Inainte, decembrie 1967 (Anul 24, nr. 7076-7102)

1967-12-01 / nr. 7076

Cîtifs ín pagina a l¥*a EVOLUȚIA CRIZE! CIPRIOTE Declarațiile repre­zentantului special al secretarului ge­neral al O.N.U. Makarios: „Criza cipriotă va fi înlă­turată“ Centro* 1 ♦ Regionota _Ohenm ANUL XXIV NR. 7076 VINERI 1 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 BANI niniTtiMiiniiiiniîTfimiimiimnininimniTiiniinnuuiiiiiTuiiiiiiniiHiiiiniHnuuiuuiHniiuiiiiHimiiiiiiniiiiiiiinHniiMiuiiTiii iiininiiuiniiTiiiiiiiiiniininiiiijiiiiiiiiiniuiiiiininiiiinuinniniiiiiiiniHiniiiiiiiuitiiiiuiiiiiiiimiiii^ DOCUMENTELE PLENAREI C.C. AL P.C.R. in dezbatere: I Parcul de separatoare nr. 11 Țicleni. Operatorul C. Turcu execută controlul zilnic al instalațiilor. Condiții optime pentru forajul economic al sondelor O latură esențială a acti­vității partidului nostru o constituie preocuparea ne­încetată pentru găsirea și fo­losirea celor mai potrivite forme de organizare și con­ducere a economiei. In a­­cest sens, o strălucită ilus­trare a acestei preocupări o constituie proiectul de Di­rective ale C.C. al P.C.R. cu privire la perfecționarea conducerii și planificării e­­conomiei naționale, supus în prezent dezbaterii largi a colectivelor din toate sec­toarele de muncă. Organizarea activității in industrie pe trei verigi — minister, centrală indus­trială, întreprindere — are menirea să asigure condiții pentru valorificarea avanta­jelor coordonării unitare și concentrării raționale producției, concomitent cu a creșterea operativității în activitatea economică cu­rentă. In fiecare din aceste verigi, principiul conducerii și muncii colective urmează să fie însușit ca un princi­piu de bază al conducerii activității economice. După cum se știe, pentru ducerea la îndeplinire a o­­biectivelor prevăzute o con­tribuție însemnată îi revi­ne așezării pe baze științi­fice a organizării producției și a muncii. Propria expe­riență ne-a dovedit că, a­­ceasta se materializează în rezultate economice deose­bite. De pildă, în primele zece luni ale anului, colecti­vul de muncă al întreprin­derii noastre a obținut fru­moase succese pe linia înde­plinirii sarcinilor de plan. Astfel, planul de foraj fost depășit cu 0,8 la sută, a productivitatea muncii a ALEXE­NICA, inginer șef al întreprinderii de foraj Craiova (Continuare în pag. a III-a). Promovarea gestiunii economice proprii în industria locală In pagina a -iI-a iiiiúiiiriiiinmuiiiiuiniiiitiiiiiiiiiliii Hiili Tiiiitiiiiiniiiiiiiiiiiiiinimiiii Mniiii.trininmiiiiiiiiiUUlini Miiiiiiiiiiiminiiiiniiiiiii HiiHmuH Hiiaiiiiiiiiiiiiimiiiitiiiiiiiiiiiiim Hiiii.’iiiiiiiii Miniiiiiii Miiiiiitiiiiitiiiiiiiiiiiiniiiiiiiitiiiiiunitii? Modernizări rutiere Lucrările de asfaltare a dru­mului Craiova-Caracal-Stoe­­nești-Dăneasa au fost încheia­te, creindu-se astfel condiții pentru o mai bună legătură intre­regiunea noastră și Ca­pitala țării. Pină în prezent, această le­gătură se realiza prin interme­diul drumului național Cra­iova — Pitești — București. A­­cum circulația rutieră intre Capitală și orașul Craiova se ușurează simțitor — pe de o parte datorită faptului că ea se face pe două căi, iar pe de alta pentru că șoseaua Bucu­rești — Caracal — Craiova este mai scurtă decit cea care trece prin Pitești, are mai puține pante, razele de curbură sunt mai mari, ceea ce permite sporirea vitezei de circulație. Pentru cei ce împlinesc 18 ani regional pentru Cu­ltură și au luat măsura organizării u­­nor acțiuni în vederea săr­bătoririi celor ce împlinesc altul acesta În ani. Printre a­­cestea, se înscriu : organiza­rea unor simpozioane, expu­neri, conferințe, manifestări cultural-artistice etc. Pe baza planului întocmit, în cursul zi­lei de mîine un grup de tu­riști se va deplasa în mai multe comune din raioanele Craiova, Caracal, Corabia ur­­mînd a face expuneri in fața tinerilor pe următoarele teme : „Republica Socialistă România, stat al oamenilor muncii de la orașe și sate“, „Constituția — legea fundamentală a țării“. 