Inainte, iunie 1965 (Anul 22, nr. 6301-6326)
1965-06-01 / nr. 6301
ANUL XXI — Nr. 63014 PAGINI 25 BANI Proleforl din toate fárHe, unifi-vé I 0RGANUL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARȚI 1 IUNIE 1965 De Ziua internațională a copilului CjfL&IL, Oare, exprimate pot fi căldura, duioșia și iubirea cu care o mamă sau un tată se apleacă asupra vlăstarului drag. Poate fi exprimată prin cîteva cuvinte bucuria pe care din simt părinții întreaga lume atunci cind copiii tot încearcă să facă prin timii pași, cind gînguresc primul cuvînt? Adesea nu-i de loc ușor. A iubi copiii, a răsfrlnge asupra lor toată afecțiunea sufletului inimii și a le apăra viața, ocrotindu-le creșterea, e un atribut firesc al umanității, al acelei părți a omenirii care caută să asigure vlăstarelor lor, acestor gingașe flori, un viitor senin, eliberat de norii amenințători ai distrugerii, ai războiului. Tocmai de aceea sărbătorirea Zilei de 1 Iunie a intrat în tradiția multor popoare ca zi a solidarității oamenilor, iubitori de pace de pretutindeni în lupta pentru apărarea vieții copiilor, pentru ocrotirea și fericirea lor. E o tradiție născută din voința milioanelor de oameni din diferite colțuri ale lumii de a înlătura o dată pentru totdeauna pericolul distrugător al războiului. Și noi, părinții — toată lumea matură — veghem ! Veghem ca nimic rău să nu le amenințe fericirea copilăriei, frumusețea viitorului, așa cum multora dintre noi, la vremea copilăriei noastre, ne-au fost amenințate. Veghem cu toții ca viața, copilăria să le fie senine, iar viitorul luminos ca soarele de mai. Iar ei, bucuriile noastre, cresc nestingheriți ca florile în marea grădină a patriei, sub soarele ocrotitor al partidului părinte. Partidul și guvernul acordă o permanentă atenție asigurării tuturor condițiilor materiale pentru ca viitorii cetățeni ai țării, schimbul de mîine, să aibă o copilărie lipsită de griji. Datorită măsurilor luate pentru ridicarea bunăstării oamenilor muncii, însăși ocrotirea sănătății mamei și a copilului a căpătat cu totul alt conținut. In anii regimului de democrație populară, aceasta a devenit o problemă de stat, înserată cu litere mari în Constituția țării. Dacă pe timpul regimului burghezomoșieresc în întreaga țară existau abia 280 medici specialiști în boli de copii, iar la sate abia găseai un medic la o distanță de 10 km, astăzi sănătatea întregului popor este supravegheată de mii de cadre calificate, iar numărul medicilor pediatri se ridică la aproape 1.300. Șaizeci la sută din circumscripțiile medicale rurale dispun de medici specialiști în boli de copii. In spitalele pentru copii și în secțiile de pediatrie ale spitalelor de adulți sunt peste 22.000 paturi, față de numai 1.350 cire erau în 1938. Un larg sistem de măsuri de prevenire a bolilor a făcut să se reducă mortalitatea infantilă, să scadă aproape ca desăvîrșire epidemiile care, pe vremuri, secerau mii de vieți. Statul, nostru glfiga^e. ILeti... distribuie astăzi în mod gratuit tuturor copiilor pînă la 16 ani medicamente in valoare de milioane de lei, acordînd totodată asistență medicală gratuită. Preocuparea partidului și guvernului nostru pentru creșterea și educarea tinerei generații se oglindește puternic in hotărîrile celui de-al lll-lea Congres al partidului nostru. Ca urmare a aplicării in viață a acestor hotărîri, s-a trecut la generalizarea invățămîntului de 8 ani, s-a introdus gratuitatea completă a întregii rețele de învățămînt, de la cel elementar la învățămîntul mediu și superior, se lărgește continuu rețeaua de școli profesionale și tehnice, se asigură condiții corespunzătoare pentru perfecționarea științifică și pedagogică a cadrelor didactice. Este grăitor faptul că, numai în primii patru ani ai sesenalului, au fost construite peste 16.000 săli de clasă. In regiunea Oltenia, bunăoară, astăzi nu mai există sat fără școală. In cele 1.420 școli de 8 ani care există pe întinsul regiunii învață peste 200.000 copii, iar in cele 38 școli medii își completează pregătirea un număr de elevi de 8 ori mai mare decât în anul școlar 1938—1939. Viața copiilor devine din zi in zi mai frumoasă. Pentru ei fabricile produc tot felul de jucării, dulciuri, un larg sortiment de îmbrăcăminte și încălțăminte. Pentru educarea lor au la dispoziție școli mari și luminoase, laboratoare bine utilate, manuale