Inainte, iulie 1967 (Anul 24, nr. 6947-6972)
1967-07-22 / nr. 6965
ORCAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.CR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXIII NR. 6965 SÂMBĂTĂ 22 IULIE 1967 4 PAGINI 25 BANI Victoria constructorilor de la „Electroputere“, prima locomotivă electrică românească Constructorii de locomotive de la uzina „Electroputere" — Craiova au sărbătorit, ieri, un eveniment de o deosebită însemnătate în viața uzinei, marcînd terminarea construcției primei locomotive electrice de 5100 kW și realizarea celei de a 500-a locomotive Diesel-electrice de 2100 C.P. La mitingul organizat cu acest prilej au participat reprezentanți ai organelor locale de partid, ai Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, sute de constructori. Au luat cuvîntul Nicolae Pădureanu, secretarul comitetului de partid al uzinei, Saul Serer, director tehnic, Mircea Dinculescu, șef de echipă și alții. Felicitînd colectivul uzinei pentru realizările obținute, ing. Heroureșteanu a adus salutul Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini. In numele Comitetului regional Oltenia al P.C.R., luat cuvîntul tov. Ilie Bădincut, în încheiere, cei prezenți au trimis o telegramă Comitetului Central, tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care colectivul uzinei asigură conducerea partidului că va acorda în continuare, o atenție sporită îndeplinirii marilor sarcini ale cincinalului. ^iiiftininiiiiiiinniiiiiii Hii Hinii Hiinnii iiiliiiuiiiiiii H Hiinnn B g I Cronica I economică s -(In pag. a 111-a) | DINAMIC AL PRODUCȚIEI Respectarea programului de producție-o chestiune facultativă ? Nu există unitate industrială unde să nu se fi întreprins — sau să se întreprindă la ora de față — ample studii cu privire la închiderea tuturor „canalelor“ prin care se scurge, fără rezultate pentru producție, un timp prețios. Din păcate, mai sunt întreprinderi în care, însă datorită indisciplinei, timpul se irosește, se acumulează pagube însemnate. Constatările de mai jos sunt rezultatul unui raid desfășurat într-o singură zi — 4 iulie — în 14 unități din industria republicană și șase unități de construcții din regiune. In unitățile industriale s-a constatat, în această zi, că 35 muncitori au plecat mai devreme din schimbul trei, 149 muncitori au întîrziat la schimbul unu și 81 muncitori au absentat nemotivat. Timpul nefolosit a însumat 858 ore și 6 minute, nerealizîndu-se, astfel, o producție în valoare de 40.000 lei. Situația e și mai gravă în unitățile de construcții: 45 muncitori au întîrziat de la lucru, 152 au părăsit mai devreme șantierele, 202 au absentat nemotivat, pierzîndu-se 2094 ore și 20 minute, timp în care se puteau executa lucrări în valoare de 38.000 lei. Timpul de lucru nefolosit în schimbul unu a reprezentat 0,7 la sută în unitățile industriale și 3,1 la sută în unitățile de construcții. Cele mai trec■ Intr-o singură zi, în 14 unități din industria republicană și 6 unități din construcții , pierderi de peste 200.000 lei, datorită indisciplinei și organizării defectuoase a proceselor de producție. Peste cazuri de nerespectare a disciplinei în muncă s-au constatat la I.S.C.I. — C.E.T., I.R.A., întreprindereabricate de prefaCraiova — și T.R.C.O. șantierul 5 din Tr.Severin. In ceea ce privește respectarea programului de către personalul tehnicoadministrativ, situația se prezintă în felul următor: în numai șapte întreprinderi industriale, 49 de salariați s-au prezentat la serviciu cu întîrzieri între 5 și... 150 de minute ! Condicile de prezență ale personalului tehnico-administrativ din aceste întreprinderi oferă, nu