Inainte, august 1964 (Anul 21, nr. 6043-6068)

1964-08-01 / nr. 6043

ANUL XXI — NI. 6043 4 PAGINI 20 BANI SIMBATA 1 AUGUST 1964 In interiorul ziarului­ — Rinduri pentru tînăra ge­nerație. Fotbalul de ieri... (pag. 2-a). — Pe scurt (pag. 1-a)­. *— O zi minunată (pag. 1-a). — Pe șantierele­­ de construcții. Asistență medicală operativă (pag. 2-a). — Prin hărnicia locuitorilor (pag. 2-a). — Două decenii de viață nouă. Meleaguri severinene (pag. S-a). De la Comitetul pentru Premiul de Stat j intrai­ j­u­denial al Republicii Populare Romîne La Comitetul pentru Premiul de Stat s-au primit propuneri pentru acor­darea Premiului de Stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1964. Comitetul pentru Premiul de Stat a examinat aceste propuneri și reco­mandă a fi distinși cu Premiul de Stat pe anul 1964 următorii autori pentru lucrările menționate: I. IN DOMENIUL ȘTIINȚEI T. — Acad. prof. dr. Ștefan Procopiu „Cercetări ale magnetismului atomic“ concretizate în 1962/1963 în continua­rea lucrărilor inițiate in 1912, propus de Academia R. P. Romíne. 2. — Dr. Drăgănescu State Aportul hotărîtor în lucrarea „Encefa­lite virotice umane“, propus de Academia R. P. Romíne. 3. — Acad. prof. dr. Constantinescu Gherasim, ing. Negreanu Elena, ing. Lăzărescu Victor, ing. Poenaru Ilie „Ampelografia R.P.R.“ vol. II, III, IV, V, propusă de Academia R. P. Române. 4. — Prof. dr. Berza Mihail, mem­bru corespondent al Academiei, prof. dr. Pascu Ștefan, membru corespondent al Academiei „Istoria Romîniei“ vol. II, propusă de Academia R. P. Române. 5. — Prof. dr. Roșca Alexandru, membru corespondent al Academiei, dr. Iorgu Beniamin, dr. Pavelcu Vasile „Tratat de psihologie experimentală“, propus de Academia R. P. Romíne. 6. — Prof. Papahagi Tache „Dicționarul dialectului aromîn“ gene­ral și etimologic, propus de Academia R. P. Romíne. 7. — Candidat în științe Corciovei Aretin „Ansamblul lucrărilor de teoria corpu­lui solid sub formă de pelicule subțiri și a modificărilor structurale sub acțiu­nea radiațiilor nucleare“, propus de Institutul de Fizică Atomică. 8. — Ing. Moțoc D. Mircea, membru corespondent al Academiei, ing. Popa Vasile, ing. Mihalache Leonida „Stabilirea metodelor de valorificare a terenurilor în pantă, erodate, prin plan­tații de vii și pomi“, propusă de Consiliul Superior al Agri­culturii. II. IN DOMENIUL TEHNICII ȘI INVENȚIILOR 1. — Ing. Petcu C. Nicolae „Procedeu, aparat și instalație pentru­­ ararea de componenți dintr-un a­­stec gazos, prin adsorbenți în strat wX , propus de Ministerul Industriei Petro­lului și Chimiei. 2. — Ing. Timuș Marcel, ing. Horto­­peleanu Aurel, prof. dr. ing. Gheorghe, membru corespondent Suciu al Academiei, ing. Teodorescu Ștefan, ing. Ioniță Gheorghe și ing. Moisuc Teodor „Tns­talație de distilație atmosferică și un vid combinată cu desalinare elec­­tată — pentru o capacitate de 3 mil. tone/an“ (Rafinăria Brazi), propusă de Ministerul Industriei Petro­lului și Chimiei. 3. — Ing. Rusu Nicolae, ing. Pala­­descu Adrian, ing. Rădulescu Cristian, ing. Aldea Virgil „Extinderea sectorului de laminoare Pestiș de la Combinatul siderurgic Hu­nedoara“, propusă de Ministerul Industriei Petro­lului și Chimiei. 4. — Ing. Hosu Vasile, ing. Petres­­cu Gheorghe, ing. Petrescu Paul, ing. Gaiță Nicolae, ing. Dobrian Gheorghe, ing. Bărăscu Ion „Fabrica de aglomerare cu mașini de 100 mp de la Combinatul siderurgic Hunedoara“, propusă de Ministerul Industriei Me­talurgice. 