gratuite, săli de gimnastică bine dotate. Cadre didactice și instructori de pionieri se străduiesc cu perseverență și măiestrie să-i educe și să-i instruiască pe copii spre a deveni demni cetățeni ai patriei socialiste, spre a se forma încă de pe acum trăsăturile noii noastre morale. La dispoziția celor mici stau teatre de păpuși, numeroase cărți și filme pentru copii, case și palate ale pionierilor. Au tot ce le trebuie pentru a-și dezvolta aptitudinile și înclinațiile, pentru a-și dezvolta talentele. Frumoasele stațiuni balneo-climaterice puse la dispoziția copiilor și tineretului sunt o expresie grăitoare, a grijii față de copii. Numai anul trecut, spre exemplu, peste 140.000 copii, dintre care 16 000 din regiunea noastră, și-au petrecut vacanța în tabere și colonii, pe litoral și numlte locuri pitorești din patria noastră. Grija aceasta enormă se reflectă adinc și în versurile poetului A Andrițoiu: „Copii, s-aveți in viață bucurii, / S-ajungeți fața patriei de mîine / Căci pentru voi minerii de la JH / Mai dîrzi s-afundă in minele bătrine / Și cresc colectiviștii mări de grîne / Și pentru voi curg șarje din cuptor / Fug brîuri de lumini de-a lungul mării / Cind comuniștii spun de viitor / Ei spun de soarta voastră, fii ai țării, la t Coborîrea buștenilor cu ajutorul funicularului la sectorul Bistricioara I. F. Baia de Aramă. I Simpozion In cadrul manifestărilor organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei internaționale a copilului — 1 Iunie, Comitetul regional pentru cultură și artă în colaborare cu Comitetul orășenesc al femeilor — Craiova a organizat un interesant simpozion cu tema: „Copilul și viața“. Simpozionul a avut loc la Casa prieteniei româno-sovietice. Cu acest prilej, in fața unui numeros public au vorbit tov. Luminița Ghivirigă și Constantin Păunescu — cercetători științifici principali ai Institutului de cercetări pedagogice din București. In încheiere, formația de balet și orchestra de mandoline ale Casei pionierilor din Craiova au prezentat un frumos program artistic: Prof. M. MARINACHE, coresp. Deschiderea lucrărilor plenarei C C. al PIU. In ziua de 31 mai 1965 s-a deschis ședința plenară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi: 1. — Proiectul de directive cu privire la dezvoltarea economiei naționale în perioada 1966—1970. 2. — Proiectul de directive cu privire la dezvoltarea energeticii R. P. Române în perioada 1966—1975. 3. — Proiectul de statut al partidului. Lucrările plenarei continuă. COLOCVIUL CALITĂȚII LA D. R. E. F. OLTEnIA. La colocviul calității, organizat de ziarul nostru cu întreprinderile forestiere din cadrul Direcției regionale a economiei forestiere Oltenia, au participat tovarășii: ing. G. Negreanu, director D.R.E.F. Oltenia, V. Stoicescu, inginer șef D.R.E.F. Oltenia, inginerii Constantin Belu, I. Vulpescu, O. Dănciulescu, Nicolae Pițigoi, I. F. Popescu, Victor Maican, șeful serviciului contabilitate din D.R.E.F., ing. Gh. Preoteasa, director I. F. Craiova, Petre Sucitu, inginer șef I.F. Novaci și alte cadre tehnico-inginereștii din întreprinderile forestiere din regiune. Au fost analizate rezultatele obținute pînă acum și s-au propus măsuri pentru îmbunătățirea metodelor și căilor principale de valorificare și de utilizare completă și complexă a masei lemnoase. In anii puterii populare, sectorul economiei forestiere din Oltenia a cunoscut prefaceri înnoitoare. Un loc important l-au ocupat planificarea științifică a exploatării și gospodăririi pădurilor, precum și creșterea gradului de mecanizare și a indicelui de utilizare a masei lemnoase. Aceasta este ilustrată de faptul că valoarea masei lemnoase exploatată și dată în producție reprezintă o creștere în acest an față de 1960 de 51,3 la sută, iar față de 1964, creșterea este de 5,9 la sută. O grijă deosebită s-a acordat traducerii în viață a sarcinilor trasate de cel de-al lll-lea Congres al P.M.R. privind ridicarea an de an a calității producției, fapt ce a condus la creșterea nivelului de export in anul trecut cu 10 la sută față de anul 1963 In cadrul colocviului, în atenția participanților a stat în mod deosebit problema ridicării productivității pădurilor in special prin extinderea culturii speciilor repede crescătoare și cu valoare economică ridicată. Plopul, salcia, salcîmul și rășinoasele sunt speciile care au cel