Inainte, iulie 1965 (Anul 22, nr. 6327-6353)
1965-07-01 / nr. 6327
egea de bază României o cla 1isie trecut numai cîteva săptămîni ind presa a publicat proiectele de tire ale celui de-al IV-lea Conal partidului și proiectul de al Partidului Comunist Român seumente economice și politice de însemnătate pentru întregul popor muncitor, angrenat în sul șantier al desăvîrșirii conției socialiste în țară. dele acestea, oamenii muncii au o cunoștință cu profundă bucurie satisfacție de noul proiect de Constituție a Republicii Socialiste [România — proiectul legii de bază a statului nostru liber, suveran, în care puterea aparține poporului, celor ce muncesc.Noul proiect de Constituție Republicii Socialiste România reflectă în mod just profundele transformări care au avut loc în țara noastră în procesul de construire, în ritm susținut, a orînduirii noi, socialiste. Proiectul de Constituție, lege fundamentală a statului nostru, este alcătuit pe baza unei temeinice analize științifice, are în vedere direcțiile de înaintare în actuala etapă de desăvirșire a construcției socialiste. Acest document de stat, cu un caracter și fund realist, este constituit pe baza condițiilor concrete din țară. El vine să consfințească marile cuceriri soluționare ale clasei noastre numitoare, ale întregului popor comis de partid în opera nobilă, măreață complexă a noii orînduiri, în care iloatarea omului de către om a fost inființată pentru totdeauna. ,România este Republică Socia- Republica Socialistă România — se precizează în articolul 1 al noului Proiect de Constituție — este stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, suveran, independent și unitar. Teritoriul său este inalienabil și indivizibil“. In anul celui de-al IV-lea Congres al partidului nostru, România înfățișează tabloul unei țări cu o economie socialistă multilateral dezvoltată, în arta Austria cunoaște o dezvoltare ameasă, iar agricultura socialistă vine în valoare tot mai larg marile îi rezerve; toate regiunile și raioanele țării cunosc o viață social-economică intensă , înflorește cultura nouă socialistă, crește an de an bunăstarea oamenilor muncii de la orașe și sate. „Cea mai măreață cucerire a oamenilor muncii — arăta Gheorghe Gheorghiu-Dej în expunerea consacrată sărbătoririi a două decenii de la eliberarea patriei de sub fascist — este victoria deplină jugul socialismului la orașe și sate. Au fost a desființate clasele exploatatoare, lichidate pentru totdeauna exploatarea și asuprirea omului de către om. Forța socială hotărîtoare a tuturor marilor transformări din viața poporului — eroica clasă muncitoare — harnica țărănime colectivistă, intelectualitatea, oamenii muncii de toate naționalitățile, înfrățiți în luptă, umăr la umăr, pentru înflorirea patriei formează societatea nouă din țara noastră, strîns unită în jurul partidului...“. Pe fundalul acestor mari cuceriri revoluționare ale poporului nostru plin de abnegație, devotament și spirit creator, apare proiectul noii Constituții a Republicii Socialiste România, după care se va conduce statul nostru cu orînduire nouă socialistă, cu profiluri noi, cu chip și înfățișare, mărețe, cu înfăptuiri istorice epocale, la baza cărora stat munca fiilor țării, conduși din istorie în victorie de partid — far călăuzitor, stegar neînfricat al clasei muncitoare. De la data adoptării primei noastre constituții au trecut mai bine de 13 ani. De atunci, cu fiecare an, poporul luncilor condus cu pricepere, clar vile și fermitate pe un drum dinamtabilit de către partid, a urcată cu treaptă către progres, cămină, înregistrînd succese reibile în toate domeniile vieții lice, politice, social-culturale fțești. In răstimpul celor peste trecuți de la adoptarea prin constituții în condițiile construcsocialismului în Republica Hilară Română, poporul nostru umărul viguros la realizarea a aouă planuri cincinale, iar în ultimii ani și-a concentrat eforturile pentru a înfăptui cu succes Directivele planului de șase ani, care au creat în țară o bază puternică, solidă, pe care se vor plămădi în viitor, an de an, noile obiective economice puse în față de proiectele de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al partidului. Azi, economia națională a României este o economie socialistă bazată pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție. După cum se arată în proiectul noii Constituții, în Republica Socialistă România fiind desființată pentru totdeauna exploatarea omului de către om, se înfăptuiește principiul socialist al repartiției după cantitatea și calitatea muncii. Munca este o îndatorire de onoare pentru fiecare cetățean capabil de muncă. „In Republica Socialistă România — se precizează în proiectul noii Constituții — forța politică