9 Festivalul pionieri­lor și școlarilor Fiindcă trimestrul I se apro­pie de sfîrșit, în toate școlile de cultură generală de la orașe și sate din regiunea noastră este în plină desfășurare festi­valul pionierilor și școlarilor. Fiind o întrecere cultural­­artistică de largă festivalul prilejuiește amploarea juriilor selectarea celor mai bune for­mații de cor, dansuri, a soliști­lor, recitatorilor etc, în vede­rea promovării lor la faze su­perioare — la cele regionale și națională — care se vor ține din doi în doi ani. Pînă acum, asemfeașa serbări pionierești aji inttipi­t­e în multe din co­munele raioanelor Streh­aia, Caracal și Calafat. Prezentări de lenjerie fină în exclusivitate pentru publi­cul feminin. Casa de modă din Craiova a organizat, ieri și azi, primele sale prezentări de lenjerie fină și corsetărie, într-o gamă variată de mo­dele. Mătasea naturală și ve­getală, dantela și alte mate­riale de calitate superioară, folosite la confecționarea o­­biectelor prezentate publicului, conferă mult farmec femini­tății. Modelele prezentate au în­trunit aprecieri favorabile, da­torită măiestriei cu care au fost lucrate, loc O ultimă prezentare va avea în același cadru mîine seară la sediul Casei de modă. LUNA CADOURILOR Astăzi începe tradiționala „Lună a cadourilor“. Prin grija lu­crătorilor din comerț, magazinele au început să capete aspectul unor veritabile expoziții, iar cadourile, pregătite și ambalate atractiv, în sortimente specifice pentru copii și adulți, la pre­țuri accesibile, stîrnesc curiozitatea unanimă. Unitățile comerțu­lui de stat vor desface mărfuri în cantități suficiente, străduin­­du-se să ofere cumpărătorilor produse după gusturi și preferin­țe. Au intrat deja în rețea 35 000 căciulițe pentru femei și copii, 4000 perechi ciorapi ajur, 46 000 fulare pentru adulți și 26 000 fulare pentru copii, 5100 perechi mănuși supraelastice perechi mănuși căptușite, 6600 perechi­ ghete bărbătești, și 12 700 15 500 perechi ghete pentru femei și alte asemenea produse. In sec­torul alimentar se vor desface 900 tone zahăr, 200 tone orez, 40 tone bomboane „Salon“ pentru pom, 40 vagoane de vin etc. Laboratoarele de cofetărie-patiserie vor produce, in luna decem­brie, cantități însemnate de prăjituri, torturi și figurine diferite. Consumatorii le pot obține prin comenzi prealabile, pentru orice cantitate, la unitățile de desfacere cu amănuntul din Craiova, Turnu-Severin, Tîrgu-Jiu, Caracal etc. Nici cei mici nu au fost neglijați. 26 000 artificii, 211 ooo glo­buri diferite, 167 000 bucăți d­ame pentru pom, numeroase figuri­ne .,Moș Gerilă", patine, săniuțe își așteaptă cumpărătorii. Pen­tru evitarea aglomerației s-au luat măsuri ca, pe­ângă Înființa­rea de noi raioane, să se vîndă jucării și prin magazinele ali­mentare cu autoservire. Lucrătorii din comerț vor să ofere publicului consumator și citeva surprize. De exemplu, O.C.L. „Textile-încălțăminte“ — Craiova va organiza, începînd cu data de 10 decembrie, la ma­gazinul „Lumea copiilor“ întîlnirea lui Moș Gerilă cu cei mici. In acest magazin, se va organiza o expoziție de jucării, trico­taje și dulciuri. O altă surpriză , în perioada 20—30 decembrie, Moș Gerilă și-a planificat deplasarea la domiciliul cumpărătorilor care-i vor solicita, între orele 17,30—21. Pentru reușita acestei acțiuni s-au stabilit magazinele de jucării „Pogonici“, magazinul de în­călțăminte și tricotaje pentru copii și magazinul „Cafea-dulciuri“ nr. 146 din strada Unirii, care vor fi bine aprovizionate și vor vinde cu prioritate cadouri pentru cei mici. Solicitanții vor