mai mare grad de dezvoltare în economia forestieră, datorită productivității lor, a calității superioare și al domeniului larg de utilizare. Astfel, duglasul verde poate înregistra pe an și hectar o creștere de 15— 18 m.c. Caracteristicile deosebite ale speciilor forestiere enunțate pledează, justifică și impun o atenție din ce în ce mai mare din partea silvicultorilor. Din dezbaterile cu privire la această problemă a reieșit necesitatea reorganizării activității în exploatările de câmpie la nivelul tehnicii actuale, care reclamă înființarea unor sectoare specializate, ceea ce va da posibilitatea personalului silvic să se ocupe îndeaproape de refacerea și paza pădurilor. De asemenea, operațiunile de îngrijire câno »«»«»——stituie principala cale de ridicare a productivității pădurilor. De aceea, este necesară o preocupare mai mare pentru executarea operațiunilor culturale, de îngrijire și ameliorare, cit și pentru punerea în valoare a produselor rezultate din aceste operații, deoarece și acestea contribuie la creșterea indicelui de utilizare a masei lemnoase. Creșterea indicilor de utilizare Creșterea înzestrării tehnice, dezvoltarea căilor și instalațiilor de transport, ridicarea calificării cadrelor de forestieri, introducerea metodelor avansate de exploatare a lemnului au prilejuit de asemenea dezbateri ample în cadrul colocviului. In această direcție, s-a subliniat că paralel cu sporirea lemnului de lucru s-a înregistrat și o reducere considerabilă a pierderilor de exploatare. In anul 1964 de exemplu, ponderea lemnului de lucru din totalul masei lemnoase la nivelul D.R.E.F. Oltenia a fost de 70 la sută, fată de 49,1 la sută in anul 1951, iar indicele de utilizare a masei lemnoase pe total esențe a fost la sfîrșitul trimestrului I 1965 de 62,8 la sută fată de 52,6 la sută In 1959. Pierderile de exploatare, un alt Indicator ce reflectă preocuparea pentru valorificarea superioară a lemnului, au scăzut de la 11,4 la sută cît reprezentau în 1960, la 3,5 la sută in anul 1964. O experiență valoroasă a obținut colectivul întreprinderii forestiere Novaci. La fag, în anul 1960 indicele de utilizare era de 54 la sută, ca în acest an să se ajungă la 66,1 la sută, iar in unele parchete indicele de utilizare a fagului a depășit 70 la sută. Cantitatea de bușteni pentru industrializare a sporit de la 35,1 la sută cît reprezentau în anul 1960, la 40,8 la sută în 1964 și va ajunge la 52,1 la sută in anul 1965. Printre măsurile tehnico-organizatorice care au stat la baza realizării unor indici superiori de valorificare a masei lemnoase în cadrul I.F. Novaci, se numără reducerea pierderilor de exploatare. Pentru aceasta este necesară cunoașterea fiecărui gen de pierdere, a cauzelor și modului de producere și a volumului lor, pentru ca în funcție de acestea să se treacă la stimularea și la urmărirea unor măsuri de reducere a consumului propriu de material lemnos pe de o parte și la o acțiune de economisire continuă a lemnului pe de altă parte. In vederea reducerii pierderilor de exploatare, colectivul I.F. Novaci a stabilit procesele tehnologice în mod rațional, ținînd cont de diminuarea instalațiilor pasagere consumatoare de lemn și care produc mari pierderi, a construit din timp instalațiile, a dotat parchetele cu utilajele și uneltele necesare executării în bune condiții a exploatării. Extinderea exploatării în trunchiuri lungi și catarge și organizarea muncii In brigăzi complexe cu plata în acord global au permis scoaterea lemnului despicat sub formă de lemn rotund, diminuînd în acest fel pierderile ocazionate de scosul prin alunecare. De asemenea, reducerea distanței de scos apropiat prin construirea unei rețele de drumuri de 100 km a contribuit foarte mult la reducerea pierderilor de exploatare, dînd posibilitatea eliminării unor faze de apropiat în unele unități de producție, acestea fiind înlocuite cu transportul auto. Respectarea regulilor de doborîre asigură reducerea pierderilor fizice și calitative. In acest scop s-a mers pe linia doboritului, fasonatului și scosului lemnului subțire din parchete și numai după aceea s-a început fasonarea lemnului gros. Extinderea mecanizării recoltatului pe (Continuare in pag. 3-a). ■ IN TEMA: valorificarea superioară a masei lemnoase Planificarea științifcă a exploatării pădurilor și a gospodăririi masei lemnoase. Intensificarea