Inainte, iunie 1966 (Anul 23, nr. 6611-6636)

1966-06-10 / nr. 6619

1 V Biblioteca Centrala­­ Regională Oltenia | Proletari din toate țările, uniți-va­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 6619­4 PAGINI — 25 BANI SIMBATA 11 IUNIE 1966 Vizita conducătorilor de partid și de stat în regiunea Argeș Plaiurile argeșene au îmbrăcat cele mai alese straie de sărbătoare. Ieri, 10 iunie la primele ore ale dimineții, tovarășii Nicolae Ceau­­șescu, Chivu Stoica, Alexandru Dră­­ghici, Maxim Berghianu, Vasile Vîl­­cu, Manea Mănescu și Ilie Verdeț au sosit în Argeș pentru a vizita ora­șele și satele acestei frumoase re­giuni, pentru a discuta cu conducă­torii organelor locale de partid și de stat cu harnicii oameni ai mun­cii argeșeni asupra modului cum sunt înfăptuite hotărîrile Congresu­lui al IX-lea al P.C.R. și a stabili obiectivele industriale noi, care vor contribui la dezvoltarea regiunii în anii actualului cincinal. De pe cre­nelurile de granit ale Făgărașului, de pe culmile îmbrăcate în falnici codri de brazi, de pe dealurile do­­moale, cu livezi și vii, din cîmpiile încărcate de holde și sonde au por­nit din vreme soli, mii de soli, pe­­deștri și călări așteptîndu-i la hota­rul regiunii pe oaspeții dragi. Apro­pierea oaspeților e vestită, încă din zare, prin sunete de bucium și corn. Este salutul acestui pămînt al Basa­­rabilor, leagăn al întemeierii Țării Românești. Un arc de triumf, spri­jinit în obeliscurile a două sonde îmbrăcate în ghirlande de flori, ex­primă simbolic noile bogății ale re­giunii. Pe frontispiciu sunt înscrise cuvinte de bun sosit la adresa con­ducătorilor de partid și de stat, cu­vinte de glorie la adresa partidului iubit. Au venit în întîmpinare la hotar tovarășii Petre Duminică, prim-se­­cretar al Comitetului regional P.C.R. Argeș, Constantin Sandu, președin­tele Sfatului popular regional, nu­meroși reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat, ai orga­nizațiilor obștești. Potrivit tradiției, pîinea și sarea, ploștile înflorate — sunt oferite oaspeților de către bă­­trînul Marin Vasilescu din Ludești, însoțit de alți podgoreni de o vîrstă cu el. Gustînd din ploscă, tovarășul Ceaușescu răspunde urărilor prin cuvinte de datină : „La mulți ani și bine v-am găsit, prieteni!". Cîteva sute de tinere fete, îmbrăcate mindre costume argeșene, îi încon­în­joară pe conducătorii de partid și de stat, dăruindu-le marame de boran­­gic și flori. Și-au dat întîlnire, prin frumoasele straie populare, Vîlcea și Mușcelul, Argeșul și Slatina, mun­tele și cîmpia, cu variante de cu­lori și motive care se schimbă de la sat la sat, alcătuind la poarta re­giunii o vie și originală expoziție — sinteză a măiestriei, bogăției și va­rietății artei populare de pe aceste meleaguri. Culorilor și florilor li se adaugă coșurile de fructe, culese chiar în această dimineață din gră­dinile argeșene, și care sunt oferite oaspeților dragi. Coloana de mașini se angajează apoi pe șoseaua spre Pitești. Mărgi­nită de falnici plopi seculari, care înalță arcuri succesive de verdeață înfrățite cu drapele roșii și tricolore — acest străvechi drum național freamătă astăzi de glasul plin de dragoste și entuziasm a mii și mii de oameni. In stingă se deschide valea Argeșului cu cîmpiile ei mă­noase, cu bogate holde gata să dea în pîrgă — legănate în vîntul înce­putului de vară, cu grădini înflori­toare. In dreapta se ridică la orizont mîndrele dealuri cu vii și livezi cu pomi fructiferi. Este de fapt o sin­gură și imensă terasă, cu podgorii pe mii de hectare, care îmbobocesc cale de mulți kilometri satele de la șosea cu cununi de viță. Dintre vii și livezi, dintre holde, țîșnesc tur­lele sondelor. „La noi, holdele se-n­­frățesc cu sondele“, spun argeșenii, iar mîndria acestor înfăptuiri, ivite