Inainte, mai 1965 (Anul 22, nr. 6275-6300)
1965-05-05 / nr. 6278
Proletari din toate firile, uniți-vă I COMITETULUI REG80HAL OLTENIA AL P. M. R. Și Al SFATULUI POPULAR REG8OWAL ANUL XXI — Nr. 62784 PAGINI 25 BANI MIERCURI 5 MAI 1965 Actualități din regiune în sprijinul cadrelor din agricultură Pentru a veni în ajutorul celor ce-și desfășoară activitatea în agricultură, Consiliul agricol regional Oltenia se preocupă de găsirea unor noi forme de largă popularizare a științei agricole înaintate. In această preocupare își are explicația și faptul că zilele acestea a fost tipărită lucrarea : „Sfaturi practice privind îngrijirea răsadurilor“ redactată de cercetătoarea Florența Păunei de la Stațiunea experimentală Șimnic. Totodată, se află sub tipar lucrarea „Producția de furaje în condițiile pedoclimatice din zona centrală a Olteniei“. Dezvelirea unei plăci comemorative La Caracal, a avut loc solemnitatea dezvelirii unei plăci comemorative. Au fost de față activiști partid, muncitori, intelectuali, numeroși pionieri de și elevi. Cu acest prilej, tov. Ion Fluierașu, prim-secretar al Comitetului raional de partid Caracal, a vorbit despre lupta maselor populare conduse de P.C.R. pentru eliberarea țării de sub jubiul fascist. Pe placa comemorativă este scris: „In acest loc au fost inchiși de către regimul burghezo-moșieresc, din august 1940 și pînă in februarie 1941, numeroși comuniști și antifasciști, luptători neînfricați pentru cauza poporului, pentru libertate și independența patriei". D. GHEORGHE, coresp. BONSUCCESO (Brazilia) evoluează în Craiova Echipa de fotbal braziliană Bonsucceso evoluează iniine, joi 6 mai a.c., intr-un meci amical cu Știința Craiova. Partida va începe în jurul orei 16:30. Fotbaliștii brazilieni au jucat mai multe meciuri în țara noastră. După înfrîngerea cu 1—0 la Iași, jucînd cu $tiina Cluj, echipa braziliană a învins cu 2—0. In meciul următor, Bonsucceso a reușit o nouă victorie, învingînd cu 3—2 (2—0) pe UTA. Ieri, la Ploiești, brazilienii au terminat la egalitate 10—0 cu Petrolul. Cu și fără... mai ales in ultimele zile, dogoarea soarelui s-a simțit din plin. Vintul care a suflat cu putere a făcut ca ogoarele să se zvmte rapid. Pe de-a rîndul, pămîntului i s-a dat „diagnosticul"... „apt“ pentru a se trece cu toate forțele la semănatul porumbului. In ziua de 3 mai a.c. ne-am deplasat în citeva cooperative agricole din comunele subordonate orașului Craiova, pentru a vedea cum sunt utilizate mașinile, atelajele și cum este organizată munca in vederea grăbirii semănatului. „Suntem pe sfirșite. Mi vie seară o să raportăm că am terminat de Insámínfat porumbul pe întreaga suprafață de 160 ha“ — ni s-a spus la cooperativa agricolă de producție din Bariera Vucii. Aceleași cuvinte le-au rostit și cei din Cernele. „Cu ce insämnnlam astăzi la „Rovine“, totalizăm 124 de hectare“. Pe tarlalele de la „Balta Verde“ ale cooperativei agricole din Braniște, mecanizatorii Mihai Dincă și Ștefan Moandă însămințau de zor. „Și duminică, două tractoare au lucrat la discuitul terenului, iar alte două la arat în punctul „Popoveni“ — ne-a spus tov. Elena Cojocaru, inginer mecanic la S.M.T. Cîrcea, care urmărea ca mașinile agricole să lucreze cu întreaga lor capacitate. ...De la Braniște ne-am îndreptat spre Podari. Pe Valea „Prodila“ punctul „Chiriac“ se aflau trei tractatoare. Fiecare dintre ele avea misiuni diferite de îndeplinit. Primul ara, cel de-al doilea pregătea terenul, iar cel de-al treilea tractasemănătoarea care deocamdată... stătea pe foc, se împotmolise. Nici unul din cei trei mecanizatori n-aveau ordine de lucru. Numai a lucrări de calitate nu semănau acelea care au fost executate pe valea „Prodilei“. Unele suprafețe de teren ară operativitate sau ca și nelucrate. Unitatea amintită are de însămînțat cu porumb o suprafață de 290 ha. Pînă în dimineața zilei de 4 mai a.c. avea însămînțate doar 49 ha. „E umed, nu se poate insămința“ — și-au zis cei