Inainte, mai 1966 (Anul 23, nr. 6585-6610)

1966-05-04 / nr. 6587

Proletari din toate țările, uniți-vă­­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 6587­4 PAGINI — 25 BANI JOI 5 MAI 1966 în întreprinderile caracalene Pentru colectivele de muncă din Caracal, perioada scursă din acest an a fost bogată în realizări. Suc­cesele dobîndite în întrecerea so­cialistă au dus la îndeplinirea încă de pe acum a angajamentelor luate în cinstea zilei de 8 Mai — a 45-a a­­niversare a întreprinderea partidului. Astfel la forestieră angaja­mentul la producția globală a fost depășit cu peste 1.000.000 lei, iar colectivul de la întreprinderea de gospodărie orășenească a obținut­ o producție globală peste plan în va­loare de 464.000 lei. Depășirea pla­nului de producție a permis obți­nerea unor însemnate economii la prețul de cost .Prin asigurarea unei deserviri vizate, planul de desfacere a u­­nităților comerciale locale a fost­­ depășit cu 2.221.000 lei, obținîndu-se totodată economii la cheltuielile de circulație în valoare de 22.000 lei. în aceste zile premergătoare glo­rioasei aniversări a partidului și constructorii de pe șantierul 614 al­­ fabricii de conserve și-au realizat angajamentul de a da economii și beneficii în sumă de 260.000 lei. N. BIȚU, coresp. Pri pilită Biblioteca Centrala Regională Oltenia Angajamentele devin fapte înainte de termen Strungarii de la linia Carusel in­dividual din atelierul mecanic ma­­șini-rotative al Uzinei „Electropu­­tere" — Craiova au îndeplinit an­gajamentele luate în cinstea zilei de 8 Mai. Astfel, comunistul Anton Dobre împreună cu Mihai Moțaru și Alexandru Nedelea și-au reali­zat angajamentul luat cu trei zile înainte de termen. Este vorba de carcasa generatorului S.D.E. Pînă la sfîrșitul lunii trecute harnicii mun­citori de aici au realizat în plus pregătirea unui lot de trei carcase de acest fel. Tot în acest atelier, utecistul Du­mitru Nedelcu a realizat cele două carcase LO-2 și cinci scuturi Li-1 care constituiau angajamentul luat în cinstea zilei de 8 Mai. întregul colectiv de strungari și frezori al acestui atelier și-a adus o reală contribuție la îndeplinirea planu­lui producției marfă cu șapte zile înainte de sfîrșitul lunii aprilie. CORNEL POPESCU, coresp. La mina Horăști. Brigada condusă de Ion Stoica inainte de intra­rea în schimb. • • MINEHIP CĂTĂLINU ...O potecă în meandre prin pă­durea de carpen și brazi a munte­lui, marcată cu vopsea roșie pe scoarța copacilor, ne-a purtat ane­voie pînă la cele șapte guri de mină din muntele Cătălinu. Am fost întîmpinați de maistrul minei Angliei, Tone, care lucrează de 20 de ani la această mină. E veteranul, cum îi spun ortacii. El i-a primit pe toți ceilalți cu același "bun noroc". Asupra importanței grafitului nu mai e nevoie să insistăm. El sta­bilește in clasele primare, pe hîr­­tie, mînuit de elev, că 2+2=4. El stabilește în mîna inginerului so­­luția cea mai bună în proiectarea t“" unui nou prototip de motor electric la „Electroputere“ sau a unui nou tip de motor pentru tractorul de la Brașov. Nu se concepe turnăto­rie în industria metalurgică fără să se ungă cochiliile cu grafit. Nu se concepe industrie electrotehnică fără grafit. Nu se concepe indus­trie chimică fără acest cărbune superior. Este deci la înălțime. Pro­babil că aceasta este și explicația pentru care minele de grafit din Cătălina se află la cota 1500 m­. Poate pentru același motiv orta­cul Dumitru Malageac a părăsit valea „polimerilor" din Moldova și a venit in munții Gorjului spre a ajuta la extragerea acestui căr­­­­bune.