă din Peșteana Jiu, finurile naturale au fost cosite, strînse și apoi depozitate în aria de furaje încă de acum patrucinci zile, iar trifolienele cultivate sunt mai de mult conservate și rezervate pentru hrana animalelor în timpul iernii. Ziua de 17 iulie a.c. a fost ultima zi de coasă pentru colectiviștii de aici. Cosașii Costache Anton, Ion Mateescu, Dumitru Păunescu, Ion Costache își exprimau într-un fel regretul că au terminat de cosit: — Așa fin să cosești toată vara — zice unul. — Fin ca mătasea — completează altul. Da, fin ca mătasea are depozitat in șire gospodăria colectivă din Peșteana Jiu: 70 tone fîn natural și 77 tone fin de trifoliene. Iarba de Sudan, sorgul, mazărea, ovăzul, cultivate, împreună cu finul strîns, vor asigura furajarea rațională, îndestulătoare, a efectivelor de animale pe timpul iernii. Cel puțin așa ne încredințează inginerul agronom algosîn numeroase unități agricole din raionul Gilort, ca de pildă cele din Andreești, Bărbătești, Bengești, Căpreni, Hurezani, Jupînești, Logrești-Moșteni, Pojaru, Săulești, Scrada, Tg. Logrești, strînsul fînețelor naturale a fost terminat sau se află într-un stadiu avansat. La gospodăria colectivă din Bengești participă în medie zilnic la lucru între 50—70 de cosași. Trebuie spus însă că cea mai mare pondere în suprafața de finețe a raionului Gilort care se întinde pe 3090 ha, o au gospodăriile colective din nordul raionului și care din păcate sînt mult rămase în urmă cu această lucrare. Pînă de curînd, la G.A.C. din Bumbești-Pițic a fost cosit final de pe numai 47 ha din cele 700 ha, la G.A.C. din Bobu de de pe 55 ha din 166 ha, la G.A.C. din Ciocadia pe 72 din 330 ha, la G.A.C. din Scoarța pe 45 din 115 ha. Constatările făcute la fața locului scot iveală faptul că în toate aceste unilatăți nu s-a pus un accent deosebit pe buna organizare a muncii, neținîndu-se seama că cel mai important element care influențează creșterea producției de carne și lapte este calitatea fînurilor. Specialiștii din unitățile respective nu au demonstrat colectiviștilor pe bază de fapte convingătoare că finul este cu atît mai valoros, cu cît are conținutul mai ridicat în proteine, ceea ce depinde în primul rînd de executarea recoltatului la timp. Anul trecut, la G.A.C. din Bumbești-Pițic, o parte din fînețele naturale au fost strinse cu mare întîrziere, cînd ierburile valoroase ajunseseră deja în stadiu de lemnificare. S-a constatat că gradul de digestibilitate scăzut pe măsura întîrzierii recoltatului, Se pare însă, că din aceste lipsuri nu s-au tras învățămintele care se impuneau. Altfel este inexplicabilă actuala situație a strânsului fînețelor la această gospodărie. O lipsă caracteristică aproape tuturor comunelor din nordul raionului constă în faptul că nu sa ținut seama că cea mai bună epocă pentru cositul fînețelor este la începutul înspicării gramineelor de pe pajiști, în multe din comunele din nordul raionului s-a observat că întîrzierea recoltatului ani de-a rîndul a împiedicat regenerarea plantelor de pe pajiști, ceea ce a dus în unele locuri și la degradarea continuă a vegetației fînețelor, la îmburuienarea acestora. Calitatea fînețelor depinde într-o mare măsură și de modul de uscare, în toate localitățile din raionul Gilort prin care am trecut, s-a constatat că uscarea se face direct pe pămînt. Ori la acest mod de uscare, chiar pe timp favorabil, pierderile de substanțe nutritive sînt de circa 40 la sută, iar pe timp ploios de circa 70 la sută. Nu a existat deci inițiativa de a se introduce și extinde metoda de uscare a ierburilor și a altor nutrețuri verzi pe suporți din lemn, material care există din abundență prin partea locului. Din toate cele relatate trebuie să se tragă concluzia că terminarea grabnică a cositului, evitarea pierderilor la uscare și transportare, depozitarea în șire bine vîrfuite — sînt lucrări care nu suferă nici cea mai mică amînare. (Continuare în pag. 2-a). se pierde cind nu epaca aptidia de se respectă recaltat o parte din cosașii de la G.A.C. Bengești, la lucru.