operațiunilor de îngrijire a pădurilor. Metode complexe folosite în parchetele forestiere. Eficacitatea economică a valorificării superioare a masei lemnoase. Cu toate forțele la îngrijirea culturilor Bogăția ogoarelor se asigură acum Nu pentru că m-aș socoti un mare specialist, dar din practică și de la agronomi am învățat și eu că obținerea de recolte bogate la porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr, presupune aplicarea diferențiată, la timp și la un înalt nivel calitativ a întregului complex de lucrări agricole recomandate de știință". Omul care ne-a spus cuvintele acestea se numește Nicolae Oncică — secretarul comitetului de partid pe cooperativa agricolă de producție „Cetatea nouă" din Vădastra, raionul Corabia, împreună cu Ion Penea, președintele unității făcuseră recepția lucrărilor de întreținere din punctul „Vale". Aici, peste 650 de oameni din cele cinci brigăzi de cîmp executau prașila sa la porumb. Cooperativa agricolă amintită are însămînțată cu porumb o suprafață de 530 ha. Plantele au crescut și s-au dezvoltat bine, dar pe unele parcele, buruienile le-au și întrecut. Așa că toți dădeau zor pentru terminarea primei prașile. Brigada a IV-a condusă de Oprea a chemat în primăvara acestui an la întrecere toate cele cinci brigăzi. Obiectivele sunt destul de pretențioase: să obții cu 200 kg porumb la hectar, 100 kg floareasoarelui și 4000 kg sfeclă de zahăr mai mult decit este planificat nu-i lucru așa ușor. Pînă în prezent, în fruntea întrecerii se află tot „a IV-a". Măi oameni, în dauna cui credeți că faceți lucru de mântuială ! Doar ieri am stat de vorbă și v-am explicat practic că, prin prășit, distrugem buruienile..." Și după ce le-a mai spus cîteva cuvinte, inginerul agronom Florea Zaharia de la cooperativa agricolă de producție din Vișina Nouă a luat-o pe rîndurile de floarea-soarelui pe care le prășise în punctul „Deal" echipa nr 15 din brigada a III-a. — Pe aici cine a lucrat ? — ...Maria Naidin, Gheorghe Enceanu și Florea Enceanu — a răspuns Florea Badea, șeful echipei, la întrebarea inginerului. — Să ia rîndurile de la început. Ei n-au văzut că au lăsat buruienile tot vii ? Era sîmbătă și pe tarlalele celor din Vișina Nouă se făcea recepția lucrărilor. Cu Zaharia Florea venise și Dumitrescu Longhin, pontatorul brigăzii de tractoare nr. 16 de la S.M.T. Corabia. In punctul „Vale" mecanizatorii Dumitrescu Florea și Gîrmaci Pricop lucrau cu cultivatoarele. Buna organizare a muncilor e o adevărată carte de vizită pentru membrii cooperativei agricole de producție din Orlea. Inginerul agronom Eugen Firoiu împreună cu Gheorghe Stăncilă, președintele unității, vizitaseră toate brigăzile de cîmp. Mai întîi au mers la oamenii care prășeau porumbul în punctul „Măgura florilor". Au urmărit cum se fac lucrările de rărit După ce s-au convins că treburile merg bine au trecut la punctele „Comuna veche" și la „Fîntîna cea nouă". Că cei din Orlea și-au organizat I. ZOROCLIU (Continuare în pag. 3-a) IMAGINI ALE COPILĂRIEI ... Flori, copii și soare — sunt simboluri ce definesc și caracterizează frumusețea și înseninarea din aceste zile de început de vară. Sunt simboluri ale primei zile de iunie, în care sărbătorim Copilul — și deopotrivă — florile și soarele. In holul casei de cultură a sindicatelor din Craiova admirăm în aceste zile imagini dedicate acestor... sărbătoriți. Intr-o expoziție bogată în înfățișări poetice, au fost adunate sute de fotografii , unite sub același nume. „Flori și copii . Sunt realizări artistice incontestabile, datorate artiștilor din cercul de foto-amatori al casei de cultură craiovene și ale celor din cercurile foto cinecluburilor din Eyon Du Val de Bièvre (Franța). Ca într-o oglindă vie, expozitia arată vizitatorilor explorări interesante in universul infantil, imagini ale copilăriei cu toate bucuriile, neașteptările, sfielile, stîngăciile și surprizele sale pline de farmec. Consemnind vernisajul acestei valoroase și originale expoziții, prezentăm cititorilor noștri trei dintre fotografiile expuse, urmînd ca în numerele viitoare ale ziarului să oferim alte și alte exemple de certă și inspirată artă fotografică, înfățișăm deci lucrările. Astăzi e ziua mea — lucrare realizată de foto-amatorul Aurel Tui, cum și două fotografii datorate lui Nicu Dan Gelep: Inocență și „Necazuri" mari. pre- 1