conducătoare a întregii societății este Partidul Comunist Român. Deținător suveran al puterii, poporul o exercită prin Marea Adunare Națională și prin sfaturile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct și secret. Puterea poporului se întemeiază pe alianța clasei muncitoare cu țărănimea. In strînsă unire, clasa muncitoare — clasă conducătoare în societate, țărănimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate construiesc orînduirea socialistă, creînd astfel condițiile treceri la comunism. Nicicînd în istoria țării, masele largi n-au fost investite cu drepturile pe care le au azi. Prin intermediul Marii Adunări Naționale, organ suprem al puterii de stat, alcătuit din 465 de deputați — cei mai destoinici fii ai țării, prin intermediul sfaturilor populare, organe ale puterii de stat alese prin vot universal, egal, direct și secret, poporul nostru își exercită pe deplin puterea în statul socialist. „Succesele obținute în făurirea economiei socialiste unitare — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la adunarea activului de partid al Ministerului Afacerilor Interne al R.P.R. — în dezvoltarea multilaterală a societății, au întărit și mai mult legăturile partidului cu masele largi, au lărgit democrația socialistă. Oamenii muncii urmează cu încredere linia politică a partidului, care exprimă năzuințele și interesele vitale ale întregului popor, muncesc cu elan nestăvilit pentru traducerea ei în viață...“. Un exemplu elocvent de participare a maselor largi la conducerea treburilor obștești, la rezolvarea cu succes a sarcinilor mărețe pe partidul ni le pune în față, este care faptul că în organele centrale și roșicale ale puterii de stat sînt aleși din rîndul oamenilor muncii din regiunea Oltenia, dintre cei mai devotați muncitori, ingineri, tehnicieni, intelectuali, aproape 14.000 de cetățeni. In campania electorală din primăvară numărul propunerilor izvorîte din rîndul celor peste 1.000.000 de alegători care au luat parte la întîlnirile cu candidații Frontului Democrației Populare, este de ordinul miilor. Aceasta dovedește fără putință de tăgadă că oamenii își spun cuvîntul cu competență în soluționarea problemelor economice, politice și social-culturale — fapt caracteristic numai unei orînduiri lipsite de exploatare, unde puterea aparține celor mulți. România — țară în care populare sînt autoare legitime masele ale marilor înfăptuiri, prezintă astăzi un tablou înfloritor. Despre viguroasa dezvoltare a economiei țării ne poate vorbi și regiunea Oltenia — regiune care altădată se afla în rîndul celor înapoiate din punct de vedere economic și socialcultural. Ea se aliniază în prezent alături de celelalte regiuni ale țării. La Craiova au apărut și s-au dezvoltat Uzina „Electroputere", un mare combinat chimic pentru prelucrarea complexă a gazelor naturale, o centrală electrică de termoficare, o întreprindere de prefabricate. La Tg. Jiu și Tg. Severin au apărut în ultimii ani complexe moderne pentru industrializarea lemnului, precum și alte întreprinderi. Porțile de Fier cunosc în aceste zile iureșul muncii clocotitoare. Aici se va construi în viitorii 10 ani Sistemul hidroenergetic și de navigație de pe Dunăre. (Continuare in pag. 3-a) "p. 50țt 1 in legătură cu eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej In baza hotărîrii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, referitoare la eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu- Dej, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă organizează un concurs public pentru realizarea statuii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în Piața „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din București și Piața „Păcii" din Cluj. Concursul este deschis tuturor celor ce doresc să participe individual sau în colectiv. Termenul de prezentare a machetelor este 1 decembrie 1965. Concursul este dotat cu mai multe premii. Juriul va alege din lucrările premiate pe acelea ce urmează a fi realizate în orașele București și Cluj. Totodată, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, la recomandarea juriului, va acorda comenzi pentru realizarea de busturi ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, ce urmează a fi așezate la instituțiile prevăzute în Hotărîrea privind eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Concurenții pot obține regulamentul concursului, precum și orice alte informații necesare, la Consiliul Artelor Plastice din Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, Uniunea Artiștilor Plastici și filialele U.A.P. (Din proiectul de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al partidului). Aspect din sală în timpul adunării festive. RECOLTATUL Cu combinele în lanul de grîu La cooperativa agricolă „Drumul lui Lenin" din comuna Bîrca, raionul Băilești, țăranii cooperatori împreună cu mecanizatorii brigăzii de tractoare de la S.M.T. Bîrca, au făcut, incă din vreme, pregătiri temeinice in vederea campaniei agricole de vară. Astfel, s-au reparat și revizuit un număr de 10 combine C 1, cinci autocamioane, 80 atelaje, s-a curățit, văruit și dezinfectat magazia de 20 vagoane pentru depozitarea cerealelor, s-au procurat saci etc. Ca urmare, s-a putut începe la timp recoltatul păioaselor trecute s-a terminat recoltatul Zilele orzului de pe suprafața de 40 ha. In urma treieratului, producția medie obținută a fost de 2.770 kg/ha, ceea ce depășește cu mult producția planificată. In dimineața zilei de 29 iunie a.c. combinele au intrat In lanul de grîu gata copt, din soiul San Pastore, ce ocupă suprafața de 100 ha. Intr-o singură zi s-a recoltat griul de pe suprafața de 60 ha Prindn cea ș* Solemnitatea înmînării unor înalte titluri și ordine cu prilejul Zilei învățătorului Miercuri a avut loc la Consiliul de Stat solemnitatea înmînării unor înalte titluri și ordine cu prilejul Zilei învățătorului. In sala de marmură se aflau învățători și profesori care s-au distins în nobila lor muncă de instruire și educare a tinerei generații, cadre didactice care au contribuit la dezvoltarea învățămîntului în țara noastră. Cei prezenți au salutat cu îndelungi și puternice aplauze pe tovarășii Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Ștefan Voitec, Paul Niculescu- Mizil. Erau de fată tovarășii Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Constanța Crăciun, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Ștefan Bălan, ministrul învățământului, Ion Teoreanu, șeful secției de învățămînt și sănătate a C.C. al P.M.R. S-a dat citire decretelor privind conferirea titlului de „învățător Emerit al Republicii Populare Române“, „Profesor Emerit al Republicii Populare Române“, „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a unor învățători și profesori din învătămintul de cultură generală și din învătămintul profesional și tehnic. Președintele Consiliului de Stat a înminat apoi înaltele distincți acordate. In numele Comitetului Central al Partidului Muncioresc Român, al Consiliului de Stat și al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române a luat cuvîntul tovarșul Chivu Stoica, care a adresat învățătorilor și profesorilor participanți la solemnitate un călduros salut cu prilejul tradiționalei sărbători a „Zilei învățătorului" și i-a felicitat pentru rezultatele bogate obținute în activitatea de educare și formare a tinerei generații, învățătorii și profesorii prezenți la solemnitate au primit cu căldură cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Au luat cuvîntul profesorul emerit Ioan Nimițan, de la Școala medie „Ștefan cel Mare" din Suceava, învățătoarea emerită Domokos Piroska din comuna Joseni, raionul Gheorghieni, profesorul emerit Ilie Teiușan-Popescu, care au mulțumit cu căldură partidului și guvernului pentru înalta apreciere, au asigurat că vor munci cu toate forțele pentru a-și îndeplini, alături de colegii lor, misiunea încredințată de partid de a pregăti și a educa tineretul in spiritul dragostei și devotamentului fată de patrie, fată de partid, fată de cauza socialismului. In cadrul aceleiași solemnități s-a mai conferit titlul de „Profesor Emerit al Republicii Populare Române", Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“, „Ordinul Muncii“ unor cadre didactice din învățămintul superior de artă, pentru activitate îndelungată și merite deosebite în dezvoltarea invățămîntului superior artistic. (Agerpres) Mai multă energie electrică In anul 1969 puterea instalată a Centralei electrice de termoficare de la Craiova va ajunge la 1000 MW. Aceasta presupune montarea a încă două grupuri de cîte 300 MW fiecare în extindere, unde lucrările de construcții sunt înaintate față de grafic. Cu prilejul dezbaterii proiectelor de Directive. tov. Constantin Roșea a subliniat în discuțiile sale marea importanță a noului obiectiv și necesitatea continuă a dezvoltării procesului de pregătire a cadrelor de specialiști, capabili să asigure exploatarea la parametrii proiectați a agregatelor energetice cu un înalt grad de automatizare Avînd în vedere volumul mare al documentației necesare pentru lucrările de construcție și montaj de la extindere, tot ing. Walter Tizer, tehnicianul Sergiu Grigoriu, inginerul Marin Piculescu și alții au propus înființarea în șantier a unei grupe de proiectare, fapt care ar simplifica modul de elaborare și avizare a documentației. Proiectele de Directive prevăd în mod just necesitatea orientării întregii activități spre îmbunătățirea calității lucrărilor de