Inainte, octombrie 1967 (Anul 24, nr. 7024-7049)
1967-10-01 / nr. 7024
ie ► niininiiiiHiiiiniimiiimiimiiiiimmiimiiiimmiiiiimmmmiiimnmmmimiiiiimnmiii ■*! i = „ZIUA 1 RECOLTEI" ) (sărbătoare al întregului popor ( De la Olt pînă la Cerna și de la Dunăre pînă la poalele Parîngului, peste tot în Oltenia ca de altfel în întreaga țară, astăzi se sărbătorește „Ziua recoltei“. Ea reprezintă o dezvoltare a tradiției harnicului și talentatului nostru popor care încă din vechi timpuri sărbătorește culesul holdelor. Pentru membrii cooperativelor agricole, lucrătorii I.A.S. și S.M.T., „Ziua recoltei“ constituie un minunat prilej de manifestare a muncii împlinite, de sărbătorire a hărniciei omului în efortul său necontenit spre belșug și bunăstare. „Ziua recoltei“ oferă tuturor posibilitatea de a cunoaște concret că, pe măsura împlinirii în fapte a politicii înțelepte a partidului nostru care orientează în mod statornic agricultura pe calea dezvoltării intensive și multilaterale, rodul ogoarelor devine tot mai bogat. Incepînd de anul trecut, cînd a fost instituită de Comitetul Central al P.C.R. și Consiliul de Miniștri, sărbătoarea recoltei a primit noi dimensiuni, o amploare pe măsura transformărilor adînci ce au avut loc în agricultura socialistă aflată în plin progres de dezvoltare și modernizare. Așadar, prin amploarea și conținutul său, „Ziua recoltei poate fi considerată pe drept cuvînt sărbătoare obștească a întregului popor. La Craiova, la Băilești, Calafat, Corabia, Vînju-Mare cît și în nordul regiunii, astăzi peste tot, în cea mai îndepărtată așezare omenească, este o zi a bucuriei, petrecerii, cîntecului și jocului nostru strămoșesc. In același timp, „Ziua recoltei“ prilejuiește un bogat bilanț al muncii însuflețite a țăranilor cooperatori, lucrătorilor din I.A.S. și S.M.T., care folosind cu pricepere baza tehnico-materială pe care o au la îndemînă, dezvoltînd experiența acumulată, au izbutit să smulgă pămîntului roade îmbelșugate cum nu s-au întîlnit niciodată prin partea locului. Cine merge astăzi — și este bine să mergem cu toții — acolo unde se sărbătorește „Ziua recoltei“ în orașe, sate, centre muncitorești, va fi martorul afirmării artei noastre populare, a obiceiurilor strămoșești transmise din generație în generație, a simțului artistic neegalat al poporului român. Acest al doilea an al cincinalului este bogat în roade. Bucurîndu-se din plin de sprijinul substanțial și multilateral al partidului și statului materializat în dezvoltarea bazei tehnice a agriculturii, cooperatorii, lucrătorii din I.A.S., mecanizatorii S.M.T., vor putea să (Continuare In pag. a III-a) Vizitați expozițiile-tîrg ! Aveți ce vedea și ce cumpăra. w* 1 MORBULE ACCENTE suficienței! Simptomele suficienței se manifestă la unele persoane destul de timpuriu și încet, încet, cei predispuși la îmbolnăvire, dacă n-au suferit atacuri violente, trec în faza cronică, strecurîndu-se pînă la adînci bătrîneți printre cei necontaminați. Suficiența se exteriorizează printr-o exagerată mulțumire de sine. Cei care o debitează i se pare ca știe atît de multe lucruri și că are atit de multă experiență, incit semenii săi se găsesc întotdeauna într-o jalnică inferioritate. Suficientul își tratează semenii, și în mod deosebit inferiorii, cu un dispreț suveran. Deși pare curios, suficiența face casă bună cu slugărnicia. In fața șefului, suficientul își etalează curajos calitățile și meritele în muncă. Are la îndemîna cîteva procedee specifice de a nu supăra și de a se pune bine. Mai întîi, coroana lui vertebrală se îndoaie așa de repede și așa de mult de parc-ar fi nu- iielușă de alun. Folosește apoi clar și apăsat pronumele de reverență „dumneavoastră“, asociindu-l frecvent cu inofensivul, dar flatantul „aveți dreptate“. • Chiar în aceste împrejurări, suficientul nu uită să sublinieze prin cuvinte ne- i vinovate meritele pe care de fapt nu le are. Urechea șefului aude la intervale ■ foarte scurte : „pe baza experienței noastre“, „cu bruma de cunoștințe ce - l avem“, sau : „asta am facut-o eu“, „aici m-am gîndit", dincolo „am realizat" , etc. Suficientul nu se sfiește să spună că într-o instituție, unde lucrează numeroși oameni capabili, toate realizările i se datoresc lui. ■ Un profesor de limba română îmi povestea cu multa însuflețire despre metodele pe care le folosește pentru însușirea temeinică a cunoștințelor de literatură și gramatică de către elevii clasei a opta de la școala generală unde funcționează. Convingerea cu care arăta „minunatele“ rezultate ale muncii sale m-ar fi entuziasmat peste măsură dacă n-aș fi știut că ani în șir a intrat în clasa mult după sunetul clopoțelului, a ieșit deseori înainte de semnalul recreației și, nu mai departe de vara aceasta, dintr-o clasă cu 30 de învățăcei abia patru au reușit la examenul de admitere în liceu. Profesorul suferă de o formă foarte avansată de suficientă împrejurări favorabile mi-au înlesnit, în cursul anului universitar trecut, să fiu martor la niște discuții spontane și sincere, cu diferiți studenți din anul I ai unei facultăți tehnice, despre modul cum se pregătesc pentru examene. M-a surprins faptul că multora li se părea foarte firesc sa studieze numai după notițele luate la curs și aceasta numai in preajma examenelor. Am ținut sa stau de vorbă cu ei și în urma sesiunii de vară. Printre altele, băieții își numărau „boabele“ și demonstrau cu argumente dintre cele mai convingătoare „fantasticul ghinion“ de la examene, care i-a proiectat, nemeritat, foarte aproape de punctul originii celor două axe de coordonate. (Pe abscisă total are studiu individual, iar pe ordonată notele obținute la examen). în dosul acestor manifestări de sfărîmare a regulilor și de sfidare a muncii sistematice, la tinerii mei prieteni se ascunde periculosul morb al suficienței. Starea aceasta de îmbătare cu apă rece care-l face pe om să se rupă de realitate și să creadă că e altceva decît este, constituie un indiciu precis al identificării suficienților. Suficientul spune despre dorințele lui că sunt deja succese. El este un meșter al vorbelor mari, dar nu și al faptelor. Suficientului îi lipsește întotdeauna un timp al lucrării și anume : prezentul. Ori a făcut ceva extraordinar în trecut, ori va face ceva deosebit în viitor. Nedepistată la timp și netratată ca atare, suficiența devine o frîna destul de serioasă în calea dezvoltării și progresului. Prof. D. IORDAGHE ANUL XXIV NR. 7024 DUMINICĂ 1 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI 25 BANI Tîrgu-Jiu Lat.o.iu Pete ale Timpuri noi“ nepăsării pe luciul mobilei Profilată îndeosebi pe prelucrarea lemnului, I.O.I. „Timpuri noi“ din Tîrgu- Jiu a acumulat în ultimii ani o bogată experiență, oferind comerțului mai multe tipuri de mobilă. Anul acesta de exemplu, se fabrică camere combinate tip „Tîrgu-Jiu“ (7140 lei), camere combinate tip „11 Iunie“ (3179 lei), sufragerii tip „Jiul“ (4501 lei), studiouri și biblioteci. Ca formă de concepție, utilitate, estetică și finisaj răspundele preferințelor și exigențelor mereu crescînde ale cumpărătorilor ? Afirmațiile unui șef de secție... întrebîndu-l despre calitatea produselor, tov. Petre Andrița, șeful secției nr. 1, unde se realizează cele mai multe tipuri de mobilă ne-a răspuns pe un ton din care se degaja siguranța: „Anul acesta n-am avut nici un refuz, n-am primit nici o reclamație...