5. — Ing. Adam Nicolae, ing. Ga­bor Gheorghe, ing. Gutunoiu Gheor­ghe, ing. Horacek Dezideriu și ing. Mateescu Vaier „Realizarea în țară a mașinilor spe­ciale, a liniilor de agregate individuale și a liniilor automate pentru prelucra­rea prin așchiere a metalelor“, propusă de Ministerul Industriei Con­strucțiilor de Mașini. 6. — Ing. Kontza Constantin, ing. Bulgărescu Constantin, ing. Ștefănescu Florea și ing. Radocea Gheorghe „Tehnologia și realizarea prin glisare a coșurilor înalte cu parament încli­nat“, propusă de Ministerul Industriei Con­strucțiilor. 7. — Candidat în științe tehnice ing. Constantinescu G. V. Nicolae „Lubrificația cu gaze“, propusă de Academia R. P. Române. 8. — Ing. Patraulea N. Nicolae, membru corespondent al Academiei „Studii de aerodinamica hipersustenta­­ției“, propusă de Academia R. P. Române. 9. — Prof. Giosan Nicolae, membru corespondent al Academiei, ing. Mu­­reșan­­ Tiberiu, dr. ing. Stulpoi Nicolae și dr. ing. Coculescu Grigore „Crearea unor hibrizi dubli de porumb autohtoni și stabilirea agrotehnicii lor în cultura irigată și neirigată“, propusă de Consiliul Superior al Agri­culturii. 10. — Costache Sava, ing. Teodoru Aurel, ing. Neculau V. Gheorghe, ing. Petcov Nicolae, ing. Ganea Vasile „Concepția de profil și organizarea Combinatului chimic Borzești“, propusă de Ministerul Industriei Pe­trolului și Chimiei. 11. — Ing. geolog Dumitrescu Du­mitru, ing. geolog Popa Mihai, ing. Bărbat Teodor, ing. Viorescu Viorel, ing. Popa Ion și geolog Dămăcuș Li­dia „Punerea în evidență a unor zăcămin­te importante de minereuri neferoase la Moldova Nouă și Leșul Ursului“, propusă de Ministerul Minelor și Ener­giei Electrice și Comitetul Geologic. 12. — Geolog Popescu Atanasie, geo­log Glavatschi Iaroslav, ing. Diacones­­cu Constantin și ing. Cenușe Vasile „Punerea în evidență și exploatare­a zăcămîntului cuprifer Deva și realiza­rea uzinei de preparare“, propusă de Ministerul Minelor și Ener­giei Electrice. 13. — Conferențiar ing. Drăgănescu Mihai „Procese electronice în dispozitive se­miconductoare de circuit“, propus de Ministerul Invățământului. III. IN DOMENIUL LITERATURII ȘI ARTEI 1. — Acad. prof. George Călinescu Pentru activitatea literară și publicis­tică din ultimii ani, propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 2. — Ion Lăncrănjan „Cordo­vanii“ — roman, propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 3. — Aurel Ciupe Pentru lucrările de pictură realizate in ultimii ani („Culori de toamnă“, „In­terior“, „Balconul“, 3 peisaje și altele), propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 4. — Szervatiusz Jeno Pentru lucrările de sculptură realizate în ultimii ani (.­Cariatide“, „Țăran din Rodna“, „Iubire, „Mamă cu copil“ și altele), propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 5. — Ion Vlad Pentru lucrările de sculptură realizate în ultimii ani („Vînturile“, „23 Au­gust“, „Muzica“, „Mihail Sadoveanu“ și altele), propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 6. — Pascal Bentoiu Pentru lucrările „Concert pentru vioa­ră și orchestră“, „Concert nr. 2 pen­tru pian și orchestră“, propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 7. — Nicolae Herlea Pentru merite excepționale în afirma­rea artei interpretative românești în ultimii ani, propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 8. — Mircea Drăgan, Ție Nicolae, Eugen Mândric, Teodor Grigoriu, Au­rel Samson, ing. Coman Oscar, Lica Gheorghiu și Colea Răutu Filmul „Lupeni-29“, propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 