Inainte, august 1964 (Anul 21, nr. 6043-6068)
1964-08-01 / nr. 6043
ANUL XXI — NI. 6043 4 PAGINI 20 BANI SIMBATA 1 AUGUST 1964 In interiorul ziarului — Rinduri pentru tînăra generație. Fotbalul de ieri... (pag. 2-a). — Pe scurt (pag. 1-a). *— O zi minunată (pag. 1-a). — Pe șantierele de construcții. Asistență medicală operativă (pag. 2-a). — Prin hărnicia locuitorilor (pag. 2-a). — Două decenii de viață nouă. Meleaguri severinene (pag. S-a). De la Comitetul pentru Premiul de Stat j intrai judenial al Republicii Populare Romîne La Comitetul pentru Premiul de Stat s-au primit propuneri pentru acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1964. Comitetul pentru Premiul de Stat a examinat aceste propuneri și recomandă a fi distinși cu Premiul de Stat pe anul 1964 următorii autori pentru lucrările menționate: I. IN DOMENIUL ȘTIINȚEI T. — Acad. prof. dr. Ștefan Procopiu „Cercetări ale magnetismului atomic“ concretizate în 1962/1963 în continuarea lucrărilor inițiate in 1912, propus de Academia R. P. Romíne. 2. — Dr. Drăgănescu State Aportul hotărîtor în lucrarea „Encefalite virotice umane“, propus de Academia R. P. Romíne. 3. — Acad. prof. dr. Constantinescu Gherasim, ing. Negreanu Elena, ing. Lăzărescu Victor, ing. Poenaru Ilie „Ampelografia R.P.R.“ vol. II, III, IV, V, propusă de Academia R. P. Române. 4. — Prof. dr. Berza Mihail, membru corespondent al Academiei, prof. dr. Pascu Ștefan, membru corespondent al Academiei „Istoria Romîniei“ vol. II, propusă de Academia R. P. Române. 5. — Prof. dr. Roșca Alexandru, membru corespondent al Academiei, dr. Iorgu Beniamin, dr. Pavelcu Vasile „Tratat de psihologie experimentală“, propus de Academia R. P. Romíne. 6. — Prof. Papahagi Tache „Dicționarul dialectului aromîn“ general și etimologic, propus de Academia R. P. Romíne. 7. — Candidat în științe Corciovei Aretin „Ansamblul lucrărilor de teoria corpului solid sub formă de pelicule subțiri și a modificărilor structurale sub acțiunea radiațiilor nucleare“, propus de Institutul de Fizică Atomică. 8. — Ing. Moțoc D. Mircea, membru corespondent al Academiei, ing. Popa Vasile, ing. Mihalache Leonida „Stabilirea metodelor de valorificare a terenurilor în pantă, erodate, prin plantații de vii și pomi“, propusă de Consiliul Superior al Agriculturii. II. IN DOMENIUL TEHNICII ȘI INVENȚIILOR 1. — Ing. Petcu C. Nicolae „Procedeu, aparat și instalație pentru ararea de componenți dintr-un astec gazos, prin adsorbenți în strat wX , propus de Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei. 2. — Ing. Timuș Marcel, ing. Hortopeleanu Aurel, prof. dr. ing. Gheorghe, membru corespondent Suciu al Academiei, ing. Teodorescu Ștefan, ing. Ioniță Gheorghe și ing. Moisuc Teodor „Tnstalație de distilație atmosferică și un vid combinată cu desalinare electată — pentru o capacitate de 3 mil. tone/an“ (Rafinăria Brazi), propusă de Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei. 3. — Ing. Rusu Nicolae, ing. Paladescu Adrian, ing. Rădulescu Cristian, ing. Aldea Virgil „Extinderea sectorului de laminoare Pestiș de la Combinatul siderurgic Hunedoara“, propusă de Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei. 4. — Ing. Hosu Vasile, ing. Petrescu Gheorghe, ing. Petrescu Paul, ing. Gaiță Nicolae, ing. Dobrian Gheorghe, ing. Bărăscu Ion „Fabrica de aglomerare cu mașini de 100 mp de la Combinatul siderurgic Hunedoara“, propusă de Ministerul Industriei Metalurgice. 5. — Ing. Adam Nicolae, ing. Gabor Gheorghe, ing. Gutunoiu Gheorghe, ing. Horacek Dezideriu și ing. Mateescu Vaier „Realizarea în țară a mașinilor speciale, a liniilor de agregate individuale și a liniilor automate pentru prelucrarea prin așchiere a metalelor“, propusă de Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini. 6. — Ing. Kontza Constantin, ing. Bulgărescu Constantin, ing. Ștefănescu Florea și ing. Radocea Gheorghe „Tehnologia și realizarea prin glisare a coșurilor înalte cu parament înclinat“, propusă de Ministerul Industriei Construcțiilor. 