o dată, astfel de aspecte, cel puțin curioase , ori nu sunt semnate de toți salariații, ori sunt semnate, în momentul sosirii la lucru, și pentru plecare, ori nu sînt ridicate o dată cu începerea programului. Concluziile se impun de la sine. O astfel de situație obligă la măsuri neîntîrziate. Trebuie I. CUCUI (Continuare în pag. a IlI-a) Carnet de campanie • De ce nu vă îngrijiți de soarta recoltei viitoare ? cole Numărul gospodăriilor agrioe stat din regiunea noastră care raportează terminarea strîngerii recoltei crește de la o zi la alta. Zilele trecute, această importantă lucrare a luat sfîrșit la GAS Redea, Rusăneștii de Jos, Corabia, Tîmburești, Sadova, Băilești, Plenița, Vrata, Gîrla Mare, Pătule, Romanești, Craiova. Moțăței Ținind seama de faptul în ultimele zile ritmul recoltatatului s-a intensificat în majoritatea unităților, cît și la nivelul trustului, există toate premizele ca în cel mai scurt timp posibil strînsul recoltei de păioase să se termine în toate gospodăriile agricole de la planurile de acțiune ale unităților, întocmite pentru campania agricolă de vară se prevăd măsuri concrete ca paralel cu recoltatul să se treacă imediat la eliberarea de paie a terenului și la executarea arăturilor de vara. In acest scop s-au stabilit numărul tractoarelor, viteza zilnică de lucru ce trebuie îndeplinită la executarea arăturilor. Trebuie spus că, spre deosebire de anii precedenți, în acest an există condiții deosebit de favorabile pentru executarea arăturilor de vară, lucrare de bază pentru recolta viitoare. Faptele arată că, chiar în unități în care recoltatul s-a terminat, sau se află pe sfîrșite, ritmul arăturilor este departe de a fi considerat satisfăcător. GAS Moțăței, de exemplu, are o puternică bază tehnico-materială care-i permite să execute concomitent un mare și felurit volum de lucrări. Cu toate acestea pînă zilele trecute unitatea amintită a executat alături de vară abia pe 400 din cele 1550 ha. GAS Vrata a terminat restatul printre primele uniți din raionul Calafat. Prin umare, tractoarele și celelalte ilaje, fiind eliberate de lucrările de strîngerea recoli, puteau fi folosite din in la executarea arăturilor î vară. Totuși, la GAS Vra, au fost arate 180 din 843 îctare. n ciuda numărului mare 3 tractoare de care dispun, LS Leu a executat alături afară pe numai 250 din 1200 a, iar GAS Craiova pe 200 in 1810 ha. planificate. Din toate această situație, care nu pate mulțumi pe nimeni, nute izolată. Ea se întîlnește și GAS Balasan, Dobrosloveni, Stule, Rogova, Mihăița, etc. Conducerea Trustului regioal Gostat a dat în repetate înduri indicații pentru foloirea tractoarelor cu întreaga opacitate de producție. S-a ccentuat asupra necesității a și în acele ore cind, din auza umidității nu se poate iira la recoltat, tractoarele fie folosite din plin la recutarea arăturilor. Ce folosisă că aceste indicații nu se plică cu toată răspunderea în toate unitățile J îndemn spre noi succese în cuvîntul rostit la mitingul de la teren consacrat „Electropu realizării locomotivei Diesel-electri ] ce nr. 500 și a primei locomotive electrice romănești, tov. Ilie Bădicuț, ] secretar al Comitetului re ■gional Oltenia al P.C.R., tre ■ cînd în revistă rezultatele dobîndite de colectivul uzinei, a scos în evidență sarcinile complexe, de mare răspundere, care stau în fața colectivului de aici. „Succesele obținute, — a spus vorbitorul — vă îndeamnă să ridicați mereu : mai sus prestigiul faptelor , dv. de muncă. Biroul Comitetului regional de partid își exprimă convingerea că talentații constructori ai uzinei, cu entuziasmul lor mereu viu, cu hotărîrea și