9. — Arh. Dumitrașcu Gheorghe, ing. Popovici Constantin, arh. Săvules­­cu Theonic, arh. Manolescu Șerban, arh. Răducan Ion „Ansamblul construcției noii gări și ansamblul de blocuri de locuințe, cu dotările respective, din zona gara ve­che — gara nouă Constanța“, propus de Comitetul executiv al Sfa­tului popular al orașului Constanța. ★ In conformitate cu prevederile De­cretului nr. 170/1961 privind Premiul de Stat al Republicii Populare Romîne, recomandările Comitetului pentru Pre­miul de Stat se supun opiniei publice pentru observații și aprecieri. După primirea observațiilor și apre­cierilor, Comitetul pentru Premiul de Stat va definitiva lista lucrărilor și a autorilor lor și le va supune spre a­­probare Consiliului de Miniștri. Observațiile și aprecierile vor fi tri­mise, pînă la data de 15 august 1964, la Comitetul pentru Premiul de Stat, la sediul Secretariatului general al Consiliului de Miniștri, București, Piața Victoriei. Săptămîna poeziei Săptămîna poeziei, organizată de Uniunea scriitorilor în colaborare cu alte instituții culturale, se desfășoa­ră anul acesta pentru a treia oară, fiindu-i rezervată perioada de timp dintre 1 și 7 august. Desfășurîndu-se în prima săptămînă a acestei luni, ea este dedicată celei de-a XX-a a­­niversări a eliberării patriei noastre. Evenimentul acesta, devenit popu­lar, e așteptat cu mult interes de iu­bitorii poeziei, fiind în același timp un bun prilej pentru toți scriitorii de a se întîlni cu oameni ai muncii din cele mai diferite sectoare ale vieții economice și social-culturale. Ca și în ceilalți ani, și de data a­­ceasta o seamă de localități ale re­giunii noastre vor fi vizitate de scri­itori bucureșteni, ce se vor întîlni cu cititorii lor. După informațiile pe care le de­ținem, zilele acestea vor fi prezenți la Craiova scriitorii: Dumitru Cor­­bea, Mihai Cruceanu, Constantin Ni­­sipeanu, Romulus Vulpescu, Violeta Zamfirescu, Gellu Naum, Haralam­­bie Grămescu, care împreună cu cîți­­va scriitori craioveni, printre care Eugen Constant, Petre Dragu, G. Moțățăianu se vor deplasa în mai multe localități din raioanele Segar­­cea, Băilești, Calafat, Balș, Caracal și Corabia. La biblioteci, cluburi și librării vor avea loc șezători literare și se vor organiza standuri și expoziții de cărți. Execută alături de vară Acum cîteva zile, co­lectiviștii de la G.A.C. Bucovicior, raionul Cra­iova au trăit momente de plină satisfacție : campania de recoltare a celor 810 hectare cu grîu s-a terminat. Zile întregi, de dimi­neața și pînă seara tîr­­ziu, colectiviștii din Bucovicior puteau fi gă­siți numai pe tarlalele gospodăriei. Datorită bunei organizări a mun­cii în cadrul gospodă­riei agricole­ colective s-a reușit ca recoltatul griului să se termine în­tr-o perioadă scurtă și fără pierderi. In munca de recoltare a griului s-a evidențiat brigada a doua de cîmp condusă de Băloi. Seceratul Sebastian griului s-a executat cu combine­le și manual, in prezent, se duce bătălia pentru terminarea treieratului. Concomitent cu aceasta, pe tarlalele eliberate de păioase, un număr mare de tractoare execută a­­lături de vară. Pînă în prezent, peste 350 hec­tare de miriște au fost arate. VALERIU FUIOREA, coresp. La I.I.S. „Independența“ — Crai­ova , în pauză. Vizita delegației guvernamentale române la Paris­­ 1 Comunicat romino-francez PARIS 31 (Agerpres). — în legătură cu vizita delega­ției guvernamentale a Republicii Populare Române în Franța, la Paris a fost dat publicității următorul comunicat: Președintele Consiliului de Miniștri al Romîniei. Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Alexandru Bîrlădeanu, vice­președinte al Consiliului, și de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franța, între 27 și 31 iulie, la invitația guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, președintele republicii. Președintele și vicepreședintele Consiliului, precum și ministrul afacerilor externe români, au avut întrevederi cu dl. Pompidou, primul Ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, și dl. Couve de Murville, mi­nistrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relațiilor dintre cele două țări și asupra principalelor probleme ale politicii internaționale. Cele două părți au constatat cu satisfacție că există posibilități pentru a dezvolta și mai mult bunele relații tradiționale dintre Romînia și Franța. Al. Bîrlădeanu s-a întilnit cu G. Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea științifică, W. Giscard d'Estaing, ministrul finanțelor și al afacerilor economice, și cu Mau­rice Bolianowski, ministrul industriei, și a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuțiile s-au referit, de asemenea, și la problemele eco­nomice și au permis, îndeosebi, să se examineze condițiile în care se execută acordul comercial româno-francez. Au fost trecute în revistă metodele și mijloacele susceptibile de a favoriza o creștere a schimburilor, in această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dez­­voltare a importurilor de mărfuri românești în Franța, mai ales a produselor petroliere, precum și intensificarea fluxu­lui regulat de comenzi românești de utilaj industrial in Franța. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansam­blul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate în vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decât aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la relațiile cul­turale, științifice și tehnice dintre cele două țări. S-a ho­­tărit să se dea o nouă extindere acestor relații. A fost recunoscută de ambele părți necesitatea de a dez­volta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului limbilor și al difuzării cărții și culturii. Ansam­blul acestor probleme urmează să constituie obiectul unui acord cultural, care va fi negociat în toamnă. In cursul șederii delegației române, a fost semnat un a­­ranjament de colaborare științifică și tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri în vederea încheierii unei convenții consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, și care s-au desfășurat într-o atmosferă de înțelegere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorința exprimată și de o parte și de alta, de a dezvolta relațiile romîno-franceze în spiritul prieteniei, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul față de altul. (Continuarea vizitei în pag. 4-a). Succesele­ ceferiștilor Ceferiștii stației Corabia s-au angajat ca pînă la 23 August să depășească pla­nul cu 15 la sută la vagoane încărcate­­descărcate, să sporească sarcina statică pe osie cu 1 la sută, să reducă stațio­narea vagoanelor cu 1,5 la sută etc. In prezent se poate spune că feroviarii de aici și-au respectat angajamentele lua­te. Astfel, planul la vagoane încărcate a fost depășit cu 31,9 la sută, iar la va­goane descărcate cu 35 la sută. La tone nete încărcate planul a fost depășit cu 35,7 la sută, iar staționarea vagoanelor s-a redus cu 3,20 ore pe zi. Conducerea