7. — Candidat în științe tehnice ing. Constantinescu G. V. Nicolae „Lubrificația cu gaze“, propusă de Academia R. P. Române. 8. — Ing. Patraulea N. Nicolae, membru corespondent al Academiei „Studii de aerodinamica hipersustentației“, propusă de Academia R. P. Române. 9. — Prof. Giosan Nicolae, membru corespondent al Academiei, ing. Mureșan Tiberiu, dr. ing. Stulpoi Nicolae și dr. ing. Coculescu Grigore „Crearea unor hibrizi dubli de porumb autohtoni și stabilirea agrotehnicii lor în cultura irigată și neirigată“, propusă de Consiliul Superior al Agriculturii. 10. — Costache Sava, ing. Teodoru Aurel, ing. Neculau V. Gheorghe, ing. Petcov Nicolae, ing. Ganea Vasile „Concepția de profil și organizarea Combinatului chimic Borzești“, propusă de Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei. 11. — Ing. geolog Dumitrescu Dumitru, ing. geolog Popa Mihai, ing. Bărbat Teodor, ing. Viorescu Viorel, ing. Popa Ion și geolog Dămăcuș Lidia „Punerea în evidență a unor zăcăminte importante de minereuri neferoase la Moldova Nouă și Leșul Ursului“, propusă de Ministerul Minelor și Energiei Electrice și Comitetul Geologic. 12. — Geolog Popescu Atanasie, geolog Glavatschi Iaroslav, ing. Diaconescu Constantin și ing. Cenușe Vasile „Punerea în evidență și exploatarea zăcămîntului cuprifer Deva și realizarea uzinei de preparare“, propusă de Ministerul Minelor și Energiei Electrice. 13. — Conferențiar ing. Drăgănescu Mihai „Procese electronice în dispozitive semiconductoare de circuit“, propus de Ministerul Invățământului. III. IN DOMENIUL LITERATURII ȘI ARTEI 1. — Acad. prof. George Călinescu Pentru activitatea literară și publicistică din ultimii ani, propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 2. — Ion Lăncrănjan „Cordovanii“ — roman, propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 3. — Aurel Ciupe Pentru lucrările de pictură realizate in ultimii ani („Culori de toamnă“, „Interior“, „Balconul“, 3 peisaje și altele), propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 4. — Szervatiusz Jeno Pentru lucrările de sculptură realizate în ultimii ani (.Cariatide“, „Țăran din Rodna“, „Iubire, „Mamă cu copil“ și altele), propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 5. — Ion Vlad Pentru lucrările de sculptură realizate în ultimii ani („Vînturile“, „23 August“, „Muzica“, „Mihail Sadoveanu“ și altele), propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 6. — Pascal Bentoiu Pentru lucrările „Concert pentru vioară și orchestră“, „Concert nr. 2 pentru pian și orchestră“, propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 7. — Nicolae Herlea Pentru merite excepționale în afirmarea artei interpretative românești în ultimii ani, propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 8. — Mircea Drăgan, Ție Nicolae, Eugen Mândric, Teodor Grigoriu, Aurel Samson, ing. Coman Oscar, Lica Gheorghiu și Colea Răutu Filmul „Lupeni-29“, propus de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. 9. — Arh. Dumitrașcu Gheorghe, ing. Popovici Constantin, arh. Săvulescu Theonic, arh. Manolescu Șerban, arh. Răducan Ion „Ansamblul construcției noii gări și ansamblul de blocuri de locuințe, cu dotările respective, din zona gara veche — gara nouă Constanța“, propus de Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Constanța. ★ In conformitate cu prevederile Decretului nr. 170/1961 privind Premiul de Stat al Republicii Populare Romîne, recomandările Comitetului pentru Premiul de Stat se supun opiniei publice pentru observații și aprecieri. După primirea observațiilor și aprecierilor, Comitetul pentru Premiul de Stat va definitiva lista lucrărilor și a autorilor lor și le va supune spre aprobare Consiliului de Miniștri. Observațiile și aprecierile vor fi trimise, pînă la data de 15 august 1964, la Comitetul pentru Premiul de Stat, la sediul Secretariatului general al Consiliului de Miniștri, București, Piața Victoriei. Săptămîna poeziei Săptămîna poeziei, organizată de Uniunea scriitorilor în colaborare cu alte instituții