spiritul inventiv care-i caracterizează, vor reuși, sub îndrumarea atentă a comitetului de partid, nu numai să-și îndeplinească exemplare sarcinile puse de cel de-al doilea an al cincinalului, ci să le și depășească“. ; DELINCVENTE MAJORE ALE MINORILOR In biroul anchetatorului penal a fost adus un băiat de vreo 11 ani. Curat îmbrăcat, aruncă priviri sfioase dosarelor iluminoase, iar din cînd în cînd, părinților. — Spune, Mirele (n.n. : Dumitru Băzăvan), cum ai furat cei 1400 lei de la profesoara Maria S ? Băiatul își frămîntă mîinile încurcat, părinții îl fixează atent, ca și cum ar voi să audă acum de la el un adevăr neștiut. Și băiatul povestește detaliat cum a procedat... — Și ce-ai făcut cu ei ? — Am cumpărat loz în plic , cu toți banii... Ba ni... Mi-au rămas încă 200 lei (curios, nici un vînzător de lozuri nu l-a întrebat de unde are atîția bani !). — Tu știi cum se numește cel care fură ? — Da, hot— Și unde trebuie să stea ? — La școala de corecție, — așa mi-a spus mama. Un plîns înăbușit întrerupe convorbirea. Băiatul privește spre mama ce-și tine capul în mîini. Privirea i se precipită și izbucnește și el în plîns. Tatăl stă calm pe scaun, scrii TRIBIVA =1 lîndu-i pe amîndoi. O scenă 1 plină de patetism, și totuși... § — Vina este numai a ei, tovarășe anchetator — intervine capul familiei. Băiatul a mai furat bani și înainte, dar l-a s iertat. Cînd încercam să fiu mai aspru cu el, mă împiedicam să o fac... Se lasă un moment de li § niște. Anchetatorul scrie ceva, apoi se adresează categoric s › — Ce ziceți să facem cu § băiatul ? s Mama își șterge, grăbită, lacrimile și începe grav . I ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Citiți în pag. a ll-a ACTUĂ LIVEA CULTURALA teatru • plastică • artă populară COMUNICAT cu privire la vizita în Olanda a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitația guvernului olandez, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vizită oficială în Olanda între 17 și 21 iulie 1967. Invitația a fost făcută cu prilejul vizitei în România in cursul lunii ianuarie a acestui an a ministrului olandez al afacerilor externe, J. M. A. H. Lans. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au fost primiți la Palatul Loesdijk de către Majestatea Sa Regina, care i-a reținut la dejun. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au făcut vizite primului ministru al Olandei și președinților primei și celei de a doua Camere ale Statelor Generale. Cu ocazia vizitei în orașul Amsterdam, președintele Consiliului de Miniștri al României a depus o coroană la Monumentul Național în memoria morților din cel de al doilea război mondial. In cursul șederii lor în Olanda, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au vizitat lucrări de amenajări hidraulice și poldere, precum și unele întreprinderi industriale olandeze. Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au avut convorbiri cu primul ministru al Olandei, Piet de Jong, și cu ministrul afacerilor externe, Joseph Lans, cu privire la dezvoltarea relațiilor româno-olandeze și la principalele probleme internaționale. La convorbiri au mai participat : Din partea română : Angelo Miculescu, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, Mircea Bălănescu, ambasador, director în Ministerul Afacerilor Externe, Mircea Bădică, director în Ministerul Comerțului Exterior. Din partea olandeză, H. 3 de Koster, secretar de stat al afacerilor externe, J. B. Haverkorn van Rijsewijk, ambasadorul Olandei la București, J. A. de Rănitz, director general al afacerilor politice din Ministerul Afacerilor Externe, W. P. H. van Dorschot, director