stației respective a pus un accent deosebit pe ridicarea nivelu­lui de pregătire profesională a întregu­lui personal de aci. In acest scop, bilu­nar se predau lecții legate de activita­tea feroviară, iar periodic se fac instruc­taje în vederea asigurării unei circula­­ții corespunzătoare a trenurilor, evitării accidentelor de muncă. Pe de altă parte s-a ținut o mai strînsă colaborare cu întreprinderile și instituțiile, reușindu-se ca încărcarea și descărcarea vagoanelor să se facă într-un timp mai scurt. Un aport de seamă la îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor l-au adus tovarășii: Mitică Dumitru și Gheorghe Piperea, impiegați de mișca­re, Florea Olteanu și Gheorghe Bîciu, manipulanți, Ion Buligă, șef de mane­­vră, Paraschiv Cușma și Ion Mircea, a­­cam­ și alții. V. COSTAS și I. MIRCEA corespondenți Recoltei viitoare — temelie cit mai solidă Posedind terenuri cu o ridicată putere de producție și climă favorabilă pentru toate culturile agricole, regiunea Olte­nia are largi posibilități pentru spo­rirea substanțială a producției agricole și îndeosebi pentru producția de cereale. Unitățile agricole socialiste, care au a­­plicat întregul complex de reguli agro­tehnice au reușit să obțină în acest an producții mari și constante. Nu trebuie însă să uităm că tot în aceste zile, cînd se dă bătălia terminării cît mai grab­nice a strîngerii păioaselor, se pun și bazele recoltei viitoare. Experiențele oamenilor de știință, practica unităților agricole socialiste, au dovedit că o verigă importantă din complexul de măsuri agrotehnice care contribuie la obținerea de recolte mari de grîu și porumb o constituie lucrarea de pregătire a terenului. Calitatea a­­cestei lucrări și timpul în care este executată contribuie într-o foarte mare măsură la obținerea de producții mari la toate culturile agricole. Dintre lucrările care se aplică solului, arătura este cea mai importantă. Prin această lucrare solul se afinează, se mărunțește, se amestecă stratul superior cu cel inferior prin răsturnarea brazdelor de către plug. O dată cu arătura de vară, se îngroapă sub brazdă gunoiul Prof. dr. V. STRATULA de grajd și alte resturi organice, în­­grășămintele verzi și cele chimice în stratul cu umezeală unde sunt condiții favorabile pentru microorganisme, care transformă aceste îngrășăminte în ele­mente ușor asimilabile plantelor. Prin arătura de vară solul înmagazinează mai multă apă, căldură și aer, se in­fluențează, circulația lor în sol, creîn­­du-se condiții favorabile de creștere și dezvoltare a tuturor plantelor. Cu ajutorul lucrărilor solului se dis­truge o mare parte din buruienile răsă­rite, se scot din profunzime rădăcini, stoloni și rizomi ale unor buruieni perene, care apoi sînt strînse și arse. Semințele de buruieni sînt îngropate actine, de unde chiar dacă încolțesc, nu mai pot răsări. Se distrug cuiburile de insecte, viermi, gîndaci, șoareci, etc. care sunt dușmanii culturilor. Prin arătura de vară se activează viața microorganismelor din sol, care ajută substanțelor greu solubile să se transforme în substanțe ușor asimilabile pentru plante, solul se îmbogățește în azotați. Intr-un sol arat vara, procesele chimice și fizice se petrec într-un ritm mai activ. Iată acum — din propriile cercetări — cum s-a constatat că evo­luează cantitatea de azotați în mili­grame la un kilogram de sol. La adîn­­cimea de la 0 la 20 cm pe cernoziom : nearat 0,58; arat 36,42. Lăcoviște : nea­rat 0,35; arat 34,44 Podzol: nearat 0,26; arat 