culturale, se desfășoară anul acesta pentru a treia oară, fiindu-i rezervată perioada de timp dintre 1 și 7 august. Desfășurîndu-se în prima săptămînă a acestei luni, ea este dedicată celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. Evenimentul acesta, devenit popular, e așteptat cu mult interes de iubitorii poeziei, fiind în același timp un bun prilej pentru toți scriitorii de a se întîlni cu oameni ai muncii din cele mai diferite sectoare ale vieții economice și social-culturale. Ca și în ceilalți ani, și de data aceasta o seamă de localități ale regiunii noastre vor fi vizitate de scriitori bucureșteni, ce se vor întîlni cu cititorii lor. După informațiile pe care le deținem, zilele acestea vor fi prezenți la Craiova scriitorii: Dumitru Corbea, Mihai Cruceanu, Constantin Nisipeanu, Romulus Vulpescu, Violeta Zamfirescu, Gellu Naum, Haralambie Grămescu, care împreună cu cîțiva scriitori craioveni, printre care Eugen Constant, Petre Dragu, G. Moțățăianu se vor deplasa în mai multe localități din raioanele Segarcea, Băilești, Calafat, Balș, Caracal și Corabia. La biblioteci, cluburi și librării vor avea loc șezători literare și se vor organiza standuri și expoziții de cărți. Execută alături de vară Acum cîteva zile, colectiviștii de la G.A.C. Bucovicior, raionul Craiova au trăit momente de plină satisfacție : campania de recoltare a celor 810 hectare cu grîu s-a terminat. Zile întregi, de dimineața și pînă seara tîrziu, colectiviștii din Bucovicior puteau fi găsiți numai pe tarlalele gospodăriei. Datorită bunei organizări a muncii în cadrul gospodăriei agricole colective s-a reușit ca recoltatul griului să se termine într-o perioadă scurtă și fără pierderi. In munca de recoltare a griului s-a evidențiat brigada a doua de cîmp condusă de Băloi. Seceratul Sebastian griului s-a executat cu combinele și manual, in prezent, se duce bătălia pentru terminarea treieratului. Concomitent cu aceasta, pe tarlalele eliberate de păioase, un număr mare de tractoare execută alături de vară. Pînă în prezent, peste 350 hectare de miriște au fost arate. VALERIU FUIOREA, coresp. La I.I.S. „Independența“ — Craiova , în pauză. Vizita delegației guvernamentale române la Paris 1 Comunicat romino-francez PARIS 31 (Agerpres). — în legătură cu vizita delegației guvernamentale a Republicii Populare Române în Franța, la Paris a fost dat publicității următorul comunicat: Președintele Consiliului de Miniștri al Romîniei. Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului, și de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franța, între 27 și 31 iulie, la invitația guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, președintele republicii. Președintele și vicepreședintele Consiliului, precum și ministrul afacerilor externe români, au avut întrevederi cu dl. Pompidou, primul Ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, și dl. Couve de Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relațiilor dintre cele două țări și asupra principalelor probleme ale politicii internaționale. Cele două părți au constatat cu satisfacție că există posibilități pentru a dezvolta și mai mult bunele relații tradiționale dintre Romînia și Franța. Al. Bîrlădeanu s-a întilnit cu G. Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea științifică, W. Giscard d'Estaing, ministrul finanțelor și al afacerilor economice, și cu Maurice Bolianowski, ministrul industriei, și a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuțiile s-au referit, de asemenea, și la problemele economice și au permis, îndeosebi, să se examineze condițiile în care se execută acordul comercial româno-francez. Au fost trecute în revistă metodele și mijloacele susceptibile de a favoriza o creștere a schimburilor, in această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri românești în Franța, mai ales a produselor petroliere, precum și intensificarea fluxului regulat de comenzi românești de utilaj industrial in Franța. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate în vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decât aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la relațiile culturale, științifice și tehnice dintre cele două țări. S-a hotărit să se dea o nouă extindere acestor relații. A fost recunoscută de ambele părți necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului limbilor și al difuzării cărții și culturii. Ansamblul acestor probleme urmează să constituie obiectul unui acord cultural, care va fi negociat în toamnă. In cursul șederii delegației române, a fost semnat un aranjament de colaborare științifică și tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri în vederea încheierii unei convenții consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, și care s-au desfășurat într-o atmosferă de înțelegere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorința exprimată și de o parte și de alta, de a dezvolta relațiile romîno-franceze în spiritul prieteniei, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul față de altul. (Continuarea vizitei în pag. 4-a). Succesele ceferiștilor Ceferiștii stației Corabia s-au angajat ca pînă la 23 August să depășească planul cu 15 la sută la vagoane încărcatedescărcate, să sporească sarcina statică pe osie cu 1 la sută, să reducă staționarea vagoanelor cu 1,5 la sută etc. In prezent se poate spune că feroviarii de aici și-au respectat angajamentele luate. Astfel, planul la vagoane încărcate a fost depășit cu 31,9 la sută, iar la vagoane descărcate cu 35 la sută. La tone nete încărcate planul a fost depășit cu 35,7 la sută, iar staționarea vagoanelor s-a redus cu 3,20 ore pe zi. Conducerea stației respective a pus un accent deosebit pe ridicarea nivelului de pregătire profesională a întregului personal de aci. In acest scop, bilunar se predau lecții legate de activitatea feroviară, iar periodic se fac instructaje în vederea asigurării unei circulații corespunzătoare a trenurilor, evitării accidentelor de muncă. Pe de altă parte s-a ținut o mai strînsă colaborare cu întreprinderile și instituțiile, reușindu-se ca încărcarea și descărcarea vagoanelor să se facă într-un timp mai scurt. Un aport de seamă la îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor l-au adus tovarășii: Mitică Dumitru și Gheorghe Piperea, impiegați de mișcare, Florea Olteanu și Gheorghe Bîciu, manipulanți, Ion Buligă, șef de manevră, Paraschiv Cușma și Ion Mircea, acam și alții. V. COSTAS și I. MIRCEA corespondenți Recoltei viitoare — temelie cit mai solidă Posedind terenuri cu o ridicată putere de producție și climă favorabilă pentru toate culturile agricole, regiunea Oltenia are largi posibilități pentru sporirea substanțială a producției agricole și îndeosebi pentru producția de cereale. Unitățile agricole socialiste, care au aplicat întregul complex de reguli agrotehnice au reușit să obțină în acest an producții mari și constante. Nu trebuie însă să uităm că tot în aceste zile, cînd se dă bătălia terminării cît mai grabnice a strîngerii păioaselor, se pun și bazele recoltei viitoare. Experiențele oamenilor de știință, practica unităților agricole socialiste, au dovedit că o verigă importantă din complexul de măsuri agrotehnice care contribuie la obținerea de recolte mari de grîu și porumb o constituie lucrarea de pregătire a terenului. Calitatea acestei lucrări și timpul în care este executată contribuie într-o foarte mare măsură la obținerea de producții mari la toate culturile agricole. Dintre lucrările care se aplică solului, arătura este cea mai importantă. Prin această lucrare solul se afinează, se mărunțește, se amestecă stratul superior cu cel inferior prin răsturnarea brazdelor de către plug. O dată cu arătura de vară, se îngroapă sub brazdă gunoiul Prof. dr. V. STRATULA de grajd și alte resturi organice, îngrășămintele verzi și cele chimice în stratul cu umezeală unde sunt condiții favorabile pentru microorganisme, care transformă aceste îngrășăminte în elemente ușor asimilabile plantelor. Prin