Inainte, mai 1966 (Anul 23, nr. 6585-6610)
1966-05-04 / nr. 6587
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 65874 PAGINI — 25 BANI JOI 5 MAI 1966 în întreprinderile caracalene Pentru colectivele de muncă din Caracal, perioada scursă din acest an a fost bogată în realizări. Succesele dobîndite în întrecerea socialistă au dus la îndeplinirea încă de pe acum a angajamentelor luate în cinstea zilei de 8 Mai — a 45-a aniversare a întreprinderea partidului. Astfel la forestieră angajamentul la producția globală a fost depășit cu peste 1.000.000 lei, iar colectivul de la întreprinderea de gospodărie orășenească a obținut o producție globală peste plan în valoare de 464.000 lei. Depășirea planului de producție a permis obținerea unor însemnate economii la prețul de cost .Prin asigurarea unei deserviri vizate, planul de desfacere a unităților comerciale locale a fost depășit cu 2.221.000 lei, obținîndu-se totodată economii la cheltuielile de circulație în valoare de 22.000 lei. în aceste zile premergătoare glorioasei aniversări a partidului și constructorii de pe șantierul 614 al fabricii de conserve și-au realizat angajamentul de a da economii și beneficii în sumă de 260.000 lei. N. BIȚU, coresp. Pri pilită Biblioteca Centrala Regională Oltenia Angajamentele devin fapte înainte de termen Strungarii de la linia Carusel individual din atelierul mecanic mașini-rotative al Uzinei „Electroputere" — Craiova au îndeplinit angajamentele luate în cinstea zilei de 8 Mai. Astfel, comunistul Anton Dobre împreună cu Mihai Moțaru și Alexandru Nedelea și-au realizat angajamentul luat cu trei zile înainte de termen. Este vorba de carcasa generatorului S.D.E. Pînă la sfîrșitul lunii trecute harnicii muncitori de aici au realizat în plus pregătirea unui lot de trei carcase de acest fel. Tot în acest atelier, utecistul Dumitru Nedelcu a realizat cele două carcase LO-2 și cinci scuturi Li-1 care constituiau angajamentul luat în cinstea zilei de 8 Mai. întregul colectiv de strungari și frezori al acestui atelier și-a adus o reală contribuție la îndeplinirea planului producției marfă cu șapte zile înainte de sfîrșitul lunii aprilie. CORNEL POPESCU, coresp. La mina Horăști. Brigada condusă de Ion Stoica inainte de intrarea în schimb. • • MINEHIP CĂTĂLINU ...O potecă în meandre prin pădurea de carpen și brazi a muntelui, marcată cu vopsea roșie pe scoarța copacilor, ne-a purtat anevoie pînă la cele șapte guri de mină din muntele Cătălinu. Am fost întîmpinați de maistrul minei Angliei, Tone, care lucrează de 20 de ani la această mină. E veteranul, cum îi spun ortacii. El i-a primit pe toți ceilalți cu același "bun noroc". Asupra importanței grafitului nu mai e nevoie să insistăm. El stabilește in clasele primare, pe hîrtie, mînuit de elev, că 2+2=4. El stabilește în mîna inginerului soluția cea mai bună în proiectarea t“" unui nou prototip de motor electric la „Electroputere“ sau a unui nou tip de motor pentru tractorul de la Brașov. Nu se concepe turnătorie în industria metalurgică fără să se ungă cochiliile cu grafit. Nu se concepe industrie electrotehnică fără grafit. Nu se concepe industrie chimică fără acest cărbune superior. Este deci la înălțime. Probabil că aceasta este și explicația pentru care minele de grafit din Cătălina se află la cota 1500 m. Poate pentru același motiv ortacul Dumitru Malageac a părăsit valea „polimerilor" din Moldova și a venit in munții Gorjului spre a ajuta la extragerea acestui cărbune. La această înălțime locuiesc minerii. La aceeași înălțime în viața lor intimă e școala de calificare. Aici s-a calificat Aurel Ungă, venit din Bumbești-Pițic. De la 12 ani lucrează la mină, învață și muncește bucurindu-se de succesele lui. De 12 ani înseamnă cu o bucată de grafit pe scindările abatajului, ca pe răboj, numărul vagoneților porniți spre lumină, pentru a da lumină. Și cu fiecare linie trasă pe scindară, mina înaintează în inima de stincă a muntelui. In acest timp Aurel Ungă a căpătat încrederea colectivului și a devenit comunist, iar mai apoi același colectiv l-a cres secretar al organizației de bază P.C.R. împreună cu Aurel Ungă am pornit în labirintul negru al grafitului umed. Lămpile cu lumina lor minusculă jucau in galerie ca licuricii în nopțile de primăvară. Ortacii lui Aurel Ungă erau în întrecere. Toate cele șapte mine de grafit, deși sunt la nivele diferite, au legături verticale, asigurînd astfel un aeraj natural. Lumina de la intrarea în mină o înghițiseră grafitul, orizonturile și panourile de exploatare. In acest labirint de galerii s-au concretizat angajamentele minerilor și cifrele extrase din evidența contabilă de la sector. Fiecare vagonet care pornea spre lumină ne aducea aminte de cite o cifră. Producția globală a fost depășită cu un procent, iar la grafit brut cu 5,7 procente. In această călătorie subterană ne-am gindit și la cuvintele lui Gheorghe Hera, adjunctul șefului de sector j „In vederea creării de noi rezerve de grafit, sunt in execuție două noi galerii geologice. In acest an se face prospectarea întregii porțiuni, de la nivelul orizontului șapte și pînă la albia rîului Galbenu. In raport cu rezervele descoperite se va trece la o sistematizare a organizării producției, în așa fel incit toată producția de la orizonturile superioare să fie adusă la nivelul celui de la talpa rîului Galbenu, intr-un puț colector de transport. Această acțiune de perspectivă va permite o exploatare rațională a zăcămîntului". ...In sfîrșit, din nou lumina la gura galeriei. De aci am pornit spre viața la cota de înălțime a muntelui. Micro-colonia minieră de la înălțimea celor 1500 metri își duce existența asemenea unei veritabile uzine vii. Afirmînd acest lucru, ne gîndim la modul de organizare, cu adevărat familiar am putea spune, ce se conturează atît in interiorul minei cit și în viața cuprinsă între limitele celui de-al doilea „opt ore". Există în caracterul minerilor anumite trăsături viguroase, bărbătești, formate la munca miresmelor tari. S-ar părea că acolo sus, unde simți mai mult ca oriunde capriciile viscolului, iar învăluirile norilor accentuează singurătatea, viața nu poate fi cuprinsă în dimensiunile obișnuitului. Este doar o impresie aparentă. Atmosfera familiară de activitate obișnuită, cotidiană, ne este sugerată nu numai de prezenta utilajelor de înalt nivel tehnic întîlnite de altfel in orice loc de muncă. în O vizită la cabanete introduce universul intim al minerilor, care alcătuiesc o a doua lor familie. Aici, în compania radioului, televizorului și a bibliotecii volante, minerii sînt la curent oricînd cu evenimentele. Știu ce se petrece pe toate coordonatele, la sute și mii de kilometri distanță. Același funicular ce transportă cu virtuozitate grafitul lor, materializind — pe lingă energia sa primară și o parte din cea umană, duce sus la cabană cartea și ziarul! Artificierul Dumitru Rotari, un tinăr brunet, de statură mijlocie, a preferat confortantului apartament din Valea Jiului dormitorul din Cătălina, împrospătat cu mirosul de rășină. Acolo, în Valea Jiului, s-a căsătorit cu o tînără care lucra ca mecanic în subteran. Au venit aici împreună, pe o vale mai puțin industrială a Galbenului. „Ce lucruri mai deosebite aș putea spune despre meseria mea ? îmi place, motiv pentru care am venit aici, sus, și nu cred că aș putea-o abandona vreodată. Cum o puteam alege, altfel ?“ Cuvintele simple, pline de sinceritate ale tînărului artificier, înlătură orice comentariu. ROMEO POPESCU ROMULUS PIACONESCU După primele patru luni Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul Schelei de extracție Țicleni înscrie pe graficul întrecerii succese tot mai mari în îndeplinirea și depășirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 8 Mai — cea de-a 45-a aniversare a partidului. La recentul bilanț încheiat pe primele patru luni din acest an se constată că planul producției globale a fost realizat în proporție de 102,9 la sută, iar planul producției marfă cu 102,25 la sută. Depășirea valorică La producția globală pe primele patru luni este de 2.090.000 lei, iar a celei de la producția marfă de 2.368.000 lei. Petroliștii Schelei de extracție Țicleni sînt hotărîți ca pînă la 8 Mai să obțină noi și însemnate succese in producție, dînd patriei cantități sporite de țiței și de bună calitate. V. CIRLIG, coresp. Primăvara la ferestrele noilor blocuri. Un remarcabil succes al constructorilor de la Porțile de Fier. Cu 14 zile în urmă vestea primului mare succes al constructorilor de pe șantierul Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier" a străbătut întreaga țară. Radioul și presa consemnau atunci, la loc de cinste, momentul joncțiunii dintre digul din amonte cu batardoul celular, faptă glorioasă de muncă închinată aniversării a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. La „Porțile de Fier" ziua de 4 mai a adus o nouă victorie în munca harnicilor constructori de pe acest mare șantier al luminii. Lucrările de construcție a batardoului celular au luat sfîrșit prin închiderea și umplerea celei de-a 20-a celule. Cu o zi înainte ultimii 620 de saci de ciment și argilă au fost fixați la baza batardoului de către scafandrii, fiind astfel încheiate și lucrările de etalare a batardoului celular. Acestor două evenimente li s-a alăturat și succesul care a marcat terminarea ultimei pamplanșe de legătură dintre digul din aval și batardoul celular. O dată cu terminarea acestor importante lucrări s-au creat premize ca în viitoarele zile, în întimpinarea aniversării partidului să înceapă aici lucrările de evacuare a apei prin închiderea digului din aval. I. F. Unitate modernă Recent în comuna Peșteana — Jiu, raionul Gorj, a fost terminată construcția unui modern magazin universal cu etaj. Noul obiectiv cuprinde mai multe raioane între care cel alimentar cu autoservire , metalo-chimic , textile și încălțăminte și altele. Interiorul întregului magazin este luminat fluorescent. Spațiul verde din preajma magazinului amenajat prin grija gospodarilor din Peșteana-Jiu incintă privirea. De remarcat este faptul că la construcția acestei unități s-au realizat economii în valoare de peste 35.000 lei. Nicolae Oarjă, Grigore Duch, Nicolae Sulugiu, Vasile Bătăiașu și alți cetățeni s-au evidențiat în acțiunile patriotice pentru realizarea construcției. V. ZAMFIR, coresp. Compresoare la Fabrica de materiale de construcții Tg. Jiu. I Adunări festive în cinstea zilei de 8 Mai Ieri, în numeroase întreprinderi și instituții ale orașului Craiova și din regiune au avut loc adunări festive ale oamenilor muncii consacrate celei de-a 45-a aniversări de la crearea Partidului Comunist Român. Cu acest prilej, membri ai biroului Comitetului regional Oltenia al P.C.R., ai comitetelor raionale și orășenești de partid, activiști de partid au făcut expuneri cu privire la însemnătatea acestui important eveniment din viața partidului și a poporului nostru. La adunarea constructorilor de pe șantierele Centralei electrice de termoficare — Craiova a luat cuvîntul tovarășul Ion Stănescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R. „De-a lungul întregii sale existențe — a spus la începutul expunerii sale tovarășul Ion Stănescu — Partidul Comunist Român n-a cunoscut o îndatorire mai înaltă decât slujirea plină de devotament a cauzei poporului, pe care l-a condus în lupta împotriva exploatării și asupririi, pentru cucerirea puterii și construirea socialismului". După evocarea marilor bătălii de clasă conduse de partid, vorbitorul a arătat că anii care au trecut de la eliberarea țării sunt anii unor bogate înfăptuiri, de o amploare și o profunzime fără precedent în istoria poporului român. Tovarășul Ion Stănescu a adus în fața asistenței imaginile patriei și ale regiunii Oltenia renăscute în anii biruitori ai socialismului și a felicitat pe constructorii de pe șantierele Centralei electrice de termoficare pentru frumoasele lor succese închinate zilei de 8 Mai. „Unind înflăcărarea revoluționară cu realismul, îndrăzneala creatoare cu analiza lucidă a fenomenelor vieții, Partidul Comunist Român își îndeplinește cu cinste rolul de conducător devotat al poporului român pe calea luminoasă a socialismului comunismului" — a spus, printre alșitele, tovarășul Ion Predescu, membru al G.G. al P.G.R., președintele comitetului executiv al Sfatului popular regional la adunarea festivă a cadrelor didactice și elevilor de la Liceul nr. 1 „Nicolae Bălcescu" din Craiova. La adunarea festivă a oamenilor muncii din instituțiile de artă și cultură ale orașului Craiova a vorbit tovarășul Ilie Bădicuț, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R. Vorbitorul a subliniat, printre altele, grija și prețuirea pe care o acordă partidul creației artistice și întregii activități pe tărîmul culturii. Textiliștii craioveni de la I.I.S. „Independența" au urmărit cu un viu interes expunerea tovarășului Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid» Craiova. „Poporul nostru — a spus în încheierea expunerii sale tov. Ion Zăvăleanu — urmează și înfăptuiește cu neclintită încredere politica partidului, fiind profund convins că slujirea devotată a patriei, a cauzei socialismului și păcii este cea mai înaltă misiune a sa". La adunarea cadrelor medico-sanitare ale orașului a vorbit tovarășul Gheorghe Paloș, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.G.R. Cadrele din organizațiile EJ.T.G. ale școlilor tehnice și profesionale al orașului Craiova au ascultat expunerea tovarășului Mihail Ivan, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.G.R. La adunarea lucrătorilor din întreprinderile administrative de stat și sfaturi populare a vorbit tovarășul Nicolae Covlea, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R. Tovarășii Teodor Dărăbăneanu, Gheorghe Milea, Constanța Ciontu-Drăghia, Mihai Băluță și Marin Popa, membri ai biroului Comitetului regional Oltenia al P.C.R., au vorbit la adunările festive de la Liceul nr. 5, Liceul nr. 2 „Frații Buzești", Fabrica de confecții Craiova, Grupul școlar agricol și întreprinderea de prefabricate. Tovarășii Jean Firu și Ion Giudelan, membri supleanți ai biroului Comitetului regional Oltenia al P.G.R. au făcut expuneri la Grupul școlar comercial și Grupul școlar chimic. PAGINI DIN ISTORIA P. C. R. ASPECTE ALE LUPTEI DUSE DE P. C. R. IN PERIOADA 1933-1938 Privită în perspectiva istorică, perioada anilor 1933 — 1938 se înscrie în istoria partidului, a mișcării noastre muncitorești și democratice ca una dintre cele mai bogate perioade în acțiuni de masă, perioada în care forțele progresiste au dobîndit însemnate succese ce au învederat faptul că în România existau forțe sociale și largi posibilități de realizare a unei concentrări eficace a forțelor antifasciste. Numeroasele acțiuni organizate, contribuția maselor largi la reușita lor îndreptățeau pe deplin aprecierea plenarei C.C. al P.C.R. din august 1936 că : „Fascismul nu e popular în România și nu are rădăcini în masele populare". Evocînd astăzi aspecte ale activității duse de P.C.R. în anii 1933 — 1938 cu mijloace ilegale, legale și semilegale, evocăm o pagină importantă, bogată în învățăminte a istoriei celor 45 de ani de viață și de luptă ai partidului nostru. Luptele muncitorești din anii crizei economice mondiale a sistemului capitalist, care au culminat cu marile bătălii de clasă din 1933 ale ceferiștilor și petroliștilor au constituit o puternică expresie a hotărîrii de luptă a clasei muncitoare și a unor largi pături sociale împotriva exploatării capitaliste, subjugării imperialiste și dominanției monopolurilor străine, pentru libertate, democrație, independență și suveranitate națională. O dată cu ieșirea din criză din 1929 — 1933, economia României a pășit pe drumul unei înviorări relative, deși anumite efecte ale crizei se mai făceau încă simțite în gradul ridicat de nefolosire a capacităților de producție dintr-un șir de ramuri industriale, în existența unui număr masiv de șomeri, în persistența manifestărilor de criză agrară etc. Concomitent, pe plan politic, se conturează un proces de polarizare ; sub impulsul luptelor muncitorești are loc în întreaga țară o crescîndă afirmare a forțelor democratice, patriotice, antifasciste. Sporește însă și pericolul fascismului, susținute, sprijinite și încurajate fățiș de Germania hitleristă, organizațiile fasciste se manifestă cu agresivitate crescîndă pe scena vieții politice. In același timp, pe plan extern, din partea Germaniei hitleriste și a aliaților ei se conturau tot mai clar grave amenințări la adresa suveranității, independenței naționale și integrității teritoriale a României, cu primejdiile de subjugare și dezmembrare a țării. In aceste condiții, clasa muncitoare, militînd pentru satisfacerea revendicărilor ei economice, s-a afirmat ca principala forță în lupta pentru apărarea drepturilor și libertăților democratice, împotriva pericolului fascist, pentru apărarea independenței și suveranității țării. Ei i se raliau țărănimea și celelalte categorii și pături sociale — intelectualitatea, funcționărimea, micii meseriași etc. Un proces de ascuțire a contradicțiilor avea loc în rîndul claselor exploatatoare. In timp ce cercurile cele mai reacționare, cele mai antidemocratice, se orientau fățiș spre fascism, spre sprijinirea „Gărzii de fier" și a altor organizații fasciste — coloana a V-a a hitlerismului în România — importante părți ale burgheziei își manifestau tot mai activ neliniștea față de ascensiunea pericolului fascist, erau alarmate de uneltirile revanșarde ale Germaniei hitleriste și aliaților săi, de perspectiva aservirii țării intereselor hitlerismului. Presiunea maselor populare, ca și ascuțirea contradicțiilor în rîndurile burgheziei s-au răsfrînt și în interiorul partidelor politice burgheze, făcînd să crească numărul celor care se pronunțau pentru colaborare și acțiuni comune cu forțele democratice, antifasciste. Situîndu-se pe poziții patriotice, o serie de oameni politici de seamă din rîndul burgheziei au luat poziție fățișă împotriva Germaniei hitleriste și a organizațiilor fasciste din interior, ceea ce avea să și ducă, în anii următori, la asasinarea de către legionari a unor personalități ca N. Iorga, V. Madgearu, A. Călinescu și alții. In aceste împrejurări Partidul Comunist Român și-a concentrat eforturile spre desfășurarea unei largi activități de masă, spre dezvoltarea contactelor și legăturilor cu diverse organizații, grupări și forțe politice , care puteau să-și aducă aportul la realizarea unui front comun de luptă pentru stăvilirea pericolului fascist intern în creștere, pentru strîngerea laolaltă a forțelor sociale interesate în propășirea democratică a țării, în apărarea independenței și suveranității naționale. Bizuindu-se pe experiența prețioasă a luptelor din perioada 1929 — 1933, îmbinînd în măsură din ce în ce mai mare formele de activitate ilegale cu cele legale și semilegale, P.C.R. a reușit, în anii ce au urmat, să-și extindă colaborarea cu o serie de grupări și organizații politice democratice, cu un mare număr de GH. I. IONIȚA cercetător științific la Institutul de studii istorice și social-politice de pe lingă G.G. al P.C.R. (Continuare în pag. 2-a) Biblioteca Centrala 1