Inainte, octombrie 1965 (Anul 22, nr. 6405-6431)

1965-10-14 / nr. 6416

1 54 Proletari din toate țările, unifi­ vu­l ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 6416­4 PAGINI — 25 BANI JOI 14 OCTOMBRIE 1965 SEMĂNATUL PE SCURT DIN CAMPANIE 9 Tov. VASILE RUSU din STUDINA, raionul Caracal, ne informează că la cooperativa a­­gricolă din localitate recoltatul porumbului este terminat, iar la semănatul griului s-au obținut rezultate deosebite. Din cele 740 ha planificate pentru toamna a­­ceasta, pe aproape 700 s-au și insămintat griul, orzul și secara.­­ Tot din raionul Caracal, tov. MARIN GEORGESCU trans­mite redacției vestea că la coo­perativa agricolă „Unirea“ din GHIZDAVEȘTI insămînțările din toamna aceasta s-au încheiat cu șapte zile mai devreme decit își planificaseră initial țăranii coo­peratori și mecanizatorii. 9) Din MOȚ­AȚEI, raionul Ca­lafat, tov. C. DIHORU ne infor­mează că la cooperativa agricolă „Steagul roșu" însămînțările din toamna aceasta, pe cele 940 ha planificate, s-au încheiat încă de acum cîteva zile. De asemenea, și la celelalte două cooperative agricole din comună — „1907“ și „6 Martie" — însămînțările s-au încheiat în limitele epocii optime. Pentru aceasta, merite deosebite revin țăranilor coope­ratori și mecanizatorilor, care n-au precuperit nici un efort pentru înfăptuirea acestei im­portante sarcini. 9 Și in raionul Vînju Mare t­ai multe cooperative agricole de producție, ca cele din DAN­­CEA, IZVOARELE, PATULE, RE­CEA, GOGOȘU, OPRIȘOR, GRU­IA, VIAȘU și altele, au termi­nat însămînțările din toamna a­­ceasta pe întreaga suprafață planificată. După cum ne infor­mează tov. PETRE CĂRBUNARU, în­ prezent, în cadrul acestor u­­nități, s-a intensificat acțiunea de executare a ogoarelor de toamnă. Äagioneiä CJiemo] Factorul timp e înțeles în 35 de moduri Din cele 35 de cooperative agri­cole existente în raionul Filiași, pînă la ora actuală nici una n-a ter­minat semănatul păioaselor pe su­prafețele planificate pentru această toamnă. într-adevăr, cîteva dintre ele — cele din Brănești, Ceplea, Ionești, Valea lui Pătru — adică a­­celea unde țăranii cooperatori și mecanizatorii au depus eforturi susținute, întrecîndu-se la elibera­rea terenului, pregătirea acestuia și însămînțări — sînt mult avan­sate. Cele mai multe însă nici n-au ajuns sau dacă au depășit cu ci­­teva procente nivelul de 50 la sută la însămînțări. Așa se și face că ra­ionul Filiași se situează — la ni­velul regiunii — printre cele mult rămase în urmă cu însămînțările. Să fie numai vremea de vină ? Cei solicitați în raidul-anchetă cam așa au dorit să lase a se înțelege. Rea­litatea însă e alta. Rămînerea în urmă e dictată, fără îndoială și de vreme, de condițiile climatice din ultimele patru luni, dar ea își are rădăcini și în activitatea unor oa­meni, fie că sînt mecanizatori, ță­rani cooperatori sau specialiști. La Aninoasa s-au însămînțat pînă acum cu grîu și secară 180 ha din cele 550 planificate. E puțin, într-adevăr, și oamenii se plîng de secetă, de lipsa forțelor de muncă. Ascultîndu-i, înclini să le dai drep­tate, dar pătrunzînd mai adinc pe firul lucrurilor, observi că mai sînt și chestiuni... ocolite în discuție de cei din consiliul de conducere. De pildă, cîteva zile în șir nici un hec­tar nu s-a pregătit cu atelajele u­­nității, iar tractoarele n-au