Inainte, mai 1965 (Anul 22, nr. 6275-6300)

1965-05-05 / nr. 6278

Proletari din toate firile, uniți-vă I COMITETULUI REG80HAL OLTENIA AL P. M. R. Și Al SFATULUI POPULAR REG8OWAL ANUL XXI — Nr. 62784 PAGINI 25 BANI MIERCURI 5 MAI 1965 Actualități din regiune în sprijinul cadrelor din agricultură Pentru a veni în ajutorul celor ce-și desfășoară activi­tatea în agricultură, Consiliul agricol regional Oltenia se preocupă de găsirea unor noi forme de largă popularizare a științei agricole înaintate. In această preocupare își are explicația și faptul că zilele acestea a fost tipărită lucra­rea : „Sfaturi practice privind îngrijirea răsadurilor“ re­dactată de cercetătoarea Florența Păunei de la Stațiunea experimentală Șimnic. Totodată, se află sub tipar lucrarea „Producția de furaje în condițiile pedoclimatice din zona centrală a Olteniei“. Dezvelirea unei plăci comemorative La Caracal, a avut loc solemnitatea dezvelirii unei plăci comemorative. Au fost de față activiști partid, muncitori, intelectuali, numeroși pionieri de și elevi. Cu acest prilej, tov. Ion Fluierașu, prim-secretar al Comitetului raional de partid Caracal, a vorbit des­pre lupta maselor populare conduse de P.C.R. pentru eliberarea țării de sub jubiul fascist. Pe placa comemorativă este scris: „In acest loc au fost inchiși de către regimul burghezo-moșieresc, din august 1940 și pînă in februarie 1941, numeroși comuniști și antifasciști, luptători neînfricați pentru cauza poporului, pentru libertate și independența patriei". D. GHEORGHE, coresp. BONSUCCESO (Brazilia) evoluează în Craiova Echipa de fotbal braziliană Bon­­succeso evoluează ini­ine, joi 6 mai a.c., intr-un meci amical cu Știin­ța Craiova. Partida va începe în jurul orei 16:30. Fotbaliștii brazilieni au jucat mai multe meciuri în țara noastră. După înfrîngerea cu 1—0 la Iași, jucînd cu $tiin­a Cluj, echipa bra­ziliană a învins cu 2—0. In meciul următor, Bonsucceso a reușit o nouă victorie, învingînd cu 3—2 (2—0) pe UTA. Ieri, la Ploiești, brazilienii au terminat la egalitate 10—0­ cu Petrolul. Cu și fără... mai ales in ultimele zile, dogoa­rea soarelui s-a simțit din plin. Vin­tul care a suflat cu putere a făcut ca ogoarele să se zvm­te rapid. Pe de-a rîndul, pămîntului i s-a dat „diagnosticul"... „apt“ pentru a se trece cu toate forțele la semănatul porumbului. In ziua de 3 mai a.c. ne-am depla­sat în citeva cooperative agricole din comunele subordonate orașului Craiova, pentru a vedea cum sunt utilizate mașinile, atelajele și cum este organizată munca in vederea grăbirii semănatului. „Suntem­ pe sfirșite. Mi vie seară o să raportăm că am terminat de Insámínfat porumbul pe întreaga su­prafață de 160 ha“ — ni s-a spus la cooperativa agricolă de producție din Bariera Vu­cii. Aceleași cuvinte le-au rostit și cei din Cernele. „Cu ce insämnnlam astăzi la „Rovine“, totalizăm 124 de hectare“. Pe tarlalele de la „Balta Verde“ ale cooperativei agricole din Bra­niște, mecanizatorii Mihai Dincă și Ștefan Moandă însămințau de zor. „Și duminică, două tractoare au lu­crat la discuitul terenului, iar alte două la arat în punctul „Popoveni“ — ne-a spus tov. Elena Cojocaru, in­giner mecanic la S.M.T. Cîrcea, care urmărea ca mașinile agricole să lucreze cu întreaga lor capacitate. ...De la Braniște ne-am îndreptat spre Podari. Pe Valea „Prodila“ punctul „Chiriac“ se aflau trei trac­ta­toare. Fiecare dintre ele avea mi­siuni diferite de îndeplinit. Primul ara, cel de-al doilea pregătea tere­nul, iar cel de-al treilea tracta­semănătoarea care deocamdată... stă­tea pe foc, se împotmolise. Nici u­­nul din cei trei mecanizatori n-a­veau ordine de lucru. Numai a lu­crări de calitate nu semănau acelea care au fost executate pe valea „Pro­dilei“. Unele suprafețe de teren ară­ operativitate sau ca și nelucrate. Unitatea amin­tită are de însămînțat cu porumb o suprafață de 290 ha. Pînă în dimi­neața zilei de 4 mai a.c. avea însă­­mînțate doar 49 ha. „E umed, nu se poate insămința“ — și-au zis cei din