din conducerea unității. Dar, privind din fereastră nu se poate cerceta cimpul. Dacă se făceau mai dese deplasări pe ogoare, desigur că se descopereau și parcelele zvmtate. Chiar aici la punctul „Chiriac" semănatul porumbului putea fi început cu mult timp înainte, dacă erau folosite încă din primele zile bune de lucru. ...In pas de melc se însămînțează și la cooperativa agricolă de producție din Bucovăț. Și aici lipsește ceea ce se numește operativitate in organizarea muncii pe ogoare. Chiar dacă seară de seară in micile ședințe operative s-a vorbit despre: „Mîine vom termina de pregătit terenul și vom începe însămînțatul în punctele...“ din păcate însă, în cele mai multe cazuri discuțiile purtate seara au rămas... vorbe. Că este așa, o dovedesc înseși faptele: pînă pe 4 ale lunii mai se insămînțaseră doar opt hectare cu porumb din cele 180 ha planificate. In ritm nesatisfăcător se desfășoară insămințările și la Palilula. Din cele 205 ha destinate culturii porumbului nu s-au însăminat pînă în prezent decit 15 ha. Cooperatorii din Bucovăț, Palilula, Podari, Livezi, Ișalnita și Șimnic, trebuie să folosească din plin fiecare oră bună de lucru în cîmp pentru ca în cel mai scurt timp să termine insămîntatul porumbului. Operativitatea implică totodată o grijă deosebită față de calitatea lucrărilor. Specialiștii din permanenta consiliului agricol orășenesc și cei din unitățile de producție au datoria ca in aceste zile să fie în mijlocul cooperatorilor și mecanizatorilor. L ZOROCLIU Inginerul Remus Fota, directorul GAS Goești, împreună cu inginerul Anghel Predeanu de la brigada Melinești, controlînd stadiul de vegetație al păioaselor. Foto : Fl. Roșoga I Brblioleca I Regionala Fabrică de pîine Recent, a intrat în funcțiune pe lingă întreprinderea raională de industrie locală „Partizanul" din Strehaia, o fabrică de pîine, nou construită, cu capacitatea de 8 tone in 24 de ore, construirea Prin darea în funcșițiune a fabricii s-a rezolvat aprovizionarea cu pîine muncitorilor din a bazinul carbonifer Valea Motrului. A. MATICAN, coresp. în raionul Băilești s-a terminat semănatul porumbului Ca urmare a folosirii din plin a timpului bun de lucru în cîmp, tuturor forțelor și mijloacelor de care a dispun, oamenii muncii de pe ogoarele raionului Băilești au reușit să învingă greutățile pricinuite de precipitațiile abundente și să execute însămînțatul porumbului în bune condiții agrotehnice. In telegrama prin care biroul Comitetului raional de partid, comitetul executiv al Sfatului popular raional și consiliul agricol raional anunță terminarea însămînțării porumbului, se subliniază totodată că în momentul de față mecanizatorii și cooperatorii și-au concentrat forțele în direcția intensificării lucrărilor de însămînțare a culturilor intercalate și de întreținere a culturilor. Propuneri pentru îmbunătățirea calității In entuziasta întrecere pentru produse de calitate, constructorii de transformatoare de la Uzinele „Electroputere" — Craiova vin cu noi propuneri menite să ducă la bunul mers al producției. Membrii celor 11 comisii de calitate au cules până acum 225 de propuneri care se referă la îmbunătățirea calității transformatoarelor. Peste 90 la sută din propuneri și-au găsit o aplicare imediată în procesul de producție. Comisia de calitate din atelierul construcții metalice a propus introducerea electrozilor cu diametrul de 3,25 mm la sudarea cuvelor mici, executarea unor șabloane etc. In același timp, comisia de calitate din atelierul bobinat a propus reproiectarea tuturor bobinajelor de 110 kW prin introducerea în tehnologie a cilindrilor cu hîrtie răsfrîntă la capete. M. BARBULESCU, coresp. Pentru înlăturarea deranjamentelor Aplicînd măsurile tehnico-organizatorice și intensificînd întrecerea socialistă, colectivul de muncă din ramura centralizare și telecomandă din cadrul Direcției regionale C.F.R. Craiova a obținut frumoase realizări. Personalul din această ramură a dat