33,88. La adîncimea între 20—40 cm : cernoziom : nearat 0,34 ; arat 14,94. Lăcoviște: nearat 0,11; arat 30,79. Podzol: nearat 0,10; arat 14,14. Se observă așadar, că pe toate tipu­rile de sol cercetate, cantitatea de ni­­trați a crescut, în terenurile arate vara, de 100—150 de ori față de cantitatea de nitrați din terenurile nearate. Iată acum cantitatea de apă înma­gazinată în solul arat și cel nearat Apa înmagazinată, în sol arat 21,9 la sută; în sol nearat 10,2 la sută. Apa infiltrată: în sol arat 64,4 la sută ; în sol nearat 9,6 la sută. Apa evaporată : în sol arat 13,6 la sută, în sol nearat 80,1 la sută. Se constată așadar, că într-un sol nearat, din cantitatea de apă ce cade sub­ formă de precipitații 80 la sută se evaporează și numai 10 la sută este oprită în stratul arabil. In același timp însă, din solul arat se evaporează nu­mai 13,6 la sută și se înmagazinează în sol 21,9 la sută, care va asigura o bună (Continuare în pag. II-a). Se modernizează piața In ultimii anii, cerințele de consum ale populației orașului Tg. Jiu au crescut simțitor. Organul local al sfatului popu­lar, secțiile de resort, s-au îngrijit tot mai mult de crearea unor condiții civi­lizate privind aprovizionarea oamenilor muncii cu diferite produse. In prezent se modernizează piața orașului, care va dispune de construcții noi, organizate sistematic, prin mijlocirea cărora se vor desface diferite produse. Așa cum ne informa corespondentul nostru voluntar, P. Zamfir, cu cîteva zile în urmă se turnase planșeul de be­ton pe centrul pielii, urmînd a se defini­tiva cu o serie de instalații de strictă, necesitate. DESPECTAREA ANGAJAMENTULUI ali Q eJi&fUutte on&gu*® TM PRIMII... Ia­r după-amiaza aceea, directorul Stațiunii de mașini și tractoare din Ca­racal era bine dispus. Avea și de ce. Planul primei campanii agricole din a­­cest an fusese îndeplinit și chiar de­pășit încă de la 31 mai a.c. „Pentru a vă reda pe scurt măsu­rile ce s-au luat în această campanie“ — spunea tov. Gheorghe Mateescu, di­rectorul stațiunii — „în obținerea u­­nor indici cît mai înalți în exploata­rea tractoarelor și mașinilor agricole, mă voi folosi de realizările și expe­riența acumulată in campania de pri­măvară“. Din discuția purtată am a­­flat apoi că S.M.T. Caracal a încheiat activitatea de producție în prima cam­panie din acest an cu 222 ha a.n, reali­zate mai mult decât prevedea planul de 46.032 ha a.n. Acestea sunt de fapt, primele realizări ale mecaniza­torilor de la S.M.T. Caracal, din an­gajamentul luat in cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. Dintre mecanizatorii care și-au respectat angajamentul amintim pe cei din brigada a 20-a condusă de Ion Iacob. Planul brigăzii respective a fost îndeplinit în proporție de 136,9 la sută în campania de primăvară. Locul întîi pe stațiune îl ocupă mecanizatorul Alexandru Beciu, tot din brigada lui Ion Iacob, care a îndeplinit planul în proporție de 172 la sută. In fapt, an­gajamentul mecanizatorilor din briga­da a 20-a era să îndeplinească pla­nul în proporție de 120 la sută, să e­­conomisească piese, materiale de schimb și carburanți în procent de 10 la sută față de consumul planificat, la sfir­­șitul campaniei cînd s-a făcut bilan­­țul, mecanizatorii din această briga­dă au raportat că economiile de piese, materiale și carburanți sunt mai mari decit angajamentul. Este o dovadă in plus că mecanizatorii din brigada a 20-a știu să-și respecte angajamentul luat. Cuvîntul dat l-au respectat mulți me­canizatori