conducerea unității. Dar, privind din fereastră nu se poate cerceta cim­­pul. Dacă se făceau mai dese de­plasări pe ogoare, desigur că se des­copereau și parcelele zvm­tate. Chiar aici la punctul „Chiriac" semănatul porumbului putea fi început cu mult timp înainte, dacă erau folosite încă din­ primele zile bune de lucru. ...In pas de melc se însămînțează și la cooperativa agricolă de pro­ducție din Bucovăț. Și aici lipsește ceea ce se numește operativitate in organizarea muncii pe ogoare. Chiar dacă seară de seară in micile ședințe operative s-a vorbit despre: „Mîine vom termina de pregătit terenul și vom începe însămînțatul în puncte­le...“ din păcate însă, în cele mai multe cazuri discuțiile purtate seara au rămas... vorbe. Că este așa, o do­vedesc înseși faptele: pînă pe 4 ale lunii mai se insămînțaseră doar opt hectare cu porumb din cele 180 ha planificate. In ritm nesatisfăcător se desfășoară insămințările și la Pali­­lula. Din cele 205 ha destinate cul­turii porumbului nu s-au însămin­­­at pînă în prezent decit 15 ha. Coo­peratorii din Bucovăț, Palilula, Po­dari, Livezi, Ișalnita și Șimnic, tre­buie să folosească din plin fiecare oră bună de lucru în cîmp pentru ca în cel mai scurt timp să termine insămîntatul porumbului. Operativi­tatea implică totodată o grijă deose­bită față de calitatea lucrărilor. Spe­cialiștii din permanenta consiliului agricol orășenesc și cei din unită­țile de producție au datoria ca in aceste zile să fie în mijlocul coo­peratorilor și mecanizatorilor. L ZOROCLIU Inginerul Remus Fota, directorul GAS Goești, împreună cu inginerul Anghel Predeanu de la brigada Melinești, controlînd stadiul de vegeta­ție al păioaselor. Foto : Fl. Roșoga I Brblioleca I Regionala Fabrică de pîine Recent, a in­trat în funcțiu­ne pe lingă în­treprinderea ra­ională de indus­trie locală „Par­tizanul" din Strehaia, o fa­brică de pîine, nou construită, cu capacitatea de 8 tone in 24 de ore, construirea Prin darea în func­și­țiune a fabricii s-a rezolvat a­­provizionarea cu pîine muncitorilor din a bazinul carboni­fer Valea Mo­­trului. A. MATICAN, coresp. în raionul Băilești s-a terminat semănatul porumbului Ca urmare a folosirii din plin a timpului bun de lucru în cîmp, tuturor forțelor și mijloacelor de care a dispun, oamenii muncii de pe ogoa­rele raionului Băilești au reușit să învingă greutățile pricinuite de pre­cipitațiile abundente și să execute însămînțatul porumbului în bune con­diții agrotehnice. In telegrama prin care biroul Co­mitetului raional de partid, comi­tetul executiv al Sfatului popular ra­ional și consiliul agricol raional a­­nunță terminarea însămînțării porum­bului, se subliniază totodată că în momentul de față mecanizatorii și cooperatorii și-au concentrat forțele în direcția intensificării lucrărilor de însămînțare a culturilor intercalate și de întreținere a culturilor. Propuneri pentru îmbunătățirea calității In entuziasta întrecere pentru pro­duse de calitate, constructorii de transformatoare de la Uzinele „E­­lectroputere" — Craiova vin cu noi propuneri menite să ducă la bunul mers al producției. Membrii celor 11 comisii de calitate au cules până a­­cum 225 de propuneri care se referă la îmbunătățirea calității transforma­toarelor. Peste 90 la sută din propu­neri și-au găsit o aplicare imediată în procesul de producție. Comisia de calitate din atelierul construcții me­talice a propus introducerea electro­zilor cu diametrul de 3,25 mm la su­darea cuvelor mici, executarea unor șabloane etc. In același timp, comisia de calitate din atelierul bobinat a propus reproiectarea tuturor bobina­­jelor de 110 kW prin introducerea în tehnologie a cilindrilor cu hîrtie răs­­frîntă la capete. M. BARBULESCU, coresp. Pentru înlăturarea deranjamentelor Aplicînd măsurile tehnico-organiza­­torice și intensificînd întrecerea so­cialistă, colectivul de muncă din ra­mura centralizare și telecomandă din cadrul Direcției regionale C.F.R. Cra­iova a obținut frumoase realizări. Personalul din această ramură a dat dovadă de pricepere și inițiativă în rezolvarea problemelor ivite în activitatea de fiecare zi și ca urma­re, deranjamentele provenite din cauza unor calamități naturale, care de obicei impun un volum mare de lucrări, au fost rezolvate in cel mai scurt timp, durata medie de reme­diere a unui deranjament fiind de 120 minute. Continua extindere a modernizării­­ instalațiilo­r C.T. în transportul fero­viar și-a spus cuvîntul asupra regu­larității circulației trenurilor. In felul acesta, numărul minutelor de intîr­­ziere a trenurilor s-a redus cu 68 la sută, față de media anuală înregis­trată in anul 1964. CONSTANTIN MOȚOC, coresp. La kilometrul 932, acolo unde Du­nărea scapă din zăgazurile catarac­telor, se conturează sectorul I naval al Uzinei mecanice severinene. Ca­lele de lansare, macaralele cu bra­țele întinse către cer, purtînd an­­samble din viitoarele nave, corpuri­le de vase așezate în ordine, toate dau peisajului un aspect industrial. An de an uzina a obținut succese remarcabile. Sectorul naval produce în acest an de două ori mai multe nave decît în 1959. Anul 1965 marchează o nouă etapă în asi­milarea de produse la nivelul tehnicii mondiale și anu­me, trecerea la execuția primelor șa­­lande românești. „Aceste noi tipuri de nave — ne spunea inginerul șef Ilie Pielaru cu ocazia lansării la apă a primei nave — au izvorît din necesitatea de a păstra porturile noastre maritime și partea maritimă a Dunării în condiții de navigabilitate, curățindu-le de alu­viuni și depuneri". Proiectate în întregime de specia­liștii uzinei, șalandele de 500 mc vor fi cele mai moderne nave de acest tip cu care se va dota flota noastră încă din acest an. Cele două motoare de cîte 300 C.P. fiecare asigură navei o viteză de 15 km/oră, iar comanda acestor motoare se face automat de la postul de comandă. Instalația de cîrmă electrohidraulică, controlul au­tomat al pescajului navei și al nive­lului combustibilului în tancuri, spă­larea automată a porților și instalația mecanizată de manevră asigură navei un grad înalt de mecanizare și auto­matizare a instalațiilor la bord. Nava poate îmbarca 750 tone aluviuni sau mîl pe care îl poate transporta la o distanță de 180 km Prima din seria de 6 vase pentru Navrom a fost lansată la apă și ur­mează echiparea ei cu motoare, agre­gate, instalații de punte etc. Pe cală, cea de a doua șalandă este intr-un stadiu avansat. La finele lunii mai, după cum ne informează tov. Haneș Ion, maistru la secția construcții și această navă va fi lansată. S-au ter­minat lucrările de montaj la corp și s-au efectuat etapele de sudură, iar în prezent se pregătesc probele hi­draulice. Brigăzile de constructori na­vali conduse de Dumitru Daia, Ion Ciuciu și Ilie Magdalin au terminat lucrările tehnice și au predat nava pentru vopsire. „Lucrul la cea de-a doua șalandă, spunea inginerul Mîndruț Ion, șe­ful sectorului, a mers mai repede deoarece am căpătat experiență de la prima navă. Tehnologia de fabri­cație și proiectul de execuție s-au pus la punct și ne-au dat posibilitatea să înaintăm mai rapid cu lucrările". Paralel cu munca ce se desfășoară pe casa, la cheiul de armare echi­pele de montori de sub conducerea șefului de secție Gheorghe Popescu și a maistrului principal Gicu Oprițescu, depun eforturi pentru grăbirea lucră­rilor de armare a navei. S-a introdus motorul principal și se centrează pe postament, iar in atelier sa tace proba valculelor, caldarinelor, radiatoarelor, se confecționează catarge etc. Atelie­rul de tîmplărie a luat toate măsurile ca echipajului navei să i se creeze cele mai bune condiții de navigație. Astfel, s-a început montarea polisti­­renului pentru izolații fonice și ter­mice, mobilierul este de concepție nouă și în a cărui construcție exce­lează masele plastice și materialele superioare din lemn printre care placaje, furnire, plăci fibrolemnoase. Echipele de electricieni de sub su­pravegherea maistrului Herța Virgil pregătesc instalațiile de navigație, cea de