ale­ge cadourile preferate la unul din magazinele menționate mai sus, vor achita contravaloarea lor, care va trebui să depășească suma de 100 lei, se vor lăsa la magazinul respectiv, primind în schimb o fișă cu care se vor prezenta la magazinul central din strada 30 Decembrie nr. 22, menționînd ziua cînd doresc să fie vizitați de Moș Gerilă. Pentru a se asigura o mai bună servire prin această nouă formă, în perioada 20—30 decembrie vor fi planificați zilnic pentru vizitare un număr de cel mult 35 de solicitanți. Dacă într-o familie sunt mai mulți copii, atunci cum­părătorul poate cere vînzătorului de la magazin să facă pachete separate, cu etichetă unde să fie înscris numele copilului, pen­tru a da posibilitatea lui Moș Gerilă să aleagă cu ușurință pa­chetele și să le ofere destinatarului. Copiii vor avea și orășelul lor, pentru care se fac intense pregătiri. Vedere din noul oraș Motru 6 în pag­­a l­­a AGENDA CULTURALĂ Cum îi ajutăm pe școlari să-și pre­gătească lecțiile acasă? IN INTÎMPINAREA CONFERINȚEI naționale a p.c.r. La I.M. MOTRU PAȘI SPRE NOI RECORDURI Minerii din bazinul Motrului au înscris în cartea de onoare a întreprinderii o serie de recor­duri obținute în întrecerea pen­tru a scurta termenele de pu­nere în funcțiune a lucrărilor. La operațiile de înaintări ei ra­portau săparea a­ 506 m în au­gust 1961, pentru ca numai după două luni să-și doboare recordul ajungînd să realizeze, cu ace­leași utilaje, o viteză lunară de lucru de 601 m. Lista recordurilor de aici este insă cu mult mai cuprinzătoare. La săpare și betonare, la lucră­rile în abataje cu combina și cu complexele mecanizate, au fost înregistrate cifre al căror nivel este superior realizărilor de pînă acum din întreaga țară. Ultimele și bineînțeles cele mai mari, s-au obținut în acest an fiind un co­rolar și în același timp un răspuns concret al minerilor de aci la îndeplinirea măsurilor de organizare științifică a produc­ției și a muncii. Realizările res­pective arată la înaintări 421 m săpați și betonați in august, la lucrările cu combina în abataje 66 m săpați in ianuarie, iar la cele cu complexul minier 81,15 m în martie. Documentele adoptate de către plenara C.C. al P.C.R. din oc­ Aplicarea unei noi metode în extragerea lignitului-exploatarea prin subminare Minerii conduși de Petre Cehan și Gh. Fierăscu au depășit cm 15 m. vechiul record sombrie a.c., apropiata Confe­rință Națională a P.C.R. au creat aici o puternică emulație. Colec­tivele ce lucrează la galeriile 1-100 și 1-102 ale minei Roșiuța au hotărît, la începutul lunii noiembrie, să doboare record la săpări-betonări, vechiul iar cele de la Ploștina să demons­treze înalta eficiență a folosirii la extragerea lignitului, în zone­le ce nu permit mecanizarea in­tensivă, a unei metode speciale, nouă în sectorul carbonifer al țării noastre — exploatarea prin subminare. Am făcut cunoștință la înce­putul lunii trecute cu o parte dintre membrii colectivelor an­gajate în lupta pentru doborî­­rea vechilor recorduri. Petre Cehan — brigadierul — este a­­cela care acum trei ani a parti­cipat la realizarea unui succes de răsunet — 140 m betonați, în loc de 102 planificați la tune­lul Topologii din cadrul galeriei de fugă de la hidrocentrala de pe Argeș. Nicolae Fierăscu șeful unui schimb, consideră drept cel mai semnificativ succes al lui, obținerea aici la Motru, a carne­tului de muncitor-miner. „Acum­­ îmi spunea acesta cu deosebi­tă mulțumire — eu și ceilalți mi­neri din schimb, din care mai mult de jumătate suntem­ din Al­­beni, calificați la Motru, dorim să doborim recordul deținut de două luni de Dumitru Fierăscu. Vrem ca la sfîrșitul lunii noiem­brie să înregistrăm realizări su­perioare celor de pînă acum. Personal doresc să nu rămînem în urma lui Fierăscu Gheorghