Inainte, iulie 1967 (Anul 24, nr. 6947-6972)

1967-07-22 / nr. 6965

ORCAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.CR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXIII NR. 6965 SÂMBĂTĂ 22 IULIE 1967 4 PAGINI 25 BANI Victoria constructorilor de la „Electroputere“, prima locomo­tivă electrică românească Constructorii de locomotive de la uzina „Electroputere" — Craiova au sărbătorit, ieri, un eveniment de o deosebită în­semnătate în viața uzinei, marcînd terminarea construc­ției primei locomotive electri­ce de 5100 kW și realizarea celei de a 500-a locomotive Diesel-electrice de 2100 C.P. La mitingul organizat cu a­­cest prilej au participat re­prezentanți ai organelor loca­le de partid, ai Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, sute de constructori. Au luat cuvîntul Nicolae Pădureanu, secretarul comite­tului de partid al uzinei, Saul Serer, director tehnic, Mircea Dinculescu, șef de echipă și alții. Felicitînd colectivul uzinei pentru realizările obținute, ing. Hero­ureșteanu a adus salutul Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini. In numele Comitetului re­gional Oltenia al P.C.R., luat cuvîntul tov. Ilie Bădi­­n­cut, în încheiere, cei prezenți au trimis o telegramă Comitetu­lui Central, tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care colectivul uzinei asigură con­ducerea partidului că va a­­corda în continuare, o aten­ție sporită îndeplinirii mari­lor sarcini ale cincinalului. ^iiiftininiiiiiiinniiiiiii Hii Hinii Hiinnii iiiliiiuiiiiiii H Hiinnn B g I Cronica I economică­­ s -(In pag. a 111-a) | DINAMIC AL PRODUCȚIEI Respectarea programului de producție-o chestiune facultativă ? Nu există unitate indus­trială unde să nu se fi în­treprins — sau să se în­treprindă la ora de față — ample studii cu privire la închiderea tuturor „cana­lelor“ prin care se scurge, fără rezultate pentru pro­ducție, un timp prețios. Din păcate, mai sunt întreprinderi în care, însă da­torită indisciplinei, timpul se irosește, se acumulează pagube însemnate. Constatările de mai jos sunt rezultatul unui raid desfășurat într-o singură zi — 4 iulie — în 14 unități din industria republicană și șase unități de construc­ții din regiune. In unitățile industriale s-a constatat, în această zi, că 35 muncitori au plecat mai devreme din schimbul trei, 149 mun­citori au în­­tîrziat la schim­bul unu și 81 muncitori au absentat nemotivat. Tim­pul nefolo­sit a însumat 858 ore și 6 minute, nerealizîndu-se, ast­fel, o producție în valoare de 40.000 lei. Situația e și mai gravă în unitățile de construcții: 45 muncitori au întîrziat de la lucru, 152 au părăsit mai devreme șantierele, 202 au absentat nemotivat, pierzîndu-se 2094 ore și 20 minute, timp în care se puteau executa lucrări în valoare de 38.000 lei. Timpul de lucru nefo­losit în schimbul unu a reprezentat 0,7 la sută în unitățile industriale și 3,1 la sută în unitățile de construcții. Cele mai trec­■ Intr-o singură zi, în 14 unități din indus­tria republicană și 6 unități din construcții , pierderi de peste 200.000 lei, datorită indisci­plinei și organizării defectuoase a proceselor de producție. Peste cazuri de nerespec­­tare a disciplinei în muncă s-au constatat la I.S.C.I. — C.E.T., I.R.A., întreprinde­rea­bricate de prefa­Craio­va — și T.R.C.O. șantierul 5 din Tr.