fost fo­losite nici la jumătatea capacități­­lor. Motive sînt nenumărate. Amin­tim cîteva: încă se așteaptă elibe­rarea terenului de culturile tîrzii , atelajele cooperativei agricole sînt ocupate la culesul viilor sau cu alte asemenea lucruri ce n-au nici în plin nici în mînecă cu însămîn­țările din toamna aceasta; tractoa­rele stau ore în șir din cauza lip­sei unui șurub sau în așteptarea fiarelor de plug ce se ascut la zeci de kilometri, în atelierele S.M.T. Fi­liași. Sînt motive... solide, nu ? ÎN RAIONUL FILIAȘI Alt exemplu: La Fratoștița s-a în­­sămînțat pînă acum cu grîu și se­cară 40 la sută din suprafață. în a­­ceilași timp, încă aproape 100 ha cultivate cu porumb așteaptă a fi recoltate, tractoarele și atelajele u­­nității avînd un front foarte res­­trîns de lucru, iar ritmul însămînță­­rilor fiind exact la jumătate. La Ar­­getoaia mai sunt de însămînțat 600 ha cu grîu și secară, într-o lună de zile abia s-au însămînțat 400 ha. Adăugind că, în fiecare zi, fiecare tractor așteaptă cel puțin două ore fiarele de plug ascuțite, de la SMT, că pentru fiecare șurub necesar se așteaptă atelierul mobil, că din cîmp tractoarele se retrag la brigadă (ca­zul cooperativelor agricole din Va­lea lui Pătru, Brănești, Salcia) în jur de orele 17,30, rezultă clar la ce capacitate sînt folosite mașinile în această parte a regiunii , rezultă ce mare forță de muncă se pierde zil­nic. Dacă mai amintim și faptul că atelajele sunt folosite cu un slab randament, că încă se mai așteaptă după eliberarea terenului de coceni, amintim numai o parte din factorii care, înlăturați, pot constitui tot a­­tîtea puncte de plecare spre un ritm mai intens la însămințuri în raionul Filiași, spre urgentarea încheierii acestei mari bătălii. Credem că, prin măsuri eficiente luate de către con­siliul agricol raional, prin mobili­zarea deplină a forțelor existente în raionul Filiași, rămînerea în urmă la însămînțări poate fi înlăturată, iar această mare acțiune se va putea încheia la timp. Pentru aceasta însă, îndeosebi conducerea S.M.T. Filiași trebuie îndrumată să gă­sească căile și metodele potrivite pentru a nu se mai pierde timp cu deplasarea fiarelor pentru ascuțit în atelierele de la centru, să aprovi­zioneze brigăzile de tractoare cu necesarul de piese de schimb, să stabilească cel mai potrivit orar de lucru pentru fiecare mecanizator, iar consiliile de conducere, din cadrul cooperativelor specialiștii să mobilizeze mai temeinic agricole forțele pe care le au la îndemînă. GH. FECIORU TIMPUL NU AȘTEAPTA Și în raionul Gorj însămînțările de toamnă sînt lucrările cele mai importante de sezon. Pentru execu­tarea în bune condiții a acestor lu­crări, țăranii cooperatori, mecaniza­torii, specialiștii depun eforturi. Ca urmare, în cadrul a multor unităti ritmul la semănat e demn de apre­ciat. Astfel, la cooperativele agri­cole din Brădiceni, Dănești­­, Bo­țești și încă altele s-au însămînțat pînă acum între 85 și 98 la sută din suprafețele planificate. Dar aceste rezultate bune nu pot... ascunde pe cele negative întîlnite în cadrul altor unități agricole din ca­drul raionului. La cooperativele a­­gricole din Mătăsari, Peșteana-Jiu, Ceauru, Clinic, Lelești, Negomir s-au însămînțat pînă acum suprafețe mult prea mici fată de posibilitățile exis­tente. De aceea, credem că e bine ca aceste unități