Inainte, aprilie 1966 (Anul 23, nr. 6559-6584)

1966-04-01 / nr. 6559

\ Bibli Proletari din toate țările, uniți-va ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL anul. xxii — Nr. 65594 PAGINI — 25 BANI VINERI 1 APRILIE 1966 IN CETATEA CHIMIEI S-AU APRINS NOI TOATE Tinăra și impunătoarea cetate a chi­miei de la poarta Craiovei apare la începutul acestei primăveri într-o nouă strălucire. Două făclii ce țîșnesc prin coșurile înalte, în pîlpu­ri repezi, către infinitul văzduhului, atrag aten­ția și admirația oricărui călător. Sunt aidoma unor torțe mari, aprinse parcă dinadins, ca să anunțe un nou eve­niment, o nouă victorie. Și intr-ade­văr așa este. Un specialist care ne însoțește prin combinat confirmă: „Au început probele tehnologice la fabrica de acetilenăl". Dar aici, in această unitate, mîndrie a industriei chimice romanești, s-a consemnat de curînd și o altă victorie despre care tov. ing. GHEORGHE PRIA, directorul general al combina­tului, ne-a declarat: „Cu toate greu­tățile ivite într-un sector sau altul, prin elanul, priceperea și mai ales inepuizabila hotărîre și dîrzenie a colectivului nostru, sarcinile de plan pe primul trimestru au fost îndepli­nite cu trei zile mai devreme. Pro­ducția globală și marfă dată peste plan însumează peste 3 milioane lei. Economiei naționale i-au fost livrate peste prevederile planificate 190.000 mc oxigen, 1400 tone azo­tat de amoniu, 900 tone acid azotic, 150 tone amoniac și 61 tone catali­zatori pentru amoniac­. În oricare sector al combinatului vei poposi, observi aceeași atmosferă entuziastă de muncă. Mecanici, elec­tricieni, operatori chimiști, ingineri tehnologi, maiștri, laboranți s-au ali­niat, am putea spune, în două fron­turi largi. Intr-o parte se desfășoară o activitate intensă, fără preget, pen­tru grăbirea punerii în funcțiune altor obiective, iar in cealaltă parte,­­ în fabricile care deja produc, se duce o luptă pasionantă, creatoare, pentru atingerea parametrilor proiec­tați, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în cinstea celei de-a 45-a ani­versări a Partidului Comunist Român. Și săgețile de pe grafice continuă să urce mereu. Fiecare om este ani­mat de dorința fierbinte de a munci cît mai bine și mai cu spor. In secția de compresoare a fabricii de amoniac am făcut cunoștin­ță cu comunistul Paul Pirvulescu, un destoinic șef de echipă. Este opera­tor principal, om cu o înaltă pregătire profesională, căru­ia îi revin obliga­ții în plus pentru buna desfășurare a muncii. Adesea îl găsești cînd la un pupitru de coman­dă, cind la altul, urmărind parame­trii mașinilor și in­stalațiilor. Iată-1 in fotografia nr. 1, a­­lături de tînărul o­­perator Ion Găvă­­nescu, absolvent de școală profesională, verifuind cîteva cifre, înregistrate de la aparatele de măsură și control ale compresoarelor. Pentru că fabrica de amoniac are o importanță deosebită in producerea azotatului de amoniu, se impune o ur­mărire îndeaproape a întregului flux tehnologic, însăși conducerea fabricii este prezentă adesea în sala compre­soarelor, gata de a acorda o cît mai calificată asistență tehnică, de a in­terveni cu îndrumări, cu indicații, intr-o problemă sau alta a producției. ..Actuala noastră preocupare ne-a re­latat tot. Sorin Steiea, inginerul șef al fabricii respective, este aceea de a atinge cit mai repede parametrii pro­iectați. Am ajuns să producem în 24 de ore 550 tone amoniac — cea mai mare cifră înregistrată pînă acum în țara noastră“. Poposim apoi în fabrica de acetile­­nă care, așa după cum am amintit mai înainte, se află în probe tehnologice. Intrăm într-o încăpere nouă-nou­ă, în sala de comandă, acolo unde tehnica avansată este prezentă. Multitudinea de becuiețe de diferite