“ Și, în continuare, tov. Andrița ne-a informat că un colectiv din care au făcut parte șeful secției, controlorul tehnic de calitate și cinci dintre cei mai buni muncitori, a studiat îndeaproape fenomenul care ducea la apariția anumitor deformări la piesele de mobilă. S-a stabilit că cheresteaua nu era suficient de uscată. Acum materialul lemnos se croiește și se stivuiește cu două luni înainte de a fi prelucrat (vom vedea însă că nu s-a ajuns la perioada de 120 de zile necesară uscării, așa cum prevede, de altfel tehnologia de fabricație). Tot la această secție s-a făcut o nouă reorganizare a echipelor (din trei s-au format două). O echipă execută numai montajul pe alb, iar alta montajul definitiv al pieselor de mobilă. In felul acesta, s-a urmărit reducerea operațiilor de manipulare și AUREL POPESCU (Continuare în pag. a III-a) 414 "(îllllllllllllllllliliIl IIIIIMI Millllllllllllllillli I I I I IIIIIIilil IIIl IIIIIlIIll I I IIII Il IIII IIIlllllllllIl I I IIIIIIII Il I IIII Ill I IIIIIIIlllI1I1IH111I1I.H1..11............. rPili,num,um......................................mim,........mm...........mim,................................................................li..................................................................................................................................................... • Azi, în regiune, atît la sate cît și la orașe, întreaga mișcare artistică și cele mai multe dintre manifestările sportive sînt dedicate „Zilei recoltei", hărniciei celor ce au făcut ogoarele să rodească mai mult ca altădată, bucuriei toamnei bogate in rod. Peste tot s-au amenajat pentru formații artistice estrade în preajma expozițiilor-tîrg. • La Turnu-Severin, estrada formațiilor artistice a fost amenajată în piața „Mircea“. După deschiderea festivă, mai multe formații artistice din oraș vor prezenta un spectacol folcloric. Apoi, pînă după-amiază, se vor încinge hore populare care vor fi urmate de alt spectacol folcloric. Seara, în sala „Victoria“, severinenii au organizat pentru tineret un carnaval al recoltei. • In cele două orașe ale raionului Strehaia (la Motru și Strehaia) au loc, azi, activități mai deosebite, la reușita cărora participă formații artistice și din alte localități. Așa de pildă, pe estrada din Strehaia își vor da concursul formații ale casei de duminicale cultură, ale căminelor din Stîngăceaua, Jirov, Greci, Breznița, Deleni, Văgiulești. Minerii din Motru vor asista la spectacole oferite de un mare număr de artiști amatori din Roșiuța, Zegujani, Iormănești, Cătunele, Samarinești și Broșteni. • Și în orașul Corabia, agenda artistică a „Zilei recoltei“ se anunță mai mult decît atractivă. Aci vor oferi clipe de neuitată măiestrie artistică, cunoscutul ansamblu folcloric al căminului cultural din Dăbuleni și alături de el, formații din oraș, taraful din Obîrșia, cel din Ianca și dansatorii de la Gircov. După cîte se vede, spectacol de... zile mari. • La Caracal, în afară de spectacolele de la expoziția-tîrg, care au fost pregătite cu multă atenție, la casa de cultură se deschide și o expoziție de artă populară. în dimineața de azi, deschiderea „Zilei recoltei“ are loc în fiecare comună, fiind urmată de spectacole ale echipelor locale. După-amiază se desfășoară schimburi de formații artistice între comunele vecine. Pentru excursiile de azi, O N.T.-ul a fost nevoit sa apeleze și la alte mijloace de transport decît cele proprii. De pildă, pentru excursia la care participă 320 de salariați de la I.R.A. Craiova sunt necesare opt autobuze. Excursioniștii vor vizita Capitala și obiectivele ei turistice, încheindu-și drumeția în tribunele stadionului pe care se desfășoară meciul dintre Steaua și „U“ Craiova. La o excursie asemănătoare participă, printre alții, și 40 de petroliști craioveni, de la foraj. Proiectanții de la D.S.A.P.C. Oltenia au ales ruta : Craiova-Valea Oltului-Sibiu- Păltiniș. Cîteva grupuri de craioveni au plecat, azi, spre insula Ada-Kaleh și Herculane. La I.I.S. „Independența" Craiova. Un nou produs la examenul calității. Cronica economică * In pag. a lll-a | Un nou an universitar AULĂ FESTIVĂ Universitatea din Craiova pășește mîine în al doilea an de existență. De acum putem vorbi de începutul unui profil universitar, care include în unitatea lui toate aspectele integrante ale culturii superioare : teoretic, tehnic și umanistic. Realizările din cursul anului universitar expirat confirmă adevărul și utilitatea inovației cuprinse în legea organică a Universității din Craiova. Din primul moment, noua instituție s-a înscris cu succes în viața științifică a țării, în cadranul umanist și realist al celorlalte universități ale noastre. Interesul trezit de înființarea unei universități la Craiova s-a concretizat prin marea abundență de înscrieri, la absolut toate facultățile. S-a creat, astfel, posibilitatea selecționării celor mai buni candidați cu care vom deschide peste trei patru ani seria absolvenților. Pentru a înarma pe toți acești tineri cu o înaltă pregătire generală și de specialitate, conducerea universității s-a preocupat de încadrarea celor mai buni profesori universitari, cadre didactice cu reputație științifică în țară și peste hotare. Lor le-am asigurat o succesiune didactică prin numărul sporit de tineri asistenți și preparatori, bine pregătiți profesional. Noul an universitar îl începem sub auspiciile discuțiilor, opiniilor și propunerilor făcute și de cadrele noastre universitare în presă sau la radio pe marginea „Studiului privind dezvoltarea învățămîntului superior“, material de o incontestabilă valoare. Prof. dr. ing. MARIUS PREDA, rectorul Universității din Craiova care avînd la bază directivele Congresului al IX-lea al partidului nostru, va genera, sîntem siguri, o serie de măsuri la nivel central, menite să califice stadiul actual învățămîntului al nostru și să contribuie, totodată, la dezvoltarea învățămîntului superior. Deschiderea noului an universitar la Craiova coincide cu prezența unui corp profesoral sporit. Avem peste 300 de cadre didactice, între care doctori docenți și doctori. Alte cadre depun o activitate susținută în vederea obținerii acestor înalte titluri, asigurînd astfel, în permanență, într-un flux continuu, înaltul nivel științific al învățămîntului superior din universitatea noastră. Prestigiul de care se bucură activitatea însuflețită a cadrelor didactice și a studenților universității craiovene se reflectă și în participarea unui număr mare de candidați la concursul de admitere din anul acesta. Astfel, pentru ocuparea celor 850 de locuri din anul I la secțiile de zi și seral, s-au prezentat peste 3700 de candidați, mulți dintre ei dovedind o frumoasă pregătire. Perspectiva anului viitor se anunță și mai bogată : 2721 de studenți vor urma cursurile la secțiile de zi, 58 la seral și peste 900 la secțiile fără frecvență. Majoritatea studenților de la cursurile de zi vor beneficia de burse integrale sau partiale, iar cei mai merituoși vor obține burse speciale. ((Continuare în pag. a II-a) In pag. a IV-a : Lucră- Adunării Generale a O.N.U. Aniversarea proclamării R. P. Chineze Din toată lumea + + + » + + t [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]++♦ [UNK] »♦++♦ [UNK] [UNK] [UNK] ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»+ ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦ [UNK]+♦ Avancronică fotbalistică : •SPORT» „Dacă ar fi, ce bine-ar fi!" DE LA O DUMINICĂ LA ALTA: O săptămînă „așa și-așa“, dominată de cele cinci partide internationale. Stelarii au făcut, la București, un ușor antrenament in compania unor austrieci cumsecade. Rapidul a deraiat la Plovdiv in ia a unei formații cu care Foresta Fălticeni, în zi bună, ar fi făcut cel putin un meci uud : petroliștii au obținut o victorie egală cu un premiu de consolare , echipa de tineret a capotat la Eskișehir în fata lui Iusuf—Fulgerul, iar juniorii s-au prezentat la Odesa cu temele nefăcute, rămînînd încă o dată corigenți— Oricum, a fost o săptămînă bogată in meciuri și faptul trebuie salutat așa cum se cuvine... LA CRAIOVA. Nici nu s-a răcit bine golul realizat de trio-ul Cîrciumărescu — Ionescu — Florea, că galeria olteană s-a și întors cu privirea spre partida de azi. „Intră sau nu intră Martinovici ”, „Cine-o să-l „țină" pe Constantin ?", „Cum stă Oblemenco cu gurile ” , „Are C.F.R.