general al relațiilor economice externe din Ministerul Afacerilor Economice, D. M. Ringwalda, consilier la Cabinetul primului ministru, M. C. van der Burcht van Lichternbergh, director al Direcției pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe, P. J. Polak, șeful biroului pentru Europa răsăriteană din Ministerul Afacerilor Externe. Cele două părți și-au exprimat satisfacția în legătură cu faptul că între România și Olanda în prezent nu există probleme în suspensie și că relațiile dintre ele se dezvoltă favorabil în interesul am(Continuare in pag. a IV-a). înapoierea în Capitală a tovarășului Ion Gheorghe Maurer Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială in Olanda, la invitația guvernului acestei țări. In timpul vizitei, premierd român a fost însoțit de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, de consilieri și experți. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, și membri ai guvernului. Au fost de față D. H. Visscher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la București, și membrii ambasadei. (Agerpres). NOPȚILE ORAȘULUI I. Șezătoare la ora misterelor . Să pornim de la funcția primordială nopții : aceea de a constitui un timp de odihnă cuvenit omului prin înseși legile firii. La oraș, unde nu se mai poate vorbi de mulți ani despre o noapte așa cum ne-o zugrăvea Tradem cu acel somn adînc, patriarhal, venit iute, înecat în pulberi și ritmat de hămăitul adormitor al crinilor - orele de odihnă ale cetățeanului trebuie să constituie, în noile condiții, o preocupare de frunte pentru edili, cu atît mai mult cu cît organisme internaționale anume constituite au declarat zgomotul citadin ca fiind, la anumite intensități, de-a dreptul nociv, oamenii de știință recomandînd să nu se treacă cu indiferentă pe lingă această chestiune. Sa vedem cum se prezintă, din acest punct de vedere, nopțile Craiovei în preajma „orei misterelor“, după ce totul pare a se fi liniștit, după ce s-a scurs și ultima serie de cinefili care obișnuiesc să comenteze strigînd pe străzi cele văzute pe ecran, după ce, în sfîrșit, familiile care au ghinionul să locuiască pe „căile filmului“ au coborît cu mic culare în puful cald al somnului dinții, apar, in tempo di marcia, mașinile de stropit. Aceste utilaje de întreținere, a ceea ce numim spațiile verzi, oricît de pașnice ar fi, oricît de nobilă le-ar fi menirea, nu fac, totuși, un zgomot mai mic decit acela al unei brigăzi de tancuri pornită în aplicație de noapte. Așa că, preț de un ceas și mai bine, locatarii blocurilor de la „Popa Șapcă“ și „Lumea copiilor“, de la „Romarta“ și „Casa albă“, de la „Aprozar“ și „Gostat“, ascultă pe rînd, după cum se ajunge sub geamuri minunea pe roate a tehnicii edilitare - cu inima sărită, cu ochii cîrpiți și cu nervii barcea-parcea, hîrîitul metalic al motoarelor de la miezul-nopții. Ambalate, reambalate, debraiate, stopate, combinate cu niagara miniaturală furtunurilor și cu replicile vioaie ale bravilor șoferi și grădinari („Costicănă, trage mai la dreapta !“), ele oferă un concert nocturn, interesant, poate, pentru pătimașii muzicii concrete, dar cu siguranță stîrnitor de blesteme din partea ființelor mai puțin muzicale, animate numai și numai de banala dorința de a dormi. Pentru completarea acestei imagini auditive - care în ultima vreme ne-a mai slăbit adăugați la cele de mai sus frînatul șuierător sau pornirile spectaculoase (gen „Sfîntul !“) ale mașinilor din stațiile Gelax și, mai cu seamă, adăugați șezătorile pe care le încing șoferii în lipsă de clientelă, ca să nu-i apuce somnul. Poți auzi, fără să ieși pe balcon, ultimele anecdote care circulă în lumea conductorilor auto, poți afla întîmplări insolite din biografia cîte unui vajnic șofer, povestite chiar de erou („Cînd am pus mîna pe manivelăăă !...