sub soarele socialismului, strălu­cește pe chipurile miilor de oameni, podgoreni, agricultori și sondori, care îi salută bucuroși pe oaspeții lor dragi. La Găești, centrul raionului cu același nume, coloana de mașini este întîmpinată de toată populația ora­șului. Intr-o fierbinte manifestare de entuziasm care cuprinde toate ini­­mile, de toate vîrstele, orașul răsună de uralele și aclamațiile miilor de oameni. Rostește cuvinte de bun sorit­­or, Ion Radu, primul secretar al Comi­tetului raional de partid. Vorbitorul informează pe conducătorii de partid și de stat despre realizările obținute de locuitorii raionului în întreprin­deri și pe ogoare și exprimă anga­jamentul celor prezenți de a munci cu entuziasm pentru a înfăptui ho­tărîrile Congresului al IX-lea, poli­tica înțeleaptă a partidului. Zeci de pionieri oferă oaspeților cravate roșii și flori. Mulțumind în cadrul unui miting spontan, pentru această caldă pri­mire, tovarășul Nicolae Ceaușescu spune : aceasta constituie o expresie a încrederii în partidul comunist a oamenilor muncii de a înfăptui ho­­tărîrile Congresului al IX-lea. Vor­bitorul a transmis locuitorilor ora­șului și raionului Găești salutul Co­mitetului Central al partidului. In anii actualului cincinal , a precizat secretarul general al C.C. al P.C.R. — la Găești vor fi construite două noi întreprinderi, în care vor lucra circa 4.000 de muncitori. Aceasta va crea condiții pentru continua ridi­care a orașului, a raionului, a ni­velului de trai și de cultură al lo­cuitorilor. Noi vă dorim, tovarăși, a spus vorbitorul, să vă apucați de lucru, să dați în funcțiune la timp întreprinderile și să obțineți produc­ție bună. Dumneavoastră aveți, tot­odată, o agricultură bine dezvoltată, cu agricultori harnici și pricepuți. Vă dorim să obțineți recolte mereu mai bune, să sporiți venitul tuturor cooperativelor agricole de produc­ție, spre bunăstarea țăranilor coope­ratori. Suntem­ convinși, tovarăși, că prin munca și realizările dv, veți aduce o contribuție tot mai acti­vă la înflorirea patriei noastre so­cialiste. Cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu au fost subliniate în repetate rînduri de aplauzele și u­­ralele entuziaste ale celor prezenți. ...Urale care sînt reluate apoi pe întreg parcursul, pe toată Valea Argeșului, devenită în această zi o vale a florilor și bucuriei obștești. Satele se țin lanț, cu sal­bele lor de case minoire, adevă­rate podoabe ale arhitecturii popu­lare argeșene. Intr-un lanț neîn­trerupt se înșiră și miile de oameni — tineri și vîrstnici — care în­floresc șoseaua cu costumele lor pitorești, cu buchetele de tranda­firi și garoafe, cu ramurile și ste­­gulețele fluturate spre oaspeți. Copiii, flăcăii și fetele au adus în întîmpinare crengi cu cireșe și vișine coapte sau coșulețe pline cu căpșuni: „Floricică de cireș / De s-ar face munții șes / Și dea­lul colnic ales, / Să mă uit din sat în sat, / Să văd straiul cel bo­gat / Pe care-l îmbracă țara / De-i mîndră ca primăvara...". Este unul dintre noile cîntece pe care le-au adus ca omagiu flăcăii și fetele din Crîngurile, Glîmbogata, Leordeni, iar cîntecele și-au pre-Timifîl­ portul " To HP z-»­r~> c­ x 1 nironi "•*■*■* * * ** WWW*** unde — la sosirea oaspeților — cîteva coruri reunite intonează un imn de slavă partidului. Pe estrada din piața centrală au urcat peste 400 de tineri și tinere, iar maramele fetelor, ca și nuanțe­le costumelor, compun un imens tricolor. Culorile patriei înveșmîn­­tează fundalul scenei, care acope­ră cu minunate covoare argeșene peretele unei clădiri. Coloana de mașini se oprește din nou. Din mulțime se desprinde bă­­trînul Marin Șt. Bălașa, care a­­­duce în dar oaspeților un miel alb: „Vă ofer un miel alb, care este simbolul vieții și al fericirii". Mîinile