să ia exemplul cooperativelor agricole din Brădi­ceni și Dănești I, unde organizarea muncii e foarte bună. GH. ENAȘTESCU, coresp. La semănatul griului pe tar­lalele cooperativei agricole din Ceplea, raionul Filiași în interiorul ziarului . Mărturii de artă și de maturitate creatoare (pag. 2-a). I.R.I.L. Craiova la început de drum (pag. 2-a), la fiecare loc de muncă, cadre temei­nic pregătite. Răs­punderea inginerului 1pag 3 d­­in raionul Tr. Seve­rin. Ritm mai ac­centuat construc­țiilor zootehnice (pag. 3-a) Schela de extracție Țicleni: instalația de separare a apei din gazolină. Se perfecționează tehnologia de fabricație Filele din calendar s-au redus, semn că pînă la sfîrșitul anului 1965 n-a mai rămas chiar așa de mult timp. De aceea, în fabrici, uzine, pe șantiere, oa­menii muncii desfășoa­ră o susținută între­cere pentru îndeplini­rea tuturor indicatori­lor de plan. In același timp se stabilesc noi planuri M.T.O., se cau­tă căi mai eficiente pentru îmbunătățirea întregii activități de producție — toate ac­țiunile cana­lizîndu-se către un singur scop : asigurarea unei baze solide producției anu­lui viitor. Acestor pro­bleme li se acordă o atenție deosebită și de către colectivul I. I. S. „Independența" Cra­iova Tovarășul Varga, inginerul Tiberiu șef al întreprinderii ne-a informat despre unele măsuri tehnico-organi­­zatorice ce au fost luate pentru producția anului viitor. întreprinderii noas­tre îi revin sarcini mă­rețe de îndeplinit in viitorul plan cincinal ne-a relatat interlocu­torul. Muncitorii, ingi­nerii și tehnicienii in frunte cu comuniștii au apreciat că sînt create condiții opti­me pentru creșterea producției și produc­tivității muncii, îmbu­nătățirea continuă a calității produselor reducerea substanțială și a prețului de cost. Am aflat apoi că în­treg colectivul I.I.S. „Independența" Craio­va se pregătește pen­tru producția anului viitor. Așa de exem­plu, la planul M.T.O. stabilit cu prilejul dez­baterii cifrelor de plan pe 1966 se adaugă alte propuneri concrete pentru îmbunătățirea activității. Astfel, va continua să se acorde o atenție deosebită in­troducerii și extinderii tehnicii noi, perfecțio­nării metodelor de lu­cru. La secția țesătorie se vor moderniza răz­boaiele. Mecanismul cu­tie, acționat prin role mecanice va fi în­locuit prin alt meca­nism cu carde de ma­terial plastic, iar în secția filatură vor continua să se insta­leze ringuri noi, prin care volumul de pro­ducție al secției va crește de aproape două ori. Se va face repa­rația capitală a corpu­rilor de clădiri A și C și, legat de aceasta, reamplasarea utilaju­lui, în scopul organi­zării producției în flux tehnologic continuu,­ se va moderniza trans­portul materiilor prime și produselor finite prin procurarea de electro­care, electrostivuitoa­­re, cărucioare etc. A. POPESCU Contururi la noua fabrică de aparataj Pe măsură ce noua fabrică de a­­parataj de înaltă tensiune, ce se construiește la Uzina „Electropu­­tere" Craiova iși definitivează con­turul și se execută finisarea noilor hale, serviciul de investiții al uzinei desfășoară o muncă tot mai intensă pentru instalarea utilajelor. Pe cei aproximativ 10.000 mp care s-au pre­dat pînă acum, s-au instalat mașini de găurit multibroșe, strunguri fron­tale, freze universale, mașini de do­c­­binat, mașini de izolat bobine