de la S.M.T. Caracal. Cei din brigada condusă de Gheorghe Stanciu­­ de la Drăghiceni, cei de la Stoenești din brigada lui Nicolae O­­prea, au raportat îndeplinirea planu­lui în proporție de 131,7 la sută. Coincidență? Nu. Fiecare tractorist, fiecare șef de brigadă au întreținut bine mașinile; întrecerea socialistă s-a desfășurat larg zi de zi, ceas de ceas; în fiecare zi erau urmărite realizările proprii și ale altor brigăzi. Graficele urcînd mereu, au mobilizat mai mult pe mecanizatorii de la Drăghiceni. A­­celași avînt al întrecerii a cuprins și pe mecanizatorii din brigada de la Stoenești. Condiții de muncă și sprijin au avut ambele brigăzi, oameni la fel de harnici și pricepuți, și ca urmare, realizările sînt tot identice, la mili­metru se poate spune: planul s-au în­deplinit în proporție de 131,7 la sută, atit mecanizatorii din brigada de la Stoenești, cît și cei de la Drăghiceni. Numai că Stanciu Gheorghe, șeful bri­găzii de la Stoenești a trebuit să ce­deze foad întîi pe stațiune (loc pe care l-a deținut pînă la bilanțul campanii din acest an), brigăzii primei lui Ion Iacob de la Redea. Dar n-a ce­dat numai locul întîi, ci, o dată cu el și stimulentul, aparatul de radio cu tranzistori care, în fiecare campanie stă numai la dispoziția brigăzii care ocupă locul întîi. Cuvîntul dat este respectat și de mecanizatorii din brigada lui Constan­tin Ganea de la Dobrosloveni, de cei din brigada lui Alexandru Pîslaru de la Slăveni. Primii sînt însă tot cei din brigada lui Ion Iacob de la Redea. Tranzistorul e la ei acum. Și pentru ca nu cumva, la sfîrșitul campaniei de vară să cedeze tranzistorul o dată cu locul iutii pe care îl ocupă, altei sau altor brigăzi din stațiune, meca­nizatorii din brigada lui Ion Iacob de­pun eforturi demne­­ de consemnat. In fiecare zi Vasile Mitru, Dumitru Moanță, Alexandru Beciu și ceilalți, înscriu pe grafic noi realizări în cam­pania de vară. Ca urmare, tot ei sunt primii. I. H. POPESCU 'îmi HIJI33Í! i i I In șantierele termocentralei Constructorii de pe șantierul Centralei electrice de termoficare Craiova obțin în fiecare zi noi succese în executarea lucrărilor și predarea acestora către montaj. Dintre recentele realizări cuprinse în bilanțul colectivu­lui I.S.C.I. C.E.T. amintim pe cele de d epurare chimică, casa filtrelor, canalul de aducțiune pentru apa indus­trială de răcire și alte lucrări de o deosebită importanță pentru punerea în funcțiune a primului grup de 50 MW. LA TISMANA de Cei peste 270 tineri care se află in tabă­ră la Peștișani, raionul Tg. Jiu, au făcut recent o frumoasă ex­cursie la T­is­­mana. Plecînd de dimineață cu trenul mic de munte spre Tis­­mana, tinerii ex­cursioniști au putut admira frumoasele pei­saje pe care le oferă această regiune de mun­te. Ajunși aco­lo, ei au vizitat vechea mînăsti­­re, unul monumentele din istorice ale re­giunii. FLORIN SAVA coresp. Hală a noua Anul trecut a fost aprobată înființa­rea S.M.T. de la Gogoșu, raionul Vînju Mare. In această perioadă au fost ri­dicate aci multe construcții noi. Zi­lele trecute a fost omologată de că­tre o comisie, special constituită, noua hală de reparații la tractoare și mașini agricole, dotată cu pod rulant și alte utilaje, necesare procesului de produc­ție. Cerc literar Zilele acestea în întreprinderea po­ligrafică Oltenia a luat ființă cercul literar „Alexandru Macedonski“. In ședința de constituire au fost progra­mate lucrările ce se vor citi în șe­dința următoare de lucru. DUMITRU UDREA coresp.

Next