iluminat, tablourile electrice de comandă și avarie, instalația fri­gorifică și generatoarele electrice. Vizitînd în aceste zile sectorul na­val al uzinei severinene constau­ o vie animație, prilejuită de entuziasmul cu care acest colectiv de muncă se pregătește să întîmpine cel de-al IV-lea Congres al Partidului Munci­toresc Român cu noi și importante succes» Ing. ION SOȘEA, Uzina mecanică Tr. Severin Pe­cală-primele șalande românești Aspect din secția separatoare tripolare de la Uzinele „Electro­­putere“ Craiova. Pămîntul nostru poate produce mai mult Sí noi avem condiții Cu mult interes am citit intr-unul din numerele trecute ale ziarului „înainte“, materialul publicat sub titlul: „Pămîntul nostru poate produce mai mult“. Interesul a fost generat de două lucruri: mai întîi că trata o problemă deosebit de importantă care ne preo­cupă și pe noi, cei din Osica de Sus, iar in al doilea rînd, pentru că era redactat de vecinii noștri din Greci. Citindu-i am obser­vat preocuparea lor firească, pentru mărirea spomid­ei pămîntului. De asemenea, am observat căile prin care cei din brigada a treia de cîmp de la această cooperativă agricolă s-au hotărît să por­nească acțiunea. Avînd aceleași condiții de sol și climă — terenurile cooperativelor noastre fiind despărțite doar de un hotar — considerăm că acestea ră­­mîn valabile și pentru noi, cei din Osica de Sus. Deși așa stau lu­crurile, anii trecuți noi am obți­nut producții mai mici, în special la porumb, decit cei din Greci. Anul trecut, de pildă, medie la porumb a fost producția doar de 2 407 kg față de cele 4 082 kg cît s-a obținut la Greci. Diferența e mare, deși condițiile au fost apro­ximativ aceleași. Deosebirea a constat numai în modul în care noi am aplicat lucrările de între­ținere și am ales hibrizii dubli Răritul nu s-a aplicat ca o lucrare aparte, ceea ce a făcut ca densi­tatea să nu reprezinte puterea pro­ductivă, în mod diferențiat, a fie­cărei tarlale în parte. Am întîrziat cu aplicarea ultimelor două pra­­șile, precum și cu recoltatul. Ca urmare, de la o tarla la alta, au existat diferențe pînă la 1 500— 2 000 kg porumb-boabe la ha. In cadrul ședinței lărgite de consiliu, în care am dezbătut ma­terialul publicat de la cooperativa agricolă din Greci, au fost scoase in evidență, de către brigadieri și șefii de echipă, semnalate la aplicarea deficiențele lucrărilor de întreținere și la culturile de floarea-soarelui, grîu, cartofi etc. care s-au reflectat, în mod concret, în producțiile obținute. La floarea­­soarelui, spre exemplu, deși am obținut o producție medie de 1597 kg la ha, totuși, nu sîntem mulțu­miți. Densitatea de plante asigu­rată de numai 36.000 la ha a dimi­nuat cam cu 300—400 kg la hectar producția pe care am fi putut-o obține. In punctul „Olt", spre exemplu, producția medie abia a ajuns la 1438 kg, în timp ce in „Dealul viilor" — unde terenul are CSICA DE SUS aceeași fertilitate naturală ca cel din punctul „Olt", producția a de­pășit 1700 kg la ha. Diferența a fost generată în primul rând de faptul că în „Dealul viilor" s-a a­­plicat cu o prașilă mai mult, iar planta premergătoare a fost mai bine aleasă. Totodată, aci densita­tea de plante recoltabile la hectar a fost mult mai bine asigurată de către țăranii cooperatori din briga­da condusă de Marin Preda. Nici cultura cartofului n-a pro­dus anul trecut pe măsura posi­bilităților. In ședința avută, mulți dintre participanți și-au spus punctul de vedere. Producțiile ne­satisfăcătoare au avut la bază, în primul rînd, faptul că lucrările culturale au fost aplicate cu întîr­ziere. Analizînd cu toată răspunderea pierderile de producție din anii trecuți cauzate de neaplicarea corespunzătoare a lucrărilor cultu­rale care au influențat, într-un fel, dezvoltarea cooperativei agrico­le și retribuția la ziua-muncă, membrii consiliului de conducere, brigadierii și șefii de echipă participanți la ședința de consiliu au dovedit multă combativitate, au stabilit în linii mari factorii prin a căror înfăptuire, anul a­­cesta, să se asigure obținerea unor producții mai mari de grîu, po­rumb, floarea-soarelui, cartofi etc. Din cuvîntul tuturor a reieșit că și la noi, la Osica de­ Sus, există condiții ca pămîntul să producă mai mult. Dar iată citeva din mă­surile adoptate de noi și care, o parte, au și fost înfăptuite. Mai întîi, că în primăvara aceasta, toate semănăturile le-am efectuat în limitele perioadei optime și în terenuri excepțional de bine pre­gătite. Porumbul spre exemplu, pe toate cele 530 ha s-am semănat cu semănătorile 2 S.P.C.