bandă de hîrtie și altele. Echipa de montori a șantierului, condusă de maistrul Isac Petre a reușit să monteze pînă in prezent 28 de utilaje. Lucrările de montaj con­tinuă cu o amploare deosebită, sus­ținută de priceperea și entuziasmul unor „veterani" ai șantierelor, prin­tre care șeful de brigadă Mircea Neagoe și montatorul Ion Vlad. POPESCU CORNEL, coresp. Nici nu vreau să încerc, dragă cititorule, să-ți arăt imaginea de noapte a Craiovei — prin cuvin­te. Fiecare om aflat la ceasurile de răgaz din seară, ori la petre­cerile de familie și cu prietenii, admiră pe de-a-ntregul peisajul feeric al Craiovei, cu ciorchinii de lumină răspîndiți în înaltul blocurilor-turn, cu cîntecele ei, cu voioșia oltenească binecunos­cută, cu aerul tare și cu mi­reasma parcurilor, cu multele prilejuri oferite oricui de a pe­trece o seară de neuitat... In orașul nostru înnoit, demn de menirile sale de oraș socia­list, s-au statornicit o viață cul­turală care ne îmbogățește și se­rile, o mentalitate civică schim­bată, cu deprinderi noi de viață... Dar... Acest „dar" ne atrage atenția că mai sunt întîmplări nedorite și atitudini nedorite unor oameni care tulbură li­­­­ștea și armonia orașului în timpul nopții. Mai sunt­­ e drept, cazuri din ce în ce mai rare, dar mai sînt (...) elemente care nu-și respectă semenii, nu respectă o­­dihna acestora, bucuriile aces­tora... Vrem să vă prezentăm cîteva­­ constatări de acest fel, însoțiți-ne,­­ așadar, într-un raid de noapte , prin Craiova... Să respectăm bucuriile oamenilor! Sîmbătă seara. Animat ca de o­­bicei, restaurantul „Oltenia" din Craiova oferă clientelei sale pri­lejul unei seri plăcute, creată de o ambianță familială, de o muzică antrenantă, de un meniu bogat. Intr-un loc mai restrîns, mai mul­te mese au fost rînduite cap la cap, ca intr-un careu. O petrecere în colectiv: cadrele didactice de la Școala generală de opt ani nr 13 și-au dat intîlnire în acea seară, pentru a sărbători o colegă care pășește pragul pensionării. Sărbăto­rita — profesoara Violeta Olivoto — e cu ochii-n lacrimi; parcă nici nu mai știe vorbi, de emoție. Di­rectorul școlii, Ion Busuioc, profe­soarele Maria Marinache și Livia Aurariu, învățătorul Constantin Bar­bu și alți colegi de catedră toa­stează pentru viața și bucuriile săr­bătoritei, ii oferă flori, daruri.. Sunt clipe înduioșătoare, cu ade­vărat memorabile, în viața tuturor celor adunați la această masă co­mună. Mesenii din jur ii privesc cu drag, impărtășindu-le bucuria... Deodată izbucnesc zgomote neobișnuite, strigăte... Ce s-a in­­tîmplat ? Un chefliu — Marin Murgulescu, din strada Petuniei nr. 68 — a găsit prilejul să se amuze, jignind ospătară care ii servise cu multă solicitudine. In­tervin alți meseni să-l convingă că nu-i bine ce face_ Ți-a­ găsit cu cine să discuți! Asupra ospă­­tarei și a celorlalți din jur se abate o ploaie amarnică de in­vective. Țipetele chefirului aco­peră chiar și orchestra. In cele din urmă, cîțiva cetățeni mai cu­rajoși reușesc să-l scoată din local. Conflictul s-a aplanat... Orchestra își continuă cîntecul , oamenii ridică paharele ca pentru o reluare a bucu­riei. Dar totul e parcă altfel. Bucu­ria le-a fost ciuntită, umilită, de in­conștiența unui scandalagiu, irespon­sabil de faptele sale. Chiar și la masa omagială atmosfera s-a răcit. Cineva, ceva, s-a