-ul destule trenuri și O.N.T.-ul destule autocare ca să-i cuprindă pe toți oltenii Iată numai cîteva din întrebările pe tema cărora peluza craioveană a hamletizat, preț de șapte zile din zori și pină-n seară, făcînd atmosfera urbei atit de incandescentă incit partida de astăzi este așteptată ca o ploaie răcoritoare după un zăpuc sufocant (numai de n-ar fi și cu tunete !). Dar, pînă una-alta, să vedem ce „zice" etapa. DIN. BUC. — U.T.A.. Un punct realizat de U.T.A. la București ar da etapei o culoare veselă, apreciată nu numai la Arad. Dar dinamoviștii au făcut totul pentru a cîștiga astăzi (antrenamente, viață sportivă, arbitrul Nițescu...) și pentru a da satisfactie suporterilor lor care — mulți, putini citi sunt — au și ei dreptul la o brumă de bucurie. Măcar ca un premiu pentru... originalitatea preferințelor. U. CLUJ — JIUL. Ambele echipe au obținut în etapa trecută acelea-uri senzaționale și ne gindim PETRE DRAGU (Continuare în pag. a II-a) Fnmiminimii minm Hiimmmniimmmmmin miiimnmt Miiimîn mi Minmnmnnmi.» ^(Mimimiuinuiiimiiiiiiiiiiiimiummiiimiimiimiiimiiiiiiminiiiiiiumuiiiiiiinummr? ► încă șase obiective terminate In cadrul lucrărilor de sistematizare și centralizare electrodinamică pe linia Craiova—Filiași—Orșova, colectivul șantierului nr. 24, condus de ing. Ion Cosma, a terminat încă șase obiective. Astfel, au fost puse la dispoziția beneficiarului: extinderea postului de transformare din stația Filiași, cabine pentru curățitori ace in stația Gura Motrului, un pod la kilometrul 304 (lunca Banului) și altele. C. MOTOC, coresp. Pe șantierele arterelor rutiere Constructorii din cadrul D.R.D.P., lotul Caracal, au terminat asfaltarea celor nouă km prevăzuți pentru acest an pe drumul național 64 Caracal—Dăneasa. In continuare s-a trecut la asfaltarea a încă un km peste plan. Pe un alt șantier, la lotul Corabia, s-au executat 9 km îmbrăcăminți asfaltice pe D. N. 54 Caracal—Corabia, iar constructorii din cadrul lotului Perișor au dat în exploatare 11,5 km pe drumul național Craiova— Calafat. La Bengești, colectivul lotului D.R.D.P. lucrează la asfaltarea drumului național 67C Bengești— Novaci pe o porțiune de 10.300 km în vederea perfecționării circulației turistice în această zonă. * In fabricație—mobilă pentru copii Pentru satisfacerea cerințelor cumpărătorilor, producătorii de mobilă de la C. I. L. Turnu- Severin au introdus în fabricația de serie noi tipuri de produse estetice și durabile. S-a început deja livrarea către unitățile comerciale a scăunelelor pentru copii denumite „Mugurel“ și „Pifu“. S-a început, de asemenea, fabricația măsuțelor de scris tip 111. Pînă la sfîrșitul anului, întregul lot urmează a fi livrat beneficiarilor. Concert inaugural al noii stagiuni Mîine, la orele 20, în sala Filarmonicii de stat „Oltenia“ din Craiova are loc deschiderea stagiunii 1967— 1968. Concertul simfonic inaugural, dirijat de Teodor Costin, cuprinde Rapsodia I de Marțian Negrea, Simfonia „Manfred“ de P. I. Ceaikovski. Partea solistică a concertului este susținută de Stanley Weiner din S.U.A., cu „Concertul pentru vioară și orchestră“, compoziție proprie. • Concurs pe teme de circulație In sala „23 August“ din Tîrgu-Jiu a fost organizat de către Școala de șoferi profesioniști din oraș, cu sprijinul organelor D.M.R. Oltenia, un concurs „Cine știe, cîștigă“, pe teme de circulație. La concurs au participat peste 600 de elevi, conducători auto din întreprinderile orașului, directori de întreprinderi și instituții, alte persoane interesate în cunoașterea regulilor de circulație pe drumurile publice. Concurenții au dat răspunsuri foarte bune, de un real sprijin pentru cei prezenți. Negricioiu Ion, Ficiu Filoftenie și Igoranu Sevastian au fost premiați. ION DAN, coresp. Biblioteca Centrală i Regională Olteni * 8 nin