culori, de aparate de măsură și control aflate pe imensele tablouri ce împrejmuiesc încăperea, sunt urmărite cu­ cea mai mare atenție de oameni. Intr-o ase­menea postură i-am găsit pe Virgil Firulescu și Mihai Potînc (fotografia nr. 2). Sînt doi din cei aproape 2000 de muncitori pregătiți pînă acum pen­tru dirijarea modernelor instalații ale combinatului, fie prin școli profesio­nale și tehnice, fie prin cursurile de calificare la locul de muncă. Alți 300 de oameni vor mai fi pregătiți in acest an pentru noile obiective ce urmează să fie puse in funcțiune. Fiecare muncitor manifestă un inte­res deosebit pentru însușirea temei­nică a meseriei alese. Ultimul popas îl facem acolo unde interesantele reacții chimice se transformă în... saci dolofani cu azo­tat de amoniu. Zi și noapte benzile transportoare, electrostivuitoarele (foto nr. 3) nu cunosc odihna. Mii și mii de tone de granule albe, stră­lucitoare, sunt livrate unităților agri­cole. Dar harnicii chimiști craioveni au hotărît să producă cantități și mai mari de îngrășăminte chimice. In cinstea zilei de 8 Mai, ei s-au angajat să dea peste plan 2000 tone azotat de amoniu și 1000 tone uree, prețioase îngrășăminte chimice care vor face tot mai roditoare ogoarele fără haturi ale României socialiste. Text: AUREL POPESCU, Foto : C. NECULIȚA Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la ccl dc-al 23-lea Congres al P.C.U.S. Dragi tovarăși, Permiteți-mi, înainte de toate, să mulțumesc, în numele delegației Partidului Comunist Român, pentru invitația de a participa la cel de-al 23-lea Congres al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice, îmi revine plăcuta misiune de a vă adresa dum­neavoastră, delegați la Congres, tu­turor comuniștilor, întregului popor, salutul cald și mesajul de prietenie și solidaritate internaționalistă al Co­mitetului Central al partidului nos­tru, al comuniștilor, al oamenilor muncii din Republica Socialistă Ro­mânia. Delegația română urmărește cu deosebit interes lucrările Congresului dumneavoastră. In documentele pe care le dezbateți, în amplul raport prezentat de tovarășul Brejnev, în cuvîntările delegaților se oglindește cu pregnanță înalta răspundere cu care comuniștii abordează proble­mele progresului economiei și cul­turii țării, ale activității partidului comunist pentru întărirea și înflori­rea continuă a Uniunii Sovietice. Poporul român se bucură din toa­tă inima de succesele remarcabile dobîndite de popoarele sovietice în dezvoltarea industriei, a bazei teh­­nico-materiale a agriculturii, în ridi­carea nivelului de trai material și spiritual al celor ce muncesc, în toa­te domeniile activității sociale. Schimbările profunde petrecute in economia sovietică, creșterea impe­tuoasă a forțelor de producție, au transformat Uniunea Sovietică în­tr-un stat socialist cu un uriaș po­tențial economic, într-o mare putere industrială a lumii contemporane. Remarcabilele victorii obținute în explorarea Cosmosului, în folosirea energiei nucleare, în tehnica rache­telor și în alte domenii de impor­tanță hotărîtoare pentru dezvoltarea civilizației situează țara sovietelor la loc de frunte în știința și tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovietice — rod al muncii eroice, creatoare și pli­ne de abnegație a poporului, al vas­tei activități organizatorice și poli­tice a încercatului Partid Comunist al Uniunii Sovietice — constituie un aport de mare însemnătate la întă­rirea forței economice, politice, mi­litare a sistemului mondial socialist, o contribuție de seamă la creșterea influenței socialismului, a forțelor progresului în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiectivele dezvol­tării viitoare a țării, Congresul Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice deschide perspective însuflețitoare pentru un nou avînt al economiei, științei și culturii, al întregii vieți sociale, pentru înaintarea continuă a patriei dumneavoastră pe drumul comunismului, spre binele popoare­lor Uniunii Sovietice, al cauzei so­cialismului și păcii. Vă urăm, dragi tovarăși, succes deplin în realizarea acestor mărețe sarcini. Tovarăși. Poporul român, care a încheiat o etapă importantă in construcția so­cietății socialiste, a făcut de curind bilanțul unor însemnate realizări în industrializarea țării, în transforma­rea socialistă a satului, în creșterea nivelului de viață al celor ce mun­cesc. In prezent el își concentrează eforturile spre înfăptuirea programu­lui de dezvoltare multilaterală a ță­rii, stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Apli­­cind în mod creator învățătura mar­­xist-leninistă la condițiile concrete ale României, folosind experiența a­­cumulată, partidul nostru perfecțio­nează continuu conducerea econo­miei, cercetării științifice, învățămîn­­tului și a altor domenii de activitate. Punînd în continuare accentul pe industrializarea țării — baza dezvol­tării întregii economii, a ridicării ni­velului de trai al poporului, partidul nostru acordă o atenție deosebită a­­griculturii, înzestrării ei tehnico-ma­­teriale, îmbunătățirii conducerii îndrumării acestei ramuri, corespun­și­zător cerințelor sporite ale desăvîr­­șirii construcției socialismului. In vederea asigurării unei mai largi par­ticipări a țărănimii la conducerea a­­griculturii, a dezvoltării democrației cooperatiste și în general a democra­ției socialiste, potrivit hotărîrii Co­mitetului Central al partidului nos­tru, au fost create uniunile raionale și regionale ale cooperativelor agri­cole de producție, iar recent a avut loc Congresul țărănimii cooperatiste, la care s-a constituit Uniunea Națio­nală a Cooperativelor Agricole de Producție. Deși de la congresul partidului nostru a trecut un timp scurt, rezul­tatele obținute în această perioadă, munca entuziastă desfășurată de po­por pentru îndeplinirea hotărîrilor congresului evidențiază caracterul realist al obiectivelor stabilite, con­cordanța lor cu necesitățile vitale a­­le țării, constituie garanția înfăptu­irii cu succes a prevederilor noului plan cincinal, a progresului conti­nuu al României socialiste. Tovarăși. Intre popoarele român și sovietic, intre țările noastre se dezvoltă relații trainice de prietenie și alianță, de colaborare tovărășească în domeniul economic, tehnico-științific, cultural, se extind legăturile frățești dintre Partidul Comunist Român și Parti­dul Comunist al Uniunii Sovietice, schimburile de experiență în con­strucția noii orînduiri sociale, con­sultările și vizitele reciproce de de­legații. Vizita făcută nu de mult de delegația română de partid și guver­namentală în țara dumneavoastră, convorbirile purtate cu conducătorii partidului și statului sovietic, întîl­­nirile cu populația au contribuit la întărirea prieteniei dintre partidele, țările și popoarele noastre, în inte­resul cauzei socialismului și păcii. Punînd în centrul politicii sale ex­terne prietenia și alianța frățească cu toate țările socialiste, Republica Socialistă România dezvoltă totodată relații de colaborare cu toate statele,­­ indiferent de orînduirea lor socială. Colaborarea internațională și men­ținerea păcii presupun respectarea principiilor suveranității și indepen­denței naționale, egalității în drep­turi, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc, a dreptu­lui sfînt al fiecărui popor de a-și ho­tărî singur soarta, de a alege, cores­punzător voinței și intereselor sale, calea dezvoltării politice, economice și sociale. Fidelă acestor principii, țara noastră condamnă­­ acțiunile cercurilor imperialiste agresive, care recurg la imixtiuni în treburile in­terne ale altor țări, la presiuni și comploturi, atentează la independen­ța și cuceririle popoarelor, pun în primejdie pacea lumii. Partidul și guvernul țării noastre cer cu hotă­­r­îre încetarea agresiunii imperialiste a Statelor Unite ale Americii în Vietnam, retragerea tuturor trupelor străine și aplicarea acordurilor de la Geneva, ele sprijină lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru liber­tatea și independența patriei sale. Evidențiind creșterea agresivității imperialismului, în frunte cu cel a­­merican, pericolul pe care îl consti­tuie acesta pentru cauza păcii, rapor­tul prezentat de tovarășul Brejnev a subliniat totodată hotărîrea Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovietice de a acționa pentru întărirea unității țărilor socialiste și a mișcării comu­niste internaționale pe baza egalită­ții, a independenței fiecărui partid, a neamestecului în treburile interne, a marxism-leninismului și internațio­nalismului socialist. Pe toate continentele forțe uriașe acționează astăzi pentru democrație și progres social, pentru apărarea păcii mondiale, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. O condiție esențială a victoriei în a­­ceastă luptă nobilă este coeziunea ță­rilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a tu­turor forțelor antiimperialiste. Viața arată că o importanță hotărîtoare pentru realizarea și întărirea acestei unități are aplicarea consecventă a num erelor de bază ale relațiilor dintre partidele frățești, discutarea de la partid la partid, de la conducere la conducere, în mod sincer, tovărășesc, în spirit de stimă și respect reciproc, a problemelor de interes comun. Partidul nostru consideră că difi­cultățile existente în mișcarea co­munistă nu sînt de netrecut și că nu este prea tirziu ca, prin eforturile stăruitoare, pline de răspundere și de răbdare ale tuturor partidelor, să se împiedice agravarea divergențelor și adîncirea sciziunii, să se salvgar­deze unitatea și coeziunea mișcării comuniste și muncitorești internațio­nale. Exprimîndu-și convingerea că mai puternice decît deosebirile de ve­deri și precumpănitoare sînt intere­sele și țelurile comune ce unesc par­tidele comuniste, sub steagul mar­xism-leninismului, al internaționalis­mului proletar, Partidul Comunist Român va depune și în viitor toate eforturile pentru a contribui la în­tărirea unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste internaționale. Dragi tovarăși. în încheiere, vă urez încă o dată, din toată inima, deplin succes în des­fășurarea lucrărilor Congresului, în înfăptuirea hotărîrilor pe care le veți adopta pentru fericirea și prosperi­tatea popoarelor Uniunii Sovietice, în interesul cauzei comunismului și păcii. Trăiască prietenia frățească romă­­no-sovietică! Trăiască unitatea țărilor socialiste, a mișcării comuniste internaționale! — Anchetă organizată în raioanele Balș și Oltețu — DESPRE EFICIENȚA AMENDAMENTELOR CALCAROASE Solurile brune, brun roșcate de pădure și podzolurile, recunocut, ca terenuri cu reacție mai mult sau mai puțin acidă, aproape că se con­fundă în raioanele Balș și Oltețu cu suprafețele totale. Acesta este un mare neajuns cu corespondent asupra producțiilor scăzute și cu care ță­ranii cooperatori, specialiștii au trebuit să se lupte din plin. Privind insă ca o înaltă îndatorire a lor sporirea prin toate mijloacele a producții­lor la hectar, membrii unităților agricole, cadrele tehnice ce le îndrumă activitatea se preocupă de găsirea unor soluții eficiente în sensul trans­formării în terenuri roditoare a tuturor suprafețelor. Și, una din aceste soluții, socotită printre cele mai importante, este legată de corectarea acidității terenurilor, de îmbunătățirea pe această cale a structurii și po­tențialul productiv al pămîntului, a lărgirii gamei de culturi. Ce s-a întreprins pe linia corectării acidității terenurilor în cele două raioane ? E rentabilă sau nu folosirea amendamentelor ? Ce se prevede pentru viitor ? Iată cîteva întrebări cu care am pornit la drum de la Pielești, Leotești și Bobicești — raionul Balș —, pînă în marginea de nord-est a regiunii, la Romanești, Tina și Oveselu din raionul Oltețu. Primul popas la gospodăria de stat Robănești. Cu multă bunăvoin­ță tov. director MARIN COLȚATU prezintă acțiunea pornită cu cîțiva ani în urmă în cadrul gospodăriei de stat. — In urma cartării solului, am ajuns la concluzia că singura cale de ridicare a potențialului produc­tiv al terenurilor noastre — stabilit prin analize în jurul a 1200 kg grîu la ha — este folosirea amendamen­telor. Ca urmare, de vreo trei ani încoace am pornit această acțiune. Aproape două treimi din suprafața gospodăriei de stat a fost amendată, folosind în jurul a 5000 kg piatră­­ de var la ha. "[ 52,52» — Și ați cîștigat ceva ? — Dar cît! Am ridicat potenția­lul productiv al terenurilor pînă la 1900 kg grîu la ha. Așadar, o creș­tere cam de 700 kg. Pentru gospo­dăria noastră, acest lucru a însem­nat posibilitatea livrării în plus la fondul central al statului a unor cantități de ordinul sutelor de tone de grîu anual.­­ Deci la fiecare 12 ha cultivate cu grîu, se cîștigă producția a încă șapte neamendate.­­ Exact. Și aceasta prin cheltuirea a circa 250 lei cu amendarea fie­cărui hectar ce asigură sporul res­pectiv de producție în jurul a patru-cinci ani. Cheltuielile ar fi fost mai mici dar, încă nu se dis­pune de mașini care să asigure me­canizarea împrăștierii amendamen­telor. De aceea am propune studierea eficienței introducerii în fabricație a unor mașini care să permită mecani­zarea împrăștierii amendamentelor calcaroase. După părerea mea, pro­ductivitatea muncii ar crește — dacă s-ar prevedea cîteva schimbări la ac­tuala mașină de împrăștiat îngrășă­minte — de cel puțin 30 de ori față de metodele folosite actualmente. Succesele realizate de către gos­podăria de stat Robănești prin fo­losirea amendamentelor calcaroase au constituit un puternic stimulent pentru cooperativele agricole din raion. Acest lucru s-a concretizat în acțiunea de amploare ce a luat-o aci transportul și încorporarea unui amendament foarte bun și în mari cantități asigurat în Oltenia. — spuma de defecație de la fabrica de zahăr Podari.­­ Aproape în toate cooperativele agricole din raionul nostru s-a fă­cut analiza solului, remarca­tov. GHEORGHE JIPLEA — vicepreșe­dinte al Consiliului agricol raional Balș. Cunoaștem acum precis supra­fețele de teren ce necesită a fi a­­mendate, precum și necesarul de a­­mendamente pe fiecare hectar. In raionul nostru au fost identificate spre a fi amendate aproape 14.000 ha eșalonate spre îmbunătățire pînă în 1970. Aproape 1500 ha au primit prețiosul... tonic anul trecut, iar în­că pe atîta sînt prevăzute pentru acest an. — Cît vă costă un hectar amen­dat cu spumă de defecație ? — Nu prea mult, în comparație cu ceea ce cîștigăm. In primul rînd că produsul nu ne costă niciun ban, toate cheltuielile referindu-se nu­mai la transport și la consumul de zile-muncă reclamat de împrăștierea lor pe tarlale. Despre eficiență nu pot spune nimic, întrucît prima pro­ducție o vom strînge abia în vară de pe terenurile amendate. — Desigur, a transporta la cîmp cîte patru, cinci și chiar șase mii kg spumă de defecație pe hectar de la o distanță ce ajunge în unele cazuri la 50—60 km nu-i un lucru simplu cînd ți-ai propus