­­­ La această înălțime locuiesc mi­nerii. La aceeași înălțime în viața lor intimă e școala de calificare. Aici s-a calificat Aurel Ungă, ve­nit din Bumbești-Pițic. De la 12 ani lucrează la mină, învață și muncește bucurindu-se de succe­sele lui. De 12 ani înseamnă cu o bucată de grafit pe scin­dările abatajului, ca pe ră­boj, numărul vagoneților porniți spre lumină, pentru a da lumină. Și cu fiecare linie trasă pe scin­dară, mina înaintează în inima de stincă a muntelui. In acest timp A­­urel Ungă a căpătat încrederea co­lectivului și a devenit comunist, iar mai apoi același colectiv l-a cr­­es secretar al organizației de bază P.C.R. împreună cu Aurel Ungă am pornit în labirintul negru al gra­fitului umed. Lămpile cu lumina lor minusculă jucau in galerie ca licuricii în nopțile de primăvară. Ortacii lui Aurel Ungă erau în între­cere. Toate cele șapte mine de grafit, deși sunt la nivele diferite, au le­gături verticale, asigurînd astfel un aeraj natural. Lumina de la intra­rea în mină o înghițiseră grafitul, orizonturile și panourile de exploa­tare. In acest labirint de galerii s-au concretizat angajamentele mi­nerilor și cifrele extrase din evi­dența contabilă de la sector. Fie­care vagonet care pornea spre lumină ne aducea aminte de cite o cifră. Producția globală a fost de­pășită cu un procent, iar la grafit brut cu 5,7 procente. In această călătorie subterană ne-am gindit și la cuvintele lui Gheorghe Hera, adjunctul șefului de sector j „In vederea creării de noi rezerve de grafit, sunt in exe­cuție două noi galerii geologice. In acest an se face prospectarea în­tregii porțiuni, de la nivelul orizon­tului șapte și pînă la albia rîului Galbenu. In raport cu rezervele descoperite se va trece la o siste­matizare a organizării producției, în așa fel incit toată producția de la orizonturile superioare să fie adusă la nivelul celui de la talpa rîului Galbenu, intr-un puț colector de transport. Această acțiune de per­spectivă va permite o exploatare rațională a zăcămîntului". ...In sfîrșit, din nou lumina la gura galeriei. De aci am pornit spre viața la cota de înălțime a muntelui. Micro-colonia minieră de la înăl­țimea celor 1500 metri își duce existența asemenea unei veritabile uzine vii. Afirmînd acest lucru, ne gîndim la modul de organizare, cu adevărat familiar am putea spune, ce se conturează atît in interiorul minei cit și în viața cuprinsă în­tre limitele celui de-al doilea „opt ore". Există în caracterul minerilor a­­numite trăsături viguroase, bărbă­tești, formate la munca miresme­lor tari. S-ar părea că acolo sus, unde simți mai mult ca oriunde capriciile viscolului, iar învăluirile norilor accentuează singurătatea, via­ța nu poate fi cuprinsă în dimen­siunile obișnuitului. Este doar o im­presie aparentă. Atmosfera famili­ară de activitate obișnuită, cotidi­ană, ne este sugerată nu numai de prezenta utilajelor de înalt ni­vel tehnic întîlnite de altfel in orice loc de muncă. în O vizită la cabane­te introduce universul intim al minerilor, care alcătuiesc o a doua lor fami­lie. Aici, în compania radioului, te­levizorului și a bibliotecii volante, minerii sînt la curent oricînd cu evenimentele. Știu ce se petrece pe toate coordonatele, la sute și mii de kilometri distanță. Același fu­nicular ce transportă cu virtuozi­tate grafitul lor, materializind — pe lingă energia sa primară și o parte din cea umană, duce sus la cabană cartea și ziarul! Artificierul Dumitru Rotari, un tinăr brunet, de statură mijlocie, a preferat confortantului apartament din Valea Jiului dormitorul din Cătălina, împrospătat cu mirosul de rășină. Acolo, în Valea Jiului, s-a căsătorit cu o tînără care lucra ca mecanic în subteran. Au venit aici împreună, pe o vale mai puțin in­dustrială­­ a Galbenului. „Ce lucruri mai deosebite aș pu­tea spune despre meseria mea ? îmi place, motiv pentru care am venit aici, sus, și nu cred că aș putea-o abandona vreodată. Cum o puteam alege, altfel ?