“) și, în plus, poți face plăcuta constatare că între „oamenii de la volan“ și „oamenii ordinii publice“ există nu o eternă rîcă, cum cred unii, ci relații de strînsă amiciție. Căci, nu o dată, ca să le mai treacă de urît înșiși aceștia - și, mai ales, tovarășii în uniforme cafenii însărcinați cu paza vitrinelor participa la șezătorile șoferilor, întregind programul artistic cu istorisiri care de care mai spirituale, rostite cu o dicțiune impecabilă și la o intensitate care face să-ți vibreze, vesel, paharul de pe noptieră. în felul acesta, auzindu-i toată noaptea, ai cel puțin asigurarea că, dacă ai fi să dormi, ai putea s-o faci liniștit , oamenii însărcinați cu ordinea și paza nu dorm, sînt deștepți ! Dar despre aceasta, în capitolul următor: II. Cineva, acolo jos, mă iubește ? în evul mediu, oricît ne-ar părea de ciudat pentru acele vremi întunecate, locuitorii burgurilor dormeau foarte liniștiți. Fiecare cetate își plătea paznici PETRE DRAGU (Continuare în pag. a II-a) în fiecare sîmbătă carnet turistic Ce facem mîine? Mi-au plăcut întotdeauna ploile la munte. Cele ce se dezlănțuiesc spontan au un farmec aparte. Mai sus de Novaci, spre izvoarele Gi Iortului, cu cîteva zile în urmă, ademeneam, cu undița, păstrăvii ascunși la pîndă printre bolovanii din gheața fluidă a pîrîului. Pe cerul arcuit peste muntele Cărbunele plutea un zăbranic cenușiu. Frunzele de fag au început să murmure. Apoi, mărgele de apa au prins să puncteze lespezile de calcar. Am căutat adăpost sub ramuri de fag. Pe Valea Gilortului, ploile sunt dese, dar nu durează mult. Inginerul Ion Bică, șeful ocolului silvic din Novaci, alături de care am drumețit de atîtea ori prin nordul regiunii, a scrutat depărtările și ne-a dat garanții . Se luminează pe Cărbunele. Curînd o să avem vreme bună. Soarele a coborît apoi în vale, inundînd-o cu o lumină diafană, și am pornit mai departe la drum, să vizităm cantonul de vînătoare de la Inșirata, bolțile cioplite de natură cu dalta vremii în calcar, unde apele au săpat cu răbdare filigrame cu nuanțe de aur și platină. Autocamioanele încărcate cu bușteni coborau spre Novaci, și de acolo mai departe, spre Tîrgu-Jiu, unde lemnul se transformă în fotoliu pentru sală de spectacole, în parchete sau în mobilă pentru apartamentele noastre. Pe aci s-a construit un drum forestier, pe care, nu peste multă vreme, se va putea ajunge, în condiții avantajoase pentru autoturisme, pînă la cabana Rînca și pînă la releul de radio și televiziune ce se înalță pe muntele Cărbunele. Am pornit, așadar, la drum, respirînd aerul purificat de sitele ploii, și, după o jumătate de oră, am strîns mîna pădurarului Savu, „omul cu inimă de spune inginerul Rică - aur“ - cum omul care, la înșirată, crește pui de căprioară, pentru ca atunci cînd sînt în stare să-și găsească singuri hrana, să-i lase slobozi în adîncimile pădurilor, pentru a se păstra un tezaur viu de care sînt legate atîtea și atîtea legende ale poporului nostru. Acila înșirată, a fost construit, cu ani în urmă, un țarc din lemne de brad și de fag, la adăpostul căruia au crescut puii de cerb lopatar aduși din J Hațeg. Savu, pădurarul, le-a dat cîte un nume la fiecare. Pe unul îl cheamă Mișu, pe altul Dumitru. Mișu nu mai caută acum LUCIAN ZATTI (Continuare în pag. a II-a). ............................................................ uni « 11 mi iii i ilmnili III IIII illilini I mUNimiU Ill III I III MII IIIU* In«, sprn izvoarele Gilortnlni