să amen­dezi 1500 ha. Cum rezolvați proble­ma transportului ? — In primul rînd cu ajutorul bri­găzii de tractoare special organiza­tă în cadrul S.M.T. Olari, apoi, cu mașinile de la D.R.T.A. Ponderea însă revine transportului cu cele 15 tractoare de la S.M.T. Olari ce trac­tează 30 de remorci. După calcule­le noastre este și foarte convenabil pentru unitățile agricole să foloseas­că mijloacele de transport de la S.M.T. Cîteva lucruri precizate în ca­drul unităților ce au încorporat a­­mendamente anul trecut și care și-au prevăzut cele mai mari su­prafețe de amendat pentru 1966. Ing. DUMITRU CROITORU de la C.A.P. Bobicești, 400 ha din ca­drul cooperativei noastre agricole vor trebui amendate. Din acestea, 120 au și primit cantitatea de patru­cinci tone spumă de defecație fie­care. Consider însă că planul în­tocmit de raion, adică de a fertiliza restul suprafeței în decurs de cinci ani nu corespunde întrutotul inte­resului nostru. Noi am putea amen­da acest teren în cel mult trei ani de aici încolo, urgentînd astfel pu­nerea în valoare cu o eficiență mai mare a terenurilor de care dispu­nem. Consider, de asemenea, că efi­ciența folosirii amendamentelor pe terenurile acide e legată în bună parte de felul în care se folosesc pe aceste terenuri îngrășămintele fosfatice și cele azotoase. După ex­periențele făcute de mine pe lotu­rile experimentale, rezultă că necesar pentru­ a se asigura pun­­e­rea în valoare a amendamentelor folosite a cel puțin 200 kg super­­fosfat și a 100—120 kg azotat de a­­moniu anual pe fiecare hectar. Ing. MARCELA SANDU de la C.A.P. Oboga . Mai bine de două­­treimi din suprafața cooperativei noastre agricole prezintă reacție a­­cidă accentuată — ridicarea poten­țialului său productiv necesitînd a­­mendarea. Pentru a reduce cheltu­ielile cu transportul, cel mai potrivit este ca spuma de defecație să fie adusă de la fabrică vara, în perioa­da dintre muncile agricole din iu­lie și august. Avînd o umiditate re­dusă, crește astfel cantitatea de ma­terie propriu-zisă transportată cu un autocamion. Altfel, prin uscare, ia un transport de șapte-opt tone, dacă rămîn trei-patru mii kilograme GH. FECIORU (Continuare în pag. 3-a) 13 IKARUS-URI Zilele acestea parcul de au­tobuze al întreprinderii de transporturi Craiova a sporit. Celor 165 de autobuze exis­tente li s-au mai adău­gat alte 13 tip „Ikarus 55". In fotografia noastră se văd noile mijloace de transport, aflate in parcul unității craiovene. Fără în­doială că odată cu sporirea nu­mărului autobuzelor ce vor deser­vi traseele orașului, transportul în comun al călătorilor se va îm­bunătăți simțitor. De altfel, re­zultatele primului trimestru al a­­nului în curs, pe care le-au ob­ținut muncitorii, inginerii și teh­nicienii de la I.T.C., vin să con­firme faptul că populația Craiovei a fost din ce în ce mai bine de­servită, întreprinderea amintită și-a realizat, pe primele trei luni ale anului, planul producției globale valorice în proporție de 104 la sută, în timp ce planul fizic în kilometri a fost depășit cu 2 la sută. Cît despre coeficientul de utilizare a parcului auto și aces­ta a înregistrat o vădită creștere față de plan — 10 la sută. In răstimpul celor trei luni, autobuzele întreprinderii craio­vene au transportat cu peste 2 milioane călători mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Muncind mai bine, colectivul întreprinderii de transporturi a obținut economii peste plan, prețul de cost, în valoare de peste la 150.000 lei, iar beneficii de circa 300.000 lei. O dată cu sporirea nu­mărului mijloacelor de transport, I .­.C. intenționează să deschidă noi trasee cum ar fi : Gară — Se­­verinului — Craiovița — Brestei — Gară, Craiova — Giormane și retur. L. T.

Next