­Seve­­rin. In ceea ce privește res­pectarea pro­gramului de către personalul tehnico­­administrativ, situația se prezintă în felul următor: în numai șapte întreprin­deri industriale, 49 de sa­lariați s-au prezentat la serviciu cu întîrzieri între 5 și... 150 de minute ! Con­dicile de prezență ale per­sonalului tehnico-adminis­­trativ din aceste întreprin­deri oferă, nu o dată, astfel de aspecte, cel puțin curio­ase , ori nu sunt semnate de toți salariații, ori sunt sem­nate, în momentul sosirii la lucru, și pentru ple­care, ori nu sînt ridicate o dată cu începerea progra­mului. Concluziile se im­pun de la sine. O astfel de situație obligă la măsuri ne­­întîrziate. Trebuie I. CUCUI (Continuare în pag. a IlI-a) Carnet de campanie • De ce nu vă îngrijiți de soarta recoltei viitoare ? cole Numărul gospodăriilor agri­oe stat din regiunea noastră care raportează termi­narea strîngerii recoltei crește de la o zi la alta. Zilele tre­cute, această importantă lu­crare a luat sfîrșit la GAS Re­dea, Rusăneștii de Jos, Cora­bia, Tîmburești, Sadova, Bă­­ilești, Plenița, Vrata, Gîrla Mare, Pătule, Romanești, Cra­iova. Moțăței Ținind seama de faptul în ultimele zile ritmul recol­ta­tatului s-a intensificat în ma­joritatea unităților, cît și la nivelul trustului, există toate premizele ca în cel mai scurt timp posibil strînsul recoltei de păioase să se termine în toate gospodăriile agricole de la planurile de acțiune ale unităților, întocmite pentru campania agricolă de vară se prevăd măsuri concrete ca paralel cu recoltatul să se treacă imediat la eliberarea de paie a terenului și la exe­cutarea arăturilor de vara. In acest scop s-au stabilit nu­mărul tractoarelor, viteza zil­nică de lucru ce trebuie înde­plinită la executarea arături­lor. Trebuie spus că, spre deosebire de anii precedenți, în acest an există condiții deo­sebit de favorabile pentru e­­xecutarea arăturilor de vară, lucrare de bază pentru recol­ta viitoare. Faptele arată că, chiar în unități în care recol­tatul s-a terminat, sau se află pe sfîrșite, ritmul arăturilor este departe de a fi considerat satisfăcător. GAS Moțăței, de exemplu, are o puternică bază tehnico-materială care-i per­mite să execute concomitent un mare și felurit volum de lucrări. Cu toate acestea pînă zilele trecute unitatea aminti­tă a executat alături de vară abia pe 400 din cele 1550 ha. GAS Vrata a terminat re­statul printre primele uni­ți din raionul Calafat. Prin umare, tractoarele și celelalte­­ ilaje, fiind eliberate de lu­crările de strîngerea recol­­i, puteau fi folosite din in la executarea arăturilor î vară. Totuși, la GAS Vra­­, au fost arate 180 din 843 îctare. n ciuda numărului mare 3 tractoare de care dispun, LS Leu a executat alături a­fară pe numai 250 din 1200 a, iar GAS Craiova pe 200 in 1810 ha. planificate. Din toate această situație, care nu pate mulțumi pe nimeni, nu­­te izolată. Ea se întîlnește și GAS Balasan, Dobrosloveni, Stule, Rogova, Mihăița, etc. Conducerea Trustului regio­­al Gostat a dat în repetate înduri indicații pentru folo­­irea tractoarelor cu întreaga opacitate de producție. S-a ccentuat asupra necesității a și în acele ore cind, din auza umidității nu se poate iira la recoltat, tractoarele­­ fie folosite din plin la r­­ecutarea arăturilor. Ce folos­isă că aceste indicații nu se plică cu toată răspunderea în toate unitățile J îndemn spre noi succese în cuvîntul rostit la mi­­­­tingul de la teren consacrat „Electropu­­­ realizării­­ locomotivei Diesel-electri­ ] ce nr. 500 și a primei lo­­­­comotive electrice romă­­­­nești, tov. Ilie Bădicuț, ] secretar al Comitetului re­ ■­gional Oltenia al P.C.R., tre­ ■ cînd în revistă rezultatele­­ dobîndite de colectivul uzi­­­­nei, a scos în evidență sarci­­­­nile complexe, de mare răs­­­­pundere, care stau în fața­­ colectivului de aici. „Succe­­­­sele obținute, — a spus­­ vorbitorul — vă în­­­­deamnă să ridicați mereu : mai sus prestigiul faptelor , dv. de muncă. Biroul Co­­­­mitetului regional de­­ partid își exprimă convin­­­­gerea că talentații con­­­­structori ai uzinei, cu en­­­­tuziasmul lor mereu viu,­­ cu hotărîrea și spiritul in­­­­ventiv care-i caracterizea­­­­ză, vor reuși, sub îndru­­­­marea atentă a comitetului­­ de partid, nu numai să-și­­ îndeplinească exemplar­e sarcinile puse de cel de-al­­ doilea an al cincinalului,­­ ci să le și depășească“. ; DELINCVENTE MAJORE ALE MINORILOR In biroul anchetatorului pe­nal a fost adus un băiat de vreo 11 ani. Curat îmbrăcat, aruncă priviri sfioase dosa­relor iluminoase, iar din cînd în cînd, părinților. — Spune, Mirele (n.n. : Du­mitru Băzăvan), cum ai furat cei 1400 lei de la profesoara Maria S ? Băiatul își frămîntă mîinile încurcat, părinții îl fixează atent, ca și cum ar voi să a­­udă acum de la el un ade­văr neștiut. Și băiatul poves­tește detaliat cum a proce­dat... — Și ce-ai făcut cu ei ? — Am cumpărat loz în plic , cu toți banii... Ba ni... Mi-au rămas încă 200 lei (curios, nici un vînzător de lozuri nu l-a întrebat de unde are atîția bani !). — Tu știi cum se numește cel care fură ? — Da, hot­— Și unde trebuie să stea ? — La școala de corecție, — așa mi-a spus mama. Un plîns înăbușit întrerupe convorbirea. Băiatul privește spre mama ce-și tine capul în mîini. Privirea i se precipită și­ izbucnește și el în plîns. Tatăl stă calm pe scaun, scrii­ TRIBIVA =1 lîndu-i pe amîndoi. O scenă 1 plină de patetism, și totuși... § — Vina este numai a ei, to­­­­varășe anchetator — intervine­­ capul familiei. Băiatul a mai­­ furat bani și înainte, dar l-a s iertat. Cînd încercam să fiu­­ mai aspru cu el, mă împiedica­m să o fac... Se lasă un moment de li­ § niște. Anchetatorul scrie ceva,­­ apoi se adresează categoric s › — Ce ziceți să facem cu § băiatul ? s Mama își șterge, grăbită,­­ lacrimile și începe grav . I ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Citiți în pag. a ll-a ACTUĂ LIVEA CULTURALA teatru • plastică • artă populară COMUNICAT cu privire la vizita în Olanda a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitația guvernului o­­landez, președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­­ghe Maurer, și ministrul afa­cerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vizită o­­ficială în Olanda între 17 și 21 iulie 1967. Invitația a fost făcută cu prilejul vizitei în România in cursul lunii ianuarie a acestui an a ministrului olandez al a­­facerilor externe, J. M. A. H. Lans. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au fost primiți la Pa­latul Loesdijk de către Majes­­tatea Sa Regina, care i-a reți­nut la dejun. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au făcut vizite primu­lui ministru al Olandei și pre­ședinților primei și celei de a doua Camere ale Statelor Ge­nerale. Cu ocazia vizitei în orașul Amsterdam, președintele Con­siliului de Miniștri al Româ­niei a depus o coroană la Monumentul Național în me­moria morților din cel de al doilea război mondial. In cursul șederii lor în O­­landa, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au vizitat lucrări de amena­jări hidraulice și poldere, pre­cum și unele întreprinderi in­dustriale olandeze. Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Mau­rer, și ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, au avut convorbiri cu primul mi­nistru al Olandei, Piet de Jong, și cu ministrul afaceri­lor externe, Joseph Lans, cu privire la dezvoltarea relații­lor româno-olandeze și la principalele probleme interna­ționale. La convorbiri au mai parti­cipat : Din partea română : Angelo Miculescu, prim-vicepreședin­­te al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Ha­­ga, Mircea Bălănescu, amba­sador, director în Ministerul Afacerilor Externe, Mircea Bădică, director în Ministerul Comerțului Exterior. Din partea olandeză, H. 3 de Koster, secretar de stat al afacerilor externe, J. B. Ha­­verkorn van Rijsewijk, amba­sadorul Olandei la București, J. A. de Rănitz, director ge­neral al afacerilor politice din Ministerul Afacerilor Externe, W. P. H. van Dorschot, direc­tor general al relațiilor eco­nomice externe din Ministerul Afacerilor Economice, D. M. Ringwalda, consilier la Cabi­netul primului