harnicilor topolovence au țesut în cinstea oaspeților măiestre ștergare și marame, care le sînt dăruite în semn de cinstire. Ace­leași mîini se prind apoi într-o imensă horă, în care intră și oas­peții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu mul­țumește pentru călduroasele urări făcute de gazde în spiritul străve­chilor datini populare, pentru fru­moasele daruri primite. ...bucuria, entuziasmul, sărbătoa­rea populară capătă aici, în mij­locul miilor de săteni, aspectul tradițional al horei, după cea mai frumoasă datină străbună a aces­tui pămînt. Ne apropiem de Golești. Pe pă­­mîntul pe care l-a stăpînit cu cinci veacuri în urmă Baldovin Pîrcălabul, mîinile de aur ale meșterului Stoica și alor săi au înălțat conacul Goleștilor în 1640, sau cum spune inscripția săpată pe piatră — în leatul 7­148. Zidirea bătrînă, a înfruntat bărbătește vitregiile și timpul, fiind leagănul unor însemnate acte ale istoriei și culturii naționale. Poposind aici, dăm parcă ascul­tare îndemnul dăltuit în piatra fîntînei, urmat de pandurii lui Tudor, ce și-au făcut tabără la Golești. ...„Obîrși­a-mi se află în nourii de sus,/ Dar faima lui Go­­lescu aici m-au fost adus, / Un om cu mare faimă sosind aflat-am jos, / Un iubitor de țară, de oas­peți bucuros /­ Frumos lăcaș îmi dete, cu unde de cleștar / Să dea la­ toți drumeții curatul ei nec­tar". Tot aici, la conacul Goleștilor, patrioții pașoptiști au ținut unele din întrunirile în care au pregătit revoluția. Astăzi, conacul boierilor Golești, patrioți și bărbați de seamă vremurilor trecute, a fost trans­as­format în muzeu, viața Goleștilor s-a împletit cu istoria, cu cele mai nobile aspirații ale poporului nostru. Ei ne întîmpină din portrete — de la străbuni la nepoți. Banul Radu Golescu, vechi boier „aprețuitor al învățăturii", cum îl numea He­­liade Rădulescu pe cel ce a înfiin­țat aici prima școală „începătoa­re" în limba română. II urmează fiul său, Iordache, care s-a oste­nit, în calitate de efor al școlilor, pentru a face „bună rînduială spre folosul învățăturii, pentru a nu rămînea copiii patriei în proas­tă stare". La rîndul său, fratele lui, Dinicu Golescu, cărturar de seamă al epocii, care n-a conte­nit să lase pana din mină pentru a tălmăci și scrie cărți „trebui­toare luminării poporului". ...Trecutul reînvie din nou, sub ochii noștri. Oaspeții trec în­cet pe sub bolta turnului de la intrarea, deasupra căreia se înalță foișorul unde și-a trăit ultimele zile de libertate viteazul Tudor din Vladimiri. Pășim cu emoție pragul acestui lăcaș, care a găz­duit apoi visul generos al luptătorilor de la 1848. Unul dintre cei care au poposit aici, în acele zile fur­tunoase, ce s-au înscris cu litere de aur în istoria poporului nostru, a fost însuși Nicolae Bălcescu. El dădea o înaltă prețuire fraților Golești, lui Arăpilă ca și lui A­­lexandru Gol­escu-Albu, cel care îi împărtășea în întregime ideile po­litice. Intr-una din sălile muzeului este evocată clipa primirii unei scrisori din exil — patetic mesaj testa­mentar — pe care Golescu-Albu îl trimite fratelui său Ștefan, tocmai din Brusa, cerîndu-i să jertfească totul pentru revoluție, pentru pa­trie. Reîmbrăcînd costumul din portret, un tînăr de aceeași vîrstă cu autorul scrisorii, recitește pen­tru urmașii de azi, pentru oaspeți tulburătorul document : ...„Dacă prin inimă aparținem fa­miliei și mai ales bunei și iubi­­toarei noastra mama tot prin i­nimă aparținem patriei noastre, României, această mamă milenară a noastră, a tuturor ; ea este mult mai în suferință și mult mai neno­rocită și cu­ p­aci să fie smulsă dragostei noastre. Inima noastră, prin tot ce are mai duios, iubitor, omenesc, zboară spre inima mamei noastre... Prin tot ce ea are ideal, și a-și spune, supraomenesc, revine pe drept patriei noastre. Să nu șovăim !" Sînt idei pline de dragos­te fierbinte de țară și de popor, care străbat și cuvîntul adresat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, la sfîrșitul vizitei, miilor de locuitori din Golești și împrejurimi, ce-i așteptau pe oaspeți la ieșire sub turnul lui Tudor . Vizitînd regiunea Argeș — a spus secretarul general al C.C. al P.C.R. — am poposit la Muzeul Golescu, care ne înfățișează cîteva momente din lupta poporului nostru și din preocupările oamenilor înaintați din Țara Românească pentru apărarea și întărirea patriei, pentru dezvol­tarea culturii românești. Pentru cîteva zile, a stat aici și revolu­ționarul Tudor Vladimirescu, aici s-au întîlnit revoluționarii de la 1848 și tot aici a fost creată una din primele școli în limba română. Poporul nostru, cu toate greută­țile pe care a trebuit să le în­vingă, a avut în sine forța necesa­ră pentru a se ridica, pentru a crea un stat național, unitar. Noi comuniștii, cinstim figurile luminoase de revoluționari, de pa­trioți și cărturari, cinstim pe aceia care prin munca și prin lupta lor au contribuit la făurirea națiunii române. Acesta a fost unul din factorii care au făcut posibil ca astăzi să putem trece la construirea socialismului în România. Fără lupta Și munca înaintașilor nici o dată nu am fi putut asista astăzi la marile realizări obținute de poporul nostru în dezvoltarea României spre culmile înalte ale ci­vilizației socialiste. De aceea, să nu uităm acele fapte din trecutul de luptă și muncă al poporului nostru, care merită a fi cinstite din toată inima. Aducînd prinosul nostru de recunoștință memoriei înaintașilor, noi cinstim prezentul și, în același timp asigurăm viitorul nostru, înflorirea României poporului socia­liste. Vă urez dv.. cetățenilor din această comună, să obțineți în mun­că și în viață tot ceea ce doriți, să faceți să crească bunăstarea, ve­niturile cooperativei agricole, să înflorească comuna. In felul a­­cesta vă aduceți din plin contri­buția la dezvoltarea patriei noas­tre socialiste. Vă urez multă sănă­tate și fericire. Cuvîntarea secretarului general al C. C. al P.C.R. a fost subliniată în repetate rînduri cu puternice și calde aplauze. în cartea de aur a casei de la Golești, conducătorii de partid și de stat au scris : „Am vizitat cu deosebit interes conacul și muzeul Golești, care, prin bogăția materialelor istorice și a documentelor expuse, evocă evenimente de înaltă semnificație din lupta poporului nostru pentru libertate și drepturi democratice, pentru progres social. Aceste locuri unde s-au scris emoționante pagini ale istoriei, ale culturii și civiliza­ției poporului nostru sunt o înăl­țătoare școală a educării patriotice a generațiilor de astăzi, însuflețin­du-le în opera măreață ce o înfăp­tuim d­in conducerea Partidului Comunist Român — de făurire a orînduirii noi, socialiste. Felicităm colectivul muzeului pentru grija ce o dovedește în păstrarea și prezen­tarea științifică a acestor mărturii ale trecutului“. ...Miile de cetățeni prezenți izbuc­nesc în entuziaste urale. Sute de băieți și fete se prind într-o horă la care invită și pe iubiții lor oas­peți. Orchestra intonează „Hora Unirii“, iar cei prezenți reiau re­frenul mult cunoscut și îl fac să răsune peste aceste meleaguri mar­tore ale atîtor episoade ale luptei poporului nostru pentru libertate, dreptate, unire. PAUL ANGHEL ADRIAN IONESCU PAUL DIACONESCU (Continuare în par. 2-a) Atelierul de bobinaj al transformatoarelor de măsură din cadrul Uzinei „Electroputere" Craiova. Succese ale constructorilor de transformatoare In ultimii ani, la Uzina „Electro­putere“ Craiova s-au construit, di­verse tipuri de transformatoare, unele considerate „gigant", cum este autotransformatorul de 200 M.V.A. In prezent, în atelierele fabricii se desfășoară o muncă in­tensă pentru îndeplinirea în mod exemplar a sarcinilor de plan. In primul trimestru al curent s-a omologat și intrat anului în fabricație transformatorul mo­nofazat de 40 M.V.A./242 kV, ne­cesar Hidrocentralei „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de pe Argeș. Ase­menea produse au fost deja exe­cutate și livrate. Dar inginerii pro­iectanți au conceput alte șapte tipuri de transformatoare, care s-au executat și omologat, desti­nate exportului. In urma probelor efectuate s-au obținut pierderi e­­lectrice reduse, transformatoarele dovedindu-se rezistente la probele de scurtcircuit. Continuînd proiectarea noii serii de transformatoare de mare pu­tere, muncitorii, inginerii și teh­nicienii de acr au realizat o ma­șină statică cu puterea de 80 M.V.A. Transformatorul este con­ceput la nivelul tehnicii actuale, fiind echipat cu aparate de mă­sură, protecție și semnalizare. Tot în primele cinci luni ale anului curent s-a lucrat intens la asimi­larea documentației pentru trans­formatoarele de putere necesare locomotivei electrice de 6580 G­ P. Pentru reușita acestor produse au fost luate măsuri pe linie teh­nologică. In baza planului tehnic s-au executat miezuri magnetice (din tablă specială) tăiate și îm­pachetate la 45 de grade; s-au construit în acest sens scule și dispozitive, urmînd ca altele să fie executate. M. BARBULESCU, coresp. Investiții In raionul Gorj • Actuala fabrică de pîine din orașul Tg. Jiu se va extinde anul acesta cu o nouă secție, care va aduce un spor de 7 tone de pîine la fiecare 24 de ore. In anul 1967 se vor începe lucrările de con­strucție a unei noi fabrici de pîi­ne, care va produce 35 tone în 24 de ore. • Un nou șantier la Viezuroiu a fost deschis în scopul descoper­­tării argilei refractare necesare Fabricii de cărămidă refractare „Unirea“. Pentru lucrările de des­­copertare a argilei pe acest șan­tier s-au alocat investiții de 1.000.000 lei. • La Fabrica de confecții Tg. Jiu, prin noile investiții alocate se va trece la sistemul de încăl­zire termică (abur). Cu acest pri­lej se va introduce în procesul de producție aburul tehnologic, care va fi întrebuințat de la pre­sele de călcat. Valoarea investi­țiilor pentru aceste lucrări este de aproape 900.000 lei. • Anul acesta, drumurile fo­restiere din munții Gorjului au investite pentru modernizare și construcții de noi variante, im­portanta sumă de 20.000.000 lei. După terminarea acestor lucrări se va mări capacitatea de trans­port a masei lemnoase de la gu­rile de exploatare spre fabricile prelucrătoare. Rodul griului va fi bogat ca și bogăția de frumu­sețe ai costumelor naționale. • rirolif* Vizita în țara noastră­­ a tovarășului Ciu En-Lai La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ciu En-lai, vi­cepreședinte al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, pre­mierul Consiliului de Stat al Repu­blicii Populare Chineze, va face în luna iunie o vizită prietenească în Republica Socialistă România, în fruntea unei delegații de partid și guvernamentale chineze. (Agerpres) Cu planul semestrial îndeplinit Printr-o mai bună organizare a întrecerii socialiste, muncitorii din portul Corabia au îndeplinit sar­cinile de plan pe primul semestru cu o lună mai devreme. Echipele de docheri dintre care să eviden­țiază ce­le conduse de tovarășii i Eugen Gîrciumaru, Gheorghe Din­­că, Florea Șarpe și Ion Bîrtan și-au depășit în medie sarcinile de plan cu 20 la sută. VIRGIL LASCU, coresp, SPRE RĂDĂCINI DE ISTORIE In nici o ramură de cercetare a ști­ințelor naturii nu au fost dezbateri mai aprige și uneori neînțelegeri a­­tît de mari, ca în jurul fiecărei des­coperiri legate de problema originii și dezvoltării omului. La început situația era explicabilă, omul