“ Cuvintele simple, pline de since­ritate ale tînărului artificier, înlă­tură orice comentariu. ROMEO POPESCU ROMULUS PIACONESCU După primele patru luni Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul Schelei de extracție Țicleni înscrie pe grafi­cul întrecerii succese tot mai mari în îndeplinirea și depășirea anga­jamentelor luate în cinstea zilei de 8 Mai — cea de-a 45-a aniversare a partidului. La recentul bilanț încheiat pe primele patru luni din acest an se constată că planul producției glo­bale a fost realizat în proporție de 102,9 la sută, iar planul producției marfă cu 102,25 la sută. Depăși­rea valorică La producția globală pe primele patru luni este de 2.090.000 lei, iar a celei de la pro­ducția marfă de 2.368.000 lei. Petroliștii Schelei de extracție Țicleni sînt hotărîți ca pînă la 8 Mai să obțină noi și însemnate succese in producție, dînd patriei cantități sporite de țiței și de bună calitate. V. CIRLIG, coresp. Primăvara la ferestrele noilor blocuri. Un remarcabil succes al constructorilor de la Porțile de Fier. Cu 14 zile în urmă vestea primului mare succes al constructorilor de pe șantierul Sistemului hidroe­nergetic și de navigație „Porțile de Fier" a străbătut întreaga țară. Radioul și presa consemnau atunci, la loc de cinste, momentul joncțiunii dintre digul din amonte cu batardoul celular, faptă glorioasă de muncă închinată aniversării a 45 de ani de la crearea Partidu­lui Comunist Român. La „Porțile de Fier" ziua de 4 mai a adus o nouă victorie în munca harnicilor constructori de pe acest mare șantier al luminii. Lucrările de construcție a batardoului celular au luat sfîrșit prin închiderea și umplerea celei de-a 20-a celule. Cu o zi înainte ulti­mii 620 de saci de ciment și argilă au fost fixați la baza batardoului de către scafandrii, fiind astfel în­cheiate și lucrările de etalare a batardoului celular. Acestor două evenimente li s-a alăturat și succesul care a marcat terminarea ultimei pamplanșe de legă­tură dintre digul din aval și batardoul celular. O dată cu terminarea acestor importante lucrări s-au creat premize ca în viitoarele zile, în întimpina­­rea aniversării partidului să înceapă aici lucrările de evacuare a apei prin închiderea digului din aval. I. F. Unitate modernă Recent în comuna Peșteana — Jiu, raionul Gorj, a fost terminată construcția unui modern magazin universal cu etaj. Noul obiectiv cuprinde mai multe raioane între care cel alimentar cu autoservire , metalo-chimic , tex­tile și încălțăminte și altele. Interiorul întregului ma­gazin este luminat fluorescent. Spațiul verde din preaj­ma magazinului amenajat prin grija gospodarilor din Peșteana-Jiu incintă privirea. De remarcat este faptul că la construcția acestei uni­tăți s-au realizat economii în valoare de peste 35.000 lei. Nicolae Oarjă, Grigore Duch­, Nicolae Sulugiu, Va­sile Bătăiașu și alți cetățeni s-au evidențiat în acțiu­nile patriotice pentru realizarea construcției. V. ZAMFIR, coresp. Compresoare la Fabrica de materiale de con­strucții Tg. Jiu. I Adunări festive în cinstea zilei de 8 Mai Ieri, în numeroase întreprinderi și instituții ale orașului Craiova și din regiune au avut loc adunări festive ale oamenilor muncii consacrate celei de-a 45-a aniversări de la crearea Partidului Comunist Român. Cu acest prilej, membri ai biroului Comitetului regional Oltenia al P.C.R., ai comi­tetelor raionale și orășenești de partid, activiști de partid au făcut expuneri cu privire la însemnătatea acestui important eveniment din viața partidului și a poporului nostru. La adunarea constructorilor de pe șantierele Centralei electrice de ter­­moficare — Craiova a luat cuvîntul tovarășul Ion Stănescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului regional Oltenia al P.C.R. „De-a lungul întregii sale existențe — a spus la începutul expunerii sale tovarășul Ion Stănescu — Partidul Comunist Român n-a cu­noscut o îndatorire mai înaltă decât slujirea plină de devotament a cauzei poporului, pe care l-a condus în lupta împotriva exploatării și asupririi, pen­tru cucerirea puterii și construirea socialismului". După evocarea mari­lor bătălii de clasă conduse de partid, vorbitorul a arătat că anii care au trecut de la eliberarea țării sunt anii unor bogate înfăptuiri, de o am­ploare și o profunzime fără prece­dent în istoria poporului român. To­varășul Ion Stănescu a adus în fața asistenței imaginile patriei și ale regiunii Oltenia renăscute în anii biruitori ai socialismului și a felicitat pe constructorii de pe șantierele Centralei electrice de termoficare pentru frumoasele lor succese închi­nate zilei de 8 Mai. „Unind înflăcărarea revoluționară cu realismul, îndrăzneala creatoare cu analiza lucidă a fenomenelor vieții, Partidul Comunist Român își înde­plinește cu cinste rolul de conducă­tor devotat al poporului român pe calea luminoasă a socialismului comunismului" — a spus, printre al­și­tele, tovarășul Ion Predescu, membru al G.G. al P.G.R., președintele comi­tetului executiv al Sfatului popular regional la adunarea festivă a cadre­lor didactice și elevilor de la Liceul nr. 1 „Nicolae Bălcescu" din Craiova. La adunarea festivă a oamenilor muncii din instituțiile de artă și cul­tură ale orașului Craiova a vorbit to­varășul Ilie Bădicuț, secretar al Co­mitetului regional Oltenia al P.C.R. Vorbitorul a subliniat, printre altele, grija și prețuirea pe care o acordă partidul creației artistice și întregii activități pe tărîmul culturii. Textiliștii craioveni de la I.I.S. „Independența" au urmărit cu un viu interes expunerea tovarășului Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetu­lui orășenesc de partid» Craiova. „Poporul nostru — a spus în înche­ierea expunerii sale tov. Ion Ză­văleanu — urmează și înfăptuiește cu neclintită încredere politica partidu­lui, fiind profund convins că slujirea devotată a patriei, a cauzei socialis­mului și păcii este cea mai înaltă mi­siune a sa". La adunarea cadrelor medico-sani­­tare ale orașului a vorbit tovarășul Gheorghe Paloș, secretar al Comitetu­lui regional Oltenia al P.G.R. Ca­drele din organizațiile EJ.T.G. ale șco­lilor tehnice și profesionale al orașu­lui Craiova au ascultat expunerea to­varășului Mihail Ivan, secretar al Co­mitetului regional Oltenia al P.G.R. La adunarea lucrătorilor din întreprin­derile administrative de stat și sfa­turi populare a vorbit tovarășul Nicolae Covlea, secretar al Comitetu­lui regional Oltenia al P.C.R. Tovară­șii Teodor Dărăbăneanu, Gheorghe Milea, Constanța Ciontu-Drăghia, Mi­hai Băluță și Marin Popa, membri ai biroului Comitetului regional Oltenia al P.C.R., au vorbit la adunările festive de la Liceul nr. 5, Liceul nr. 2 „Frații Buzești", Fabrica de confec­ții Craiova, Grupul școlar agricol și întreprinderea de prefabricate. Tova­rășii Jean Firu și Ion Giudelan, mem­bri supleanți ai biroului Comitetului regional Oltenia al P.G.R. au făcut ex­puneri la Grupul școlar comercial și Grupul școlar chimic. PAGINI DIN ISTORIA P. C. R. ASPECTE ALE LUPTEI DUSE DE P. C. R. IN PERIOADA 1933-1938 Privită în perspectiva istorică, perioada anilor 1933 — 1938 se în­scrie în istoria partidului, a miș­cării noastre muncitorești și de­mocratice ca una dintre cele mai bogate perioade în acțiuni de masă, perioada în care forțele progresiste au dobîndit însemnate succese ce au învederat faptul că în România existau forțe sociale și largi posi­bilități de realizare a unei con­centrări eficace a forțelor antifas­ciste. Numeroasele acțiuni orga­nizate, contribuția maselor largi la reușita lor îndreptățeau pe deplin aprecierea plenarei C.C. al P.C.R. din august 1936 că : „Fascismul nu e popular în România și nu are rădăcini în masele populare". Evocînd astăzi aspecte ale activi­tății duse de P.C.R. în anii 1933 — 1938 cu mijloace ilegale, legale și semilegale, evocăm o pagină im­portantă, bogată în învățăminte a istoriei celor 45 de ani de viață și de luptă ai partidului nostru. Luptele muncitorești din anii cri­zei economice mondiale a sistemu­lui capitalist, care au culminat cu marile bătălii de clasă din 1933 ale ceferiștilor și