ministru, M. C. van der Burcht van Lich­­ternbergh, director al Direcției pentru Europa din Ministe­rul Afacerilor Externe, P. J. Polak, șeful biroului pentru Europa răsăriteană din Minis­terul Afacerilor Externe. Cele două părți și-au expri­mat satisfacția în legătură cu faptul că între România și O­­landa în prezent nu există probleme în suspensie și că relațiile dintre ele se dezvol­tă favorabil în interesul am­­(Continuare in pag. a IV-a). înapoierea în Capitală a tovarășului Ion Gheorghe Maurer Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, președintele Con­siliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România, Ion Gheorghe­ Maurer, care a fă­cut o vizită oficială in Olanda, la invitația guvernului acestei țări. In timpul vizitei, premierd român a fost însoțit de Cor­neliu Mănescu, ministrul a­­facerilor externe, Angelo Mi­culescu, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al A­­griculturii, George Elian, am­basadorul României la Haga, de consilieri și experți. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tova­rășii Gheorghe Apostol, Ale­xandru Bîrlădeanu, Emil Bod­naraș, Ilie Verdeț, Petre Bla­­jovici, Roman Moldovan, Gri­­gore Geamănu, secretarul Con­siliului de Stat, și membri ai guvernului. Au fost de față D. H. Vis­­scher, însărcinatul cu afaceri ad­-interim al Olandei la Bu­curești, și membrii ambasadei. (Agerpres). NOPȚILE ORAȘULUI I. Șezătoare la ora misterelor . Să pornim de la funcția primordială nopții : aceea de a constitui un timp de odihnă cuvenit omului prin înseși legile firii. La oraș, unde nu se mai poate vorbi de mulți ani despre o noapte așa cum ne-o zugrăvea Tra­dem­­ cu acel somn adînc, patriarhal, venit iute, înecat în pulberi și ritmat de hămăitul adormitor al crinilor - o­­rele de odihnă ale cetățeanului trebuie să constituie, în noile condiții, o preo­cupare de frunte pentru edili, cu atît mai mult cu cît organisme internațio­nale anume constituite au declarat zgo­motul citadin ca fiind, la anumite in­tensități,­ de-a dreptul nociv, oamenii de știință recomandînd să nu se treacă cu indiferentă pe lingă această chesti­une. Sa vedem cum se prezintă, din a­cest punct de vedere, nopțile Craiovei în preajma „orei misterelor“, după ce totul pare a se fi liniștit, după ce s-a scurs și ultima serie de cinefili ca­re­­ obișnuiesc să comenteze strigînd pe străzi cele văzute pe ecran, după ce, în sfîrșit, familiile care au ghinionul să locuiască pe „căile filmului“ au coborît cu mic cu­l­are în puful cald al som­nului dinții, apar, in tempo di marcia, mașinile de stropit. Aceste utilaje de întreținere, a ceea ce numim spațiile verzi, oricît de pașnice ar fi, oricît de nobilă le-ar fi menirea, nu fac, totuși, un zgomot mai mic decit acela al unei brigăzi de tancuri pornită în aplicație de noapte. Așa că, preț de un ceas și mai bine, locatarii blocurilor de la „Popa Șapcă“ și „Lumea copiilor“, de la „Romarta“ și „Casa albă“, de la „A­­prozar“ și „Gostat“, ascultă­­ pe rînd, după cum se­ ajunge sub geamuri mi­nunea pe roate a tehnicii edilitare - cu inima sărită, cu ochii cîrpiți și cu nervii barcea-parcea, hîrîitul metalic al motoarelor de la miezul-nopții. Amba­late, reambalate, debraiate, stopate, combinate cu niagara miniaturală furtunurilor și cu replicile vioaie ale bra­­vilor șoferi și grădinari („Costicănă, trage mai la dreapta !“), ele oferă un concert nocturn, interesant, poate, pen­tru pătimașii muzicii concrete, dar cu siguranță stîrnitor de blesteme din par­tea ființelor mai puțin muzicale, ani­mate numai și numai de banala dorința de a dormi. Pentru completarea acestei imagini au­ditive - care în ultima vreme ne-a mai slăbit adăugați la cele de mai sus frînatul șuierător sau pornirile specta­culoase (gen „Sfîntul !