arătura de vară solul înmagazinează mai multă apă, căldură și aer, se influențează, circulația lor în sol, creîndu-se condiții favorabile de creștere și dezvoltare a tuturor plantelor. Cu ajutorul lucrărilor solului se distruge o mare parte din buruienile răsărite, se scot din profunzime rădăcini, stoloni și rizomi ale unor buruieni perene, care apoi sînt strînse și arse. Semințele de buruieni sînt îngropate actine, de unde chiar dacă încolțesc, nu mai pot răsări. Se distrug cuiburile de insecte, viermi, gîndaci, șoareci, etc. care sunt dușmanii culturilor. Prin arătura de vară se activează viața microorganismelor din sol, care ajută substanțelor greu solubile să se transforme în substanțe ușor asimilabile pentru plante, solul se îmbogățește în azotați. Intr-un sol arat vara, procesele chimice și fizice se petrec într-un ritm mai activ. Iată acum — din propriile cercetări — cum s-a constatat că evoluează cantitatea de azotați în miligrame la un kilogram de sol. La adîncimea de la 0 la 20 cm pe cernoziom : nearat 0,58; arat 36,42. Lăcoviște : nearat 0,35; arat 34,44 Podzol: nearat 0,26; arat 33,88. La adîncimea între 20—40 cm : cernoziom : nearat 0,34 ; arat 14,94. Lăcoviște: nearat 0,11; arat 30,79. Podzol: nearat 0,10; arat 14,14. Se observă așadar, că pe toate tipurile de sol cercetate, cantitatea de nitrați a crescut, în terenurile arate vara, de 100—150 de ori față de cantitatea de nitrați din terenurile nearate. Iată acum cantitatea de apă înmagazinată în solul arat și cel nearat Apa înmagazinată, în sol arat 21,9 la sută; în sol nearat 10,2 la sută. Apa infiltrată: în sol arat 64,4 la sută ; în sol nearat 9,6 la sută. Apa evaporată : în sol arat 13,6 la sută, în sol nearat 80,1 la sută. Se constată așadar, că într-un sol nearat, din cantitatea de apă ce cade sub formă de precipitații 80 la sută se evaporează și numai 10 la sută este oprită în stratul arabil. In același timp însă, din solul arat se evaporează numai 13,6 la sută și se înmagazinează în sol 21,9 la sută, care va asigura o bună (Continuare în pag. II-a). Se modernizează piața In ultimii anii, cerințele de consum ale populației orașului Tg. Jiu au crescut simțitor. Organul local al sfatului popular, secțiile de resort, s-au îngrijit tot mai mult de crearea unor condiții civilizate privind aprovizionarea oamenilor muncii cu diferite produse. In prezent se modernizează piața orașului, care va dispune de construcții noi, organizate sistematic, prin mijlocirea cărora se vor desface diferite produse. Așa cum ne informa corespondentul nostru voluntar, P. Zamfir, cu cîteva zile în urmă se turnase planșeul de beton pe centrul pielii, urmînd a se definitiva cu o serie de instalații de strictă, necesitate. DESPECTAREA ANGAJAMENTULUI ali Q eJi&fUutte on&gu*® TM PRIMII... Iar după-amiaza aceea, directorul Stațiunii de mașini și tractoare din Caracal era bine dispus. Avea și de ce. Planul primei campanii agricole din acest an fusese îndeplinit și chiar depășit încă de la 31 mai a.c. „Pentru a vă reda pe scurt măsurile ce s-au luat în această campanie“ — spunea tov. Gheorghe Mateescu, directorul stațiunii — „în obținerea unor indici cît mai înalți în exploatarea tractoarelor și mașinilor agricole, mă voi folosi de realizările și experiența acumulată in campania de primăvară“. Din discuția purtată am aflat apoi că S.M.T. Caracal a încheiat activitatea de producție în prima campanie din acest an cu 222 ha a.n, realizate mai mult decât prevedea planul de 46.032 ha a.n. Acestea sunt de fapt, primele realizări ale mecanizatorilor de la S.M.T. Caracal, din angajamentul luat in cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. Dintre mecanizatorii care și-au respectat angajamentul amintim pe cei din brigada a 20-a condusă de Ion Iacob. Planul brigăzii respective a fost îndeplinit în proporție de 136,9 la sută în campania de primăvară. Locul întîi pe stațiune îl ocupă mecanizatorul Alexandru Beciu, tot din brigada lui Ion Iacob, care a îndeplinit planul în proporție