dovadă de pricepere și inițiativă în rezolvarea problemelor ivite în activitatea de fiecare zi și ca urmare, deranjamentele provenite din cauza unor calamități naturale, care de obicei impun un volum mare de lucrări, au fost rezolvate in cel mai scurt timp, durata medie de remediere a unui deranjament fiind de 120 minute. Continua extindere a modernizării instalațiilor C.T. în transportul feroviar și-a spus cuvîntul asupra regularității circulației trenurilor. In felul acesta, numărul minutelor de intîrziere a trenurilor s-a redus cu 68 la sută, față de media anuală înregistrată in anul 1964. CONSTANTIN MOȚOC, coresp. La kilometrul 932, acolo unde Dunărea scapă din zăgazurile cataractelor, se conturează sectorul I naval al Uzinei mecanice severinene. Calele de lansare, macaralele cu brațele întinse către cer, purtînd ansamble din viitoarele nave, corpurile de vase așezate în ordine, toate dau peisajului un aspect industrial. An de an uzina a obținut succese remarcabile. Sectorul naval produce în acest an de două ori mai multe nave decît în 1959. Anul 1965 marchează o nouă etapă în asimilarea de produse la nivelul tehnicii mondiale și anume, trecerea la execuția primelor șalande românești. „Aceste noi tipuri de nave — ne spunea inginerul șef Ilie Pielaru cu ocazia lansării la apă a primei nave — au izvorît din necesitatea de a păstra porturile noastre maritime și partea maritimă a Dunării în condiții de navigabilitate, curățindu-le de aluviuni și depuneri". Proiectate în întregime de specialiștii uzinei, șalandele de 500 mc vor fi cele mai moderne nave de acest tip cu care se va dota flota noastră încă din acest an. Cele două motoare de cîte 300 C.P. fiecare asigură navei o viteză de 15 km/oră, iar comanda acestor motoare se face automat de la postul de comandă. Instalația de cîrmă electrohidraulică, controlul automat al pescajului navei și al nivelului combustibilului în tancuri, spălarea automată a porților și instalația mecanizată de manevră asigură navei un grad înalt de mecanizare și automatizare a instalațiilor la bord. Nava poate îmbarca 750 tone aluviuni sau mîl pe care îl poate transporta la o distanță de 180 km Prima din seria de 6 vase pentru Navrom a fost lansată la apă și urmează echiparea ei cu motoare, agregate, instalații de punte etc. Pe cală, cea de a doua șalandă este intr-un stadiu avansat. La finele lunii mai, după cum ne informează tov. Haneș Ion, maistru la secția construcții și această navă va fi lansată. S-au terminat lucrările de montaj la corp și s-au efectuat etapele de sudură, iar în prezent se pregătesc probele hidraulice. Brigăzile de constructori navali conduse de Dumitru Daia, Ion Ciuciu și Ilie Magdalin au terminat lucrările tehnice și au predat nava pentru vopsire. „Lucrul la cea de-a doua șalandă, spunea inginerul Mîndruț Ion, șeful sectorului, a mers mai repede deoarece am căpătat experiență de la prima navă. Tehnologia de fabricație și proiectul de execuție s-au pus la punct și ne-au dat posibilitatea să înaintăm mai rapid cu lucrările". Paralel cu munca ce se desfășoară pe casa, la cheiul de armare echipele de montori de sub conducerea șefului de secție Gheorghe Popescu și a maistrului principal Gicu Oprițescu, depun eforturi pentru grăbirea lucrărilor de armare a navei. S-a introdus motorul principal și se centrează pe postament, iar in atelier sa tace proba valculelor, caldarinelor, radiatoarelor, se confecționează catarge etc. Atelierul de tîmplărie a luat toate măsurile ca echipajului navei să i se creeze cele mai bune condiții de navigație. Astfel, s-a început montarea polistirenului pentru izolații fonice și termice, mobilierul este de concepție nouă și în a cărui construcție excelează masele plastice și materialele superioare din lemn printre care placaje, furnire, plăci fibrolemnoase. Echipele de electricieni de sub supravegherea maistrului Herța Virgil pregătesc instalațiile de navigație, cea de iluminat, tablourile