montaj, introducerea tehnicii noi și pregătirea cadrelor — a spus în cuvîntul său inginerul Filip Rouădedeal — director tehnic al Centralei electrice de termoficare de la Craiova. Preocupările noastre sînt să funcționăm fără avarii și să reducem continuu consumul de combustibil pe kWh energie electrică produsă. Tovarășii Gheorghe Constantinescu, Constantin Iliescu, Gheorghe Cărărușe, Marcel Popescu, s-au angajat ca la sala de turbine să respecte prevederile graficelor de execuție, realizîndd lucrări în termen și de calitate. c Adunare, feaina canserată Űíirii învățătorului Ieri dimineață, în sala Teatrului Național a avut loc o entuziastă adunare a cadrelor didactice din orașul Craiova cu prilejul sărbătoririi „Zilei Învățătorului“. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii: Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetului regional de partid Oltenia, Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Craiova , Dumitru Voicu, șeful secției învățămînt a Sfatului popular regional Oltenia ; Petre Gigea, președintele comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Craiova, Romeo Popescu, șeful secției învățămînt a sfatului popular orășenesc , reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, cadre didactice și părinți ai elevilor. Deschizînd adunarea, tov. Romeo Popescu a evidențiat semnificația acestei sărbători. A luat cuvîntul tov. Petre Gigea. „Această sărbătoare intrată în tradiția poporului nostru — a subliniat vorbitorul — prilejuiește o caldă manifestare a dragostei și prețuirii pe care întregul nostru popor o poartă slujitorilor școlii, acelora care-și dedică întreaga activitate instruirii și educării tinerelor vlăstare ale patriei". Relevind condițiile noi de activitate create școlii in tara noastră, tov Petre Gigea a trecut in revistă principalele succese obținute de cadrele didactice din școlile orașului Iova în anul școlar de curind era încheiat. Un capitol al expunerii sale a fost consacrat relatării Însuflețirii deosebite cu care cadrele didactice din Craiova au primit noile și marile îndatoriri ce le revin din proiectele de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al partidului. Apariția unui grup numeros și vesel de pionieri care a oferit flori membrilor prezidiului și a omagiat această sărbătoare, a constituit un moment deosebit de impresionant. In continuare au rostit insuflețite cuvîntări profesorii Aurel Enache și Anastase Petrescu, educatoarea Margareta Vrăbete, precum și tovarășul Ion Mărășescu din partea părinților elevilor craioveni. Tovarășul Dumitru Voicu a dat citire decretului Consiliului de Stat prin care se conferă titlul de „Profesor emerit“ cunoscutului pedagog și om de cultură craiovean, C. D. Fortunescu. Profesorul nonagenar a rostit o impresionantă cuvîntare, dînd grai viu mulțumirii fierbinți pentru marea prețuire ce i s-a acordat. Înaltul titlu de „Profesor emerit" a fost conferit și profesoarei Aristia Stoia. In continuarea adunării, au fost conferite titlurile de „învățător fruntaș" tovarășelor Margareta Vrăbete și Elena lepîngeac. Profesorii Ion Ciolac, Romeo Popescu, Anastase Petrescu, George Pirănescu, Dumitru Uiuță, Cornel Drăgoescu, Jeana Stănescu-Smărăndescu. Viorica Popa, începutul cuvîntul transmit in eUgional de pnxecutiv al s: un card saluces în activii diționalei sătului“. Vorbii că această s preajma man patriei noast Congres al p Stănescu al care s-au d. și a făcut ca cu nivelul c< sului instruct în școlile rev In încheieidoptată o te regimoal de didactice din angajat să o U zăm în noi struire și edira in spiritu socialismului păcii și prin asemenea loc la toate legiunii. Anastase Cernitu și Ion Pătrașcu au fost distinși cu titlul de „Profesor fruntaș". Unor numeroase cadre didactice le-au fost oferite premii. A luat apoi cuvîntul tovarășul Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetului regional de partid Oltenia. „Permiteți-mi, dragi tovarăși — a spus in In miriștea de orz - culturi duble Și la cooperativa agricolă „30 Decembrie" din Cerăt, raionul Băilești, s-au luat din vreme măsuri în vederea bunei desfășurări a campaniei de recoltare. Cu cîteva zile în urmă s-a terminat recoltatul pe suprafața de 56 ha. cultivate cu orz. Apoi, s-a început treieratul. Pe întreaga suprafață s-au excutat arături și s-au însămînțat culturi duble de porumb. PUCAM. PETRE, coresp. S-au înt aștepte La cooperativa agricolă din ■nul Corabia, s-a terminat recolta de pe întreaga suprafață, în urm 2701 kg. la hectar, recoltă care a pînă în prezent la această unitat Această producție sporită se sămînțalui s-a efectuat la mame bine pregătit și îngrășat în prin patul culturii, iar recoltatul s-a pierderi cu ajutorul combinelor. >șiH; IlîbUoteca Regionala vă re-