­2 numai în cuiburi, înaintea semănatului s-au aplicat peste 1000 de tone gunoi de grajd pe terenurile rezervate acestei culturi. La acestea se a­­daugă cele 50 tone îngrășăminte chimice ce vor fi administrate, ra­­cial, în timpul vegetației. Cu multă grijă s-au ales hibrizii de porumb ce au fost semănați. Măsurile în­treprinse pînă acum ne dau cer­titudinea că în acest an vom ob­ține recolte mai bogate. DUMITRU MINCA, președintele cooperativei agricole de producție din Osica de Sus, raionul Balș ILEANA CORBU, inginer agronom. ceea ce am abținut nu ne mulțumește Cooperativa noastră agricolă de producție din Osica de Jos se numără printre unitățile de a­­cest fel din raionul Balș ce s-au evidențiat anii trecuți pentru pro­ducțiile obținute. Anul trecut, de altfel, producția medie de grîu planificată a fost depășită cu 50 kg la ha, iar la porumb, sporul la producția planificată a fost de peste 900 kg. Eu lucrez de la înființare în ca­drul cooperativei agricole din Osica de Jos. In brigada pe care o conduc, spre exemplu, produc­țiile obținute au fost superioare celor realizate pe cooperativă. La porumb am obținut peste 4 000 kg boabe la ha, iar la grîu și floarea-soarelui, producțiile în­registrate au fost aproape duble celor planificate. Citind articolul publicat de la cooperativa agrico­lă de producție din Greci, mi-am pus și eu întrebarea: „Noi am obținut producții foarte bune anul trecut, dar sunt ele pe măsura po­sibilităților?“. La început, m-am frămintat singur. Apoi, am orga­nizat și o discuție în cadrul bri­găzii. Sfătuindu-ne, cu toții am ajuns la aceeași concluzie: ceea ce am obținut nu reprezintă atît cît pămîntul nostru ar putea pro­duce. Avem încă suficiente rezer­ve pentru ca producțiile de grîu, porumb, floarea-soarelui, tutun etc. să crească. De ce n-am obținut încă de anul trecut producțiile la care sperăm în 1965? Părerea noastră este că totul este legat de felul în care am muncit la semănat, la lu­crări de întreținere sau la recol­tat. Producțiile au fost influen­țate negativ și de faptul că nu s-a lăsat o încărcătură de plante recoltabile la hectar pe măsura puterii pămîntului. In brigada mea spre exemplu, deși am obținut peste 4 000 kg porumb boabe la ha, puteam obține mai mult dacă într-o tarla de vreo 20 ha nu gre­șeam la stabilirea densității, lă­­sînd doar 24.000—25.000 plante recoltabile la ha. Din această cauză, am pierdut cel puțin 400— 500 kg porumb boabe la ha. Luînd cunoștință de inițiativa celor din Greci, noi țăranii coope­ratori din Osica de Jos către for­măm briefada în­tîi de cîmp am ajuns la conclu­zia că putem fa­ce ca terenul nostru să producă mai mult. Și ideea ne-a fost dată de rezultatele obținute anul­ trecut pe loturile comparative și pe celelal­te tarlale unde am muncit mai atent. Părerea noastră este aceea că totul depinde de noi, de felul în care ne organizăm munca, de modul în care urmărim aplicarea regulilor agrotehnice. Adăugind la acestea asigurarea unei densități optime de plante recoltabile la ha, combaterea băltirilor prin amena­jarea canalelor de scurgere și a altor lucrări simple, scurtarea pe­rioadei de recoltare, în special la grîu, floarea-soarelui și porumb, avem convingerea că anul acesta, ceea ce vom obține va fi superior nu numai la ceea ce am realizat anii trecuți, dar și planificării. GHEORGHE GOGOAȘE, brigadier la cooperativa agricolă de producție din Osica de Jos, raionul Balș. OSICA DE JOS

Next