petroliștilor au con­stituit o puternică expresie a ho­­tărîrii de luptă a clasei muncitoare și a unor largi pături sociale îm­potriva exploatării capitaliste, subjugării imperialiste și domina­n­ției monopolurilor străine, pentru libertate, democrație, independență și suveranitate națională. O dată cu ieșirea din criză din 1929 — 1933, economia României a pășit pe drumul unei înviorări relative, deși anumite efecte ale crizei se mai făceau încă simțite în gradul ridicat de nefolosire a capacităților de producție dintr-un șir de ramuri industriale, în exis­tența unui număr masiv de șomeri, în persistența manifestărilor de criză agrară etc. Concomitent, pe plan politic, se conturează un proces de polarizare ; sub impulsul luptelor muncitorești are loc în întreaga țară o crescîn­­dă afirmare a forțelor democratice, patriotice, antifasciste. Sporește însă și pericolul fascismului, susținute, sprijinite și încurajate fățiș de Germania hitleristă, organizațiile fasciste se manifestă cu agresivita­te crescîndă pe scena vieții politice. In același timp, pe plan extern, din partea Germaniei hitleriste și a aliaților ei se conturau tot mai clar grave amenințări la adresa su­veranității, independenței naționale și integrității teritoriale a Româ­niei, cu primejdiile de subjugare și dezmembrare a țării. In aceste condiții, clasa munci­toare, militînd pentru satisfacerea revendicărilor ei economice, s-a a­­firmat ca principala forță în lupta pentru apărarea­­ drepturilor și li­bertăților democratice, împotriva pericolului fascist, pentru apărarea independenței și suveranității țării. Ei i se raliau țărănimea și cele­lalte categorii și pături sociale — intelectualitatea, funcționărimea, micii meseriași etc. Un proces de ascuțire a contra­dicțiilor avea loc în rîndul claselor exploatatoare. In timp ce cercurile cele mai reacționare, cele mai anti­democratice, se orientau fățiș spre fascism, spre sprijinirea „Gărzii de fier" și a altor organizații fasciste — coloana a V-a a hitlerismului în România — importante părți ale burgheziei își manifestau tot mai activ neliniștea față de ascensiu­nea pericolului fascist, erau alar­mate de uneltirile revanșarde ale Germaniei hitleriste și aliaților săi, de perspectiva aservirii țării inte­reselor hitlerismului. Presiunea maselor populare, ca și ascuțirea contradicțiilor în rînduri­­le burgheziei s-au răsfrînt și în in­teriorul partidelor politice burghe­ze, făcînd să crească numărul celor care se pronunțau pentru colabora­re și acțiuni comune cu forțele de­mocratice, antifasciste. Situîndu-se pe poziții patriotice, o serie de oa­meni politici de seamă din rîndul burgheziei au luat poziție fățișă îm­potriva­ Germaniei hitleriste și a or­ganizațiilor fasciste din­ interior, ceea ce avea să și ducă, în anii ur­mători, la asasinarea de către le­gionari a unor personalități ca N. Iorga, V. Madgearu, A. Călinescu și alții. In aceste împrejurări Partidul Comunist Român și-a concentrat e­­forturile spre desfășurarea unei largi activități de masă, spre dezvoltarea contactelor și legă­turilor cu diverse organizații, grupări și forțe politice , car­e puteau să-și aducă aportul la realizarea unui front comun de luptă pentru stăvilirea pericolului fascist intern în creștere, pentru strîngerea laolaltă a forțelor sociale interesate în propășirea democra­tică a țării, în apărarea indepen­denței și suveranității naționale. Bizuindu-se pe experiența prețioasă a luptelor din perioada 1929 — 1933, îmbinînd în măsură din ce în ce mai mare formele de activitate i­­legale cu cele legale și semilegale, P.C.R. a reușit, în anii ce au urmat, să-și extindă colaborarea cu o se­rie de grupări și organizații politice democratice, cu un mare număr de GH. I. IONIȚA cercetător științific la Institutul de studii istorice și social-politice de pe lingă G.G. al P.C.R. (Continuare în pag. 2-a) Biblioteca Centrala 1

Next