strecurat intre oa­meni, in inimile lor. Se simt stin­gheriți de jena că un semen, un om s-a putut deda la asemenea fapte. Ah, muzica!... Considerați îndreptățite, dragi ci­titori, fiecare dintre cele două sen­suri ale acestei exclamații. Muzica e plăcută, întăritoare. Muzica din sala de concerte a filarmonicii craiovene, muzica din restaurante, din grădinile de vară (bineînțeles cînd nu-ți sparge auzul, cum se întîmplă une­ori), muzica din sălile de dans (cînd nu te ucide cu stridențe, așa cum se întîmplă cîteodată și clubul „1 Mai"), muzica radioului sau televizorului (cînd posesorii lor nu le transformă in amplificatori pentru o întreagă stradă sau un întreg cartier) e un însoțitor bun în ceasurile de seară... Dar, închipuiți-vă și alte cazuri — recent petrecute — cînd exclamația de mai sus o rostești cu obidă, cu exasperare... în aceeași seară de sîmbătă 2 oc­tombrie cînd a avut loc raidul nos­tru anchetă, la bufetul „Bulevard" din vecinătatea stadionului Tinere­tului, responsabilul Titu Rusănescu întîrziase trasul obloanelor cu o oră. La miezul nopții difuzorul arunca adevărate tunete, care aduceau pe a­­locuri a... muzică. întreg cartierul ruia în această farmă, care displă­cea chiar și celui mai exaltat după ultimele cuceriri în materie de mu­zică ușoară modernă. „Ah, muzica!" — se tînguia un cartier întreg. ...în piața Krasnoff, pe ferestrele ultimului etaj al internatului Școlii medii de muzică și artă din Craiova se răspîndeau valuri, valuri de (iertați-mi cuvîntul)... adevărate is­torii muzicale. Cîțiva dintre elevii care dormeau liniștiți în paturile lor au ripostat colegilor lor care le tul­burau astfel somnul. Pedagogii internatului nu interve­neam direcțiunea școlii de muzică le-a atras atenția să nu se amestece în... programul de repetiții al elevi­lor. Și astfel, la ora 1 din noapte, cîțiva zurbagii făceau... „muzică"! Repetau... Ah, muzical... Noua magistrală a Craiovei — Ca­lea Severinului — este și noaptea locul cel mai de încîntare al orașu­lui. Pînă și liniștea are aici măreție și frumusețe. Cu­ timp e liniște... Ora 3 din noapte... De la ultimul caz al blocului A-4 se răspîndește pretutindeni un vaier de nedescris. Magnetofonul, dat la maximum, e sub „tensiune". La ferestrele ve­cine apare din cînd în cînd cîte un locatar, care vorbește ca pen­tru sine. Bănuim ce spune. Dar parcă-i aude cineva ? Căci, de la fereastra apartamentului nr. 13 de pe scara 3, ocupat de inginerul Mayer Reynold de la I.M.B. — șantierul Craiova, apare cu inter­mitențe și... colac peste pupăză — un om cu o trompetă. Trompeta se dezlănțuie, cînd languros, cînd vi­jelios. Cîțiva vecini îi fac semne. Necum de simpatie, în camera cu pricina se dansează cu o adevă­rată furie, iar trompetistul stă în­tr-o solitudine de roman polițist și... cîntă, privind în răstimpuri spre ceilalți vecini de apartament. Privind înapoi cu mînie... Ah, muzica !... Și cît de frumoasă ar fi fost liniș­tea nopții cu freamătul ei, cu șoap­tele ei tainice... Cît de frumoasă și cît de adevărat muzicală !... Ore tîrzii din noapte Ospătarii grădinii „Minerva" au a­­vut o zi grea. E firesc: sfîrșit de săp­­tămînă, clientelă multă. Au așteptat ca pe nu știu ce ora închiderii. Dar de la ace­a „oră­­" au trecut... ore ! Cu toate stăruințele ospătarilor, cîți­­va clienți rămîn pironiți în scaune. Unii