electrice de comandă și avarie, instalația frigorifică și generatoarele electrice. Vizitînd în aceste zile sectorul naval al uzinei severinene constau o vie animație, prilejuită de entuziasmul cu care acest colectiv de muncă se pregătește să întîmpine cel de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român cu noi și importante succes» Ing. ION SOȘEA, Uzina mecanică Tr. Severin Pecală-primele șalande românești Aspect din secția separatoare tripolare de la Uzinele „Electroputere“ Craiova. Pămîntul nostru poate produce mai mult Sí noi avem condiții Cu mult interes am citit intr-unul din numerele trecute ale ziarului „înainte“, materialul publicat sub titlul: „Pămîntul nostru poate produce mai mult“. Interesul a fost generat de două lucruri: mai întîi că trata o problemă deosebit de importantă care ne preocupă și pe noi, cei din Osica de Sus, iar in al doilea rînd, pentru că era redactat de vecinii noștri din Greci. Citindu-i am observat preocuparea lor firească, pentru mărirea spomidei pămîntului. De asemenea, am observat căile prin care cei din brigada a treia de cîmp de la această cooperativă agricolă s-au hotărît să pornească acțiunea. Avînd aceleași condiții de sol și climă — terenurile cooperativelor noastre fiind despărțite doar de un hotar — considerăm că acestea rămîn valabile și pentru noi, cei din Osica de Sus. Deși așa stau lucrurile, anii trecuți noi am obținut producții mai mici, în special la porumb, decit cei din Greci. Anul trecut, de pildă, medie la porumb a fost producția doar de 2 407 kg față de cele 4 082 kg cît s-a obținut la Greci. Diferența e mare, deși condițiile au fost aproximativ aceleași. Deosebirea a constat numai în modul în care noi am aplicat lucrările de întreținere și am ales hibrizii dubli Răritul nu s-a aplicat ca o lucrare aparte, ceea ce a făcut ca densitatea să nu reprezinte puterea productivă, în mod diferențiat, a fiecărei tarlale în parte. Am întîrziat cu aplicarea ultimelor două prașile, precum și cu recoltatul. Ca urmare, de la o tarla la alta, au existat diferențe pînă la 1 500— 2 000 kg porumb-boabe la ha. In cadrul ședinței lărgite de consiliu, în care am dezbătut materialul publicat de la cooperativa agricolă din Greci, au fost scoase in evidență, de către brigadieri și șefii de echipă, semnalate la aplicarea deficiențele lucrărilor de întreținere și la culturile de floarea-soarelui, grîu, cartofi etc. care s-au reflectat, în mod concret, în producțiile obținute. La floareasoarelui, spre exemplu, deși am obținut o producție medie de 1597 kg la ha, totuși, nu sîntem mulțumiți. Densitatea de plante asigurată de numai 36.000 la ha a diminuat cam cu 300—400 kg la hectar producția pe care am fi putut-o obține. In punctul „Olt", spre exemplu, producția medie abia a ajuns la 1438 kg, în timp ce in „Dealul viilor" — unde terenul are CSICA DE SUS aceeași fertilitate naturală ca cel din punctul „Olt", producția a depășit 1700 kg la ha. Diferența a fost generată în primul rând de faptul că în „Dealul viilor" s-a aplicat cu o prașilă mai mult, iar planta premergătoare a fost mai bine aleasă. Totodată, aci densitatea de plante recoltabile la hectar a fost mult mai bine asigurată de către țăranii cooperatori din brigada condusă de Marin Preda. Nici cultura cartofului n-a produs anul trecut pe măsura posibilităților. In ședința avută, mulți dintre participanți și-au spus punctul de vedere. Producțiile nesatisfăcătoare au avut la bază, în primul rînd, faptul că lucrările culturale au fost aplicate cu întîrziere. Analizînd cu toată răspunderea pierderile de producție din anii trecuți cauzate de neaplicarea corespunzătoare a lucrărilor culturale care au influențat, într-un fel, dezvoltarea cooperativei agricole și retribuția la ziua-muncă, membrii consiliului de conducere, brigadierii și șefii de echipă participanți la ședința de consiliu au dovedit multă combativitate, au stabilit în linii mari factorii prin a