vrînd să-și afle locul pe ca­re-l ocupă în natură devenea pro­priul său clasificator. Și nu-i era tocmai ușor să se așeze singur ală­turi de celelalte viețuitoare — mai ales în rândul maimuțelor — cînd înainte ca știința să fi acumulat do­vezi despre originea lui animală, o­­mul cunoștea un singur adevăr des­pre sine „adevărul biblic". Cu trecerea vremii vălul uitării aș­ternut în decursul mileniilor fără șir care ne despart de cei mai îndepăr­tați strămoși ai noștri, s-a destrămat treptat, treptat făcîndu-se senin, a­­proape deplin în zarea cunoașterii C. S. NICOLAESCU-PLOPȘOR, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România noastre cu privire la începuturile omenirii. Astăzi, în urma numeroaselor des­coperiri de resturi fosile umane în asociere cu netăgăduite dovezi de viață și muncă, cu toate controver­sele care au durat uneori decenii în jurul unora din aceste descoperiri, oamenii de știință au căzut aproape in unanimitate de acord că nu mări­mea creierului, ci făurirea și folosi­rea uneltelor de muncă sunt caracte­risticile esențiale după care trebuie să înțelegem cele mai vechi tipuri umane. Singur omul, cu a lui pu­tință și a lui știință făurește și fo­losește unelte. Este vorba de un comportament inteligent total deo­sebit, de comportamentul instinctiv al maimuțelor antropoide. Omul a fost modelat prin acest specific al său nu numai în evoluția sa com­­portamentală, ci chiar în cea morfo­logică. Caracteristica creierului o­­menesc nu constă atît în volumul său, ci­ mai cu seamă în organizarea lui structurală, iar această organi­zare calitativă și dezvoltare cantita­­­ti­vă s-au făcut sub imboldul muncii apărută în schimbările modului de viață și trecerii la o alimentație car­nală. Factorul hotărîtor, motorul trans­formării maimuței în om și cel al e­­voluției sale necontenită biologică și socială, este procesul de muncă con­știentă, specifică omului. Raymond Dart, de la Universita­tea din Johannesburg din Uniunea sudafricană, descoperitorul primului australopitec — craniul fosil de co­pil de 5—6 ani de la Taungs — a în­țeles importanța descoperirii sale subliniindu-i caracterele morfologice umane. Disputa a fost aprigă, mer­­gîndu-se pînă acolo ca un mare an­tropolog să susțină că australopitecul „n-are nimic comun cu problema strămoșilor direcți ai omului“, iar alt antropolog de talie mondială să scrie : „dacă progenitura australopi­­tecului ar fi ajuns pînă în zilele noastre, ea ar fi fost clasată de zoo­logi la un loc cu cimpanzeul și go­rila“. Noile descoperiri de resturi fosile de australopitec au dovedit că ei mergeau în două picioare, că au avut un comportament uman, făurind conștient unele unelte de uz perma­nent pe care le lucrau din oasele a­­nimalelor ce le-au servit ca hrană. Astfel, australopitecinele au ajuns să reprezinte astăzi în accepțiunea aproape generală a antropologilor și istoricilor prima etapă evolutivă a umanității noastre. Pe vremea cînd pitecantropul din Java a fost acceptat ca om maimu­ță, privirile oamenilor de știință s-au îndreptat spre Asia ca leagăn al o­­menirii. Mai apoi pitecantropul fiind identificat în persoana sinantropului de la Ciu-Cu-Tien — din China, a omului de la Heidelberg din Germa­nia, a atlantropului și telantropului din Africa, problema aceasta s-a complicat, renunțîndu-se la determi­narea vreunei zone geografice care să reprezinte leagănul omenirii. Australopitecul, la rîndul lui can­tonat la început în sudul Africii și-a făcut apoi apariția în dreptul Ecua­torului, în Tanzania la Oldoway, fi­ind de curînd descoperit lingă lacul Ciad, la nord de Ecuator, apoi în Izrael pe valea Iordanului la Ubey­­dia și, în sfîrșit să fie identificat și în Java în persoana așa numitului megantrop. (Continuare în pag. 3-a)

Next