“) ale mașinilor din stațiile Gelax și, mai cu seamă, adăugați șezătorile pe care le încing șoferii în lipsă de clientelă, ca să nu-i apuce somnul. Poți auzi, fără să ieși pe balcon, ultimele anecdote care circulă în lumea conductorilor auto, poți afla întîmplări insolite din biografia cîte unui vajnic șofer, povestite chiar de erou („Cînd am pus mîna pe mani­­velăăă !...“) și, în plus, poți face plă­cuta constatare că între „oamenii de la volan“ și „oamenii ordinii publice“ e­­xistă nu o eternă rîcă, cum cred unii, ci relații de strînsă amiciție. Căci, nu o dată, ca să le mai treacă de urît înșiși aceștia - și, mai ales, tovarășii în uniforme cafenii însărcinați cu paza vitrinelor participa la șezătorile șo­ferilor, întregind programul artistic cu istorisiri care de care mai spirituale, rostite cu o dicțiune impecabilă și la o intensitate care face să-ți vibreze, vesel, paharul de pe noptieră. în felul acesta, auzindu-i toată noap­tea, ai cel puțin asigurarea că, dacă­ ai fi să dormi, ai putea s-o faci liniștit , oamenii însărcinați cu ordinea și paza nu dorm, sînt deștepți ! Dar despre aceasta, în capitolul ur­mător: II. Cineva, acolo jos, mă iubește ? în evul mediu, oricît ne-ar părea de ciudat pentru acele vremi întunecate, locuitorii burgurilor dormeau foarte li­niștiți. Fiecare cetate își plătea paznici PETRE DRAGU (Continuare în pag. a II-a) în fiecare sîmbătă carnet turistic Ce facem mîine? Mi-au plăcut întotdeauna ploile la munte. Cele ce se dezlănțuiesc spontan au un farmec aparte. Mai sus de­ Novaci, spre izvoarele Gi­ Iortului, cu cîteva zile în urmă, ademeneam, cu undița, păstrăvii as­cunși la pîndă printre bolovanii din gheața fluidă a pîrîului. Pe ce­rul arcuit peste muntele Cărbu­nele plutea un zăbranic cenușiu. Frunzele de fag au început să mur­mure. Apoi, mărgele de apa au prins să puncteze lespezile de cal­car. Am căutat adăpost sub ra­muri de fag. Pe Valea Gilortului, ploile sunt dese, dar nu durează mult. Inginerul Ion Bică, șeful ocolului silvic din Novaci, alături de care am drumețit de atîtea ori prin nor­dul regiunii, a scrutat depărtările și ne-a dat garanții .­­ Se luminează pe Cărbunele. Curînd o să avem vreme bună. Soarele a coborît apoi în vale, inundînd-o cu o lumină diafană, și am pornit mai departe la drum, să vizităm cantonul de vînătoare de la Inșirata, bolțile cioplite de natură cu dalta vremii în calcar, unde a­pele au săpat cu răbdare filigrame cu nuanțe de aur și platină. Autocamioanele încărcate cu buș­teni coborau spre Novaci, și de a­­colo mai departe, spre Tîrgu-Jiu, unde lemnul se transformă în foto­liu pentru sală de spectacole, în parchete sau în mobilă pentru a­­partamentele noastre. Pe aci s-a construit un drum forestier, pe ca­re, nu peste multă vreme, se va putea ajunge, în condiții avanta­joase pentru autoturisme, pînă la cabana Rînca și pînă la releul de radio și televiziune ce se înalță pe muntele Cărbunele. Am pornit, așa­dar, la drum, res­­pirînd aerul purificat de sitele ploii, și, după o jumătate de oră, am strîns mîna pădurarului Savu, „omul cu inimă de spune inginerul Rică - aur“ - cum omul care, la înșirată, crește pui de căprioară, pentru ca atunci cînd sînt în stare să-și găsească singuri hrana, să-i lase slobozi în adîncimile păduri­lor, pentru a se păstra un tezaur viu de care sînt legate atîtea și atîtea legende ale poporului nos­tru. Aci­­la înșirată, a fost construit, cu ani în urmă, un țarc din lemne de brad și de fag, la adăpostul că­ruia au crescut puii de cerb lopatar aduși din J Hațeg. Savu, pădurarul, le-a dat cîte un nume la fiecare. Pe unul îl cheamă Mișu, pe altul Dumitru. Mișu nu mai caută acum LUCIAN ZATTI (Continuare în pag. a II-a). ............................................................ uni « 11 m­­­­i iii i ilm­nil­i III IIII illilini I mUN­imiU­ Ill III I III MII IIIU* In«, sprn izvoarele Gilortnlni

Next