căror înfăptuire, anul acesta, să se asigure obținerea unor producții mai mari de grîu, porumb, floarea-soarelui, cartofi etc. Din cuvîntul tuturor a reieșit că și la noi, la Osica de Sus, există condiții ca pămîntul să producă mai mult. Dar iată citeva din măsurile adoptate de noi și care, o parte, au și fost înfăptuite. Mai întîi, că în primăvara aceasta, toate semănăturile le-am efectuat în limitele perioadei optime și în terenuri excepțional de bine pregătite. Porumbul spre exemplu, pe toate cele 530 ha s-am semănat cu semănătorile 2 S.P.C.2 numai în cuiburi, înaintea semănatului s-au aplicat peste 1000 de tone gunoi de grajd pe terenurile rezervate acestei culturi. La acestea se adaugă cele 50 tone îngrășăminte chimice ce vor fi administrate, racial, în timpul vegetației. Cu multă grijă s-au ales hibrizii de porumb ce au fost semănați. Măsurile întreprinse pînă acum ne dau certitudinea că în acest an vom obține recolte mai bogate. DUMITRU MINCA, președintele cooperativei agricole de producție din Osica de Sus, raionul Balș ILEANA CORBU, inginer agronom. ceea ce am abținut nu ne mulțumește Cooperativa noastră agricolă de producție din Osica de Jos se numără printre unitățile de acest fel din raionul Balș ce s-au evidențiat anii trecuți pentru producțiile obținute. Anul trecut, de altfel, producția medie de grîu planificată a fost depășită cu 50 kg la ha, iar la porumb, sporul la producția planificată a fost de peste 900 kg. Eu lucrez de la înființare în cadrul cooperativei agricole din Osica de Jos. In brigada pe care o conduc, spre exemplu, producțiile obținute au fost superioare celor realizate pe cooperativă. La porumb am obținut peste 4 000 kg boabe la ha, iar la grîu și floarea-soarelui, producțiile înregistrate au fost aproape duble celor planificate. Citind articolul publicat de la cooperativa agricolă de producție din Greci, mi-am pus și eu întrebarea: „Noi am obținut producții foarte bune anul trecut, dar sunt ele pe măsura posibilităților?“. La început, m-am frămintat singur. Apoi, am organizat și o discuție în cadrul brigăzii. Sfătuindu-ne, cu toții am ajuns la aceeași concluzie: ceea ce am obținut nu reprezintă atît cît pămîntul nostru ar putea produce. Avem încă suficiente rezerve pentru ca producțiile de grîu, porumb, floarea-soarelui, tutun etc. să crească. De ce n-am obținut încă de anul trecut producțiile la care sperăm în 1965? Părerea noastră este că totul este legat de felul în care am muncit la semănat, la lucrări de întreținere sau la recoltat. Producțiile au fost influențate negativ și de faptul că nu s-a lăsat o încărcătură de plante recoltabile la hectar pe măsura puterii pămîntului. In brigada mea spre exemplu, deși am obținut peste 4 000 kg porumb boabe la ha, puteam obține mai mult dacă într-o tarla de vreo 20 ha nu greșeam la stabilirea densității, lăsînd doar 24.000—25.000 plante recoltabile la ha. Din această cauză, am pierdut cel puțin 400— 500 kg porumb boabe la ha. Luînd cunoștință de inițiativa celor din Greci, noi țăranii cooperatori din Osica de Jos către formăm briefada întîi de cîmp am ajuns la concluzia că putem face ca terenul nostru să producă mai mult. Și ideea ne-a fost dată de rezultatele obținute anul trecut pe loturile comparative și pe celelalte tarlale unde am muncit mai atent. Părerea noastră este aceea că totul depinde de noi, de felul în care ne organizăm munca, de modul în care urmărim aplicarea regulilor agrotehnice. Adăugind la acestea asigurarea unei densități optime de plante recoltabile la ha, combaterea băltirilor prin amenajarea canalelor de scurgere și a altor lucrări simple, scurtarea perioadei de recoltare, în special la grîu, floarea-soarelui și porumb, avem convingerea că anul acesta, ceea ce vom obține va fi superior nu numai la ceea ce am realizat anii trecuți, dar și planificării. GHEORGHE GOGOAȘE, brigadier la cooperativa agricolă de producție din Osica de Jos, raionul Balș. OSICA DE JOS