nu se mai pot ridica pe picioare. Alții, găsesc că-i interesant să ad­mire revărsatul zorilor de la masa de restaurant. Printre aceștia și cîțiva lucrători ai Direcției comerciale regio­nale, care ar putea da — eventual — alt exemplu de conduită. Cel puțin să respecte un orar, de sus-numita direcție fixat­ă La ora 3 din noapte, la o masă, stă pironit un tînăr de 20 de ani Victor Cioboiu. Lucrează la între­prinderea „11 Iunie". E obișnuitul lo­calului și nu odată așteaptă aci zorii. Se simte chiar jignit cînd cîte un cu­noscut îi strigă : „La ora asta copiii dorm !“. El, copil ! ? El, care știe toate miș­cările din localurile de noapte? El ca­re își face un obicei din a stingheri (împreună cu alții!) liniștea locata­rilor din jurul restaurantului? Nu-i plac ocupațiile... copilăriei. De asta a și renunțat să-și termine liceul. Cineva i-a spus să se înscrie la seral. Asta-i bună: să-și petreacă serile... învățînd ? ! Să-și petreacă se­rile la... școală, atîta vreme cît există binecuvîntatele restaurante ? ! AL. FIRESCU CU FATA LA CERINȚELE CETĂȚEANULUI LINIȘTEA O­RAȘELOI (Continuare in pag. 3-a) Actualități din regiune Un nou funicular La Exploatarea Șușița Verde din­ cadrul întreprinderii forestiere Tg. Jiu a intrat în funcțim­e un nou funicular de mare capaci­tate. Cu ajutorul acestui utilaj, rit­mul de aprovizionare a rampelor de încărcare va fi intensificat, iar buștenii vor începe intr-un timp mai scurt metamorfoza lor complicată prin agregatele Com­­plexului pentru industrializarea lemnului de la Tg. Jiu. P. ZAMFIR, coresp. Colocviu de geografie Filiala Craiova a Societății de științe naturale și geografie din Republica Socialistă România organizează în ziua de 17 octom­brie a. c. un colocviu de geo­grafie cu tema: „Cercetarea și cunoașterea orizontului local de către profesori, studenți și elevi — mijloc important de sprijinire a procesului de invățămînt și e­­ducație patriotică". Programul se va desfășura in orizontul local al orașului Cra­iova (punctul Podari), între orele 8—15 și va cuprinde comuni­cari, referate și o aplicație prac­tică cu elevii. Vor participa profesori de geo­grafie din orașul Craiova și re­giunea Oltenia, precum și din București. Ferme de selecție Pentru îmbunătățirea efective­lor de animale și păsări din ra­ionul Caracal și în special a celor din cooperativele agricole de producție, s-a trecut la în­ființarea fermelor de selecție. Astfel, pentru taurine se creează asemenea ferme la cooperativele agricole din comunele Gostavă, Băbiciu, Scărișoara­, pentru por­cine — la cooperativele agricole din Amărăștii de Sus și Buci­­nișu, iar pentru păsări la coope­rativele agricole din Gostavăt, Băbiciu și Castranova. în acest scop s-a trecut la a­­­legerea animalelor celor mai productive, cărora să li se asi­gure o furajare de calitate și o cît mai bună evidență a produc­ției și produșilor. 8 762 000 de spectatori La unitățile cinematografice din regiunea Oltenia se organi­zează tot mai numeroase și mai rodnice acțiuni de popularizare a filmelor. Ca urmare a acestui fapt, numărul spectatorilor crește continuu. De la începutul anului și pînă astăzi, filmele prezentate pe ecranele celor 30 de cinema­tografe pe bandă normală și 502 cinematografe sătești au fost vi­zionate de peste 8.762.000 de spectatori. C. MOȚÂȚÂIANU, coresp. Á

Next