de 172 la sută. In fapt, angajamentul mecanizatorilor din brigada a 20-a era să îndeplinească planul în proporție de 120 la sută, să economisească piese, materiale de schimb și carburanți în procent de 10 la sută față de consumul planificat, la sfirșitul campaniei cînd s-a făcut bilanțul, mecanizatorii din această brigadă au raportat că economiile de piese, materiale și carburanți sunt mai mari decit angajamentul. Este o dovadă in plus că mecanizatorii din brigada a 20-a știu să-și respecte angajamentul luat. Cuvîntul dat l-au respectat mulți mecanizatori de la S.M.T. Caracal. Cei din brigada condusă de Gheorghe Stanciu de la Drăghiceni, cei de la Stoenești din brigada lui Nicolae Oprea, au raportat îndeplinirea planului în proporție de 131,7 la sută. Coincidență? Nu. Fiecare tractorist, fiecare șef de brigadă au întreținut bine mașinile; întrecerea socialistă s-a desfășurat larg zi de zi, ceas de ceas; în fiecare zi erau urmărite realizările proprii și ale altor brigăzi. Graficele urcînd mereu, au mobilizat mai mult pe mecanizatorii de la Drăghiceni. Același avînt al întrecerii a cuprins și pe mecanizatorii din brigada de la Stoenești. Condiții de muncă și sprijin au avut ambele brigăzi, oameni la fel de harnici și pricepuți, și ca urmare, realizările sînt tot identice, la milimetru se poate spune: planul s-au îndeplinit în proporție de 131,7 la sută, atit mecanizatorii din brigada de la Stoenești, cît și cei de la Drăghiceni. Numai că Stanciu Gheorghe, șeful brigăzii de la Stoenești a trebuit să cedeze foad întîi pe stațiune (loc pe care l-a deținut pînă la bilanțul campanii din acest an), brigăzii primei lui Ion Iacob de la Redea. Dar n-a cedat numai locul întîi, ci, o dată cu el și stimulentul, aparatul de radio cu tranzistori care, în fiecare campanie stă numai la dispoziția brigăzii care ocupă locul întîi. Cuvîntul dat este respectat și de mecanizatorii din brigada lui Constantin Ganea de la Dobrosloveni, de cei din brigada lui Alexandru Pîslaru de la Slăveni. Primii sînt însă tot cei din brigada lui Ion Iacob de la Redea. Tranzistorul e la ei acum. Și pentru ca nu cumva, la sfîrșitul campaniei de vară să cedeze tranzistorul o dată cu locul iutii pe care îl ocupă, altei sau altor brigăzi din stațiune, mecanizatorii din brigada lui Ion Iacob depun eforturi demne de consemnat. In fiecare zi Vasile Mitru, Dumitru Moanță, Alexandru Beciu și ceilalți, înscriu pe grafic noi realizări în campania de vară. Ca urmare, tot ei sunt primii. I. H. POPESCU 'îmi HIJI33Í! i i I In șantierele termocentralei Constructorii de pe șantierul Centralei electrice de termoficare Craiova obțin în fiecare zi noi succese în executarea lucrărilor și predarea acestora către montaj. Dintre recentele realizări cuprinse în bilanțul colectivului I.S.C.I. C.E.T. amintim pe cele de d epurare chimică, casa filtrelor, canalul de aducțiune pentru apa industrială de răcire și alte lucrări de o deosebită importanță pentru punerea în funcțiune a primului grup de 50 MW. LA TISMANA de Cei peste 270 tineri care se află in tabără la Peștișani, raionul Tg. Jiu, au făcut recent o frumoasă excursie la Tismana. Plecînd de dimineață cu trenul mic de munte spre Tismana, tinerii excursioniști au putut admira frumoasele peisaje pe care le oferă această regiune de munte. Ajunși acolo, ei au vizitat vechea mînăstire, unul monumentele din istorice ale regiunii. FLORIN SAVA coresp. Hală a noua Anul trecut a fost aprobată înființarea S.M.T. de la Gogoșu, raionul Vînju Mare. In această perioadă au fost ridicate aci multe construcții noi. Zilele trecute a fost omologată de către o comisie, special constituită, noua hală de reparații la tractoare și mașini agricole, dotată cu pod rulant și alte utilaje, necesare procesului de producție. Cerc literar Zilele acestea în întreprinderea poligrafică Oltenia a luat ființă cercul literar „Alexandru Macedonski“. In ședința de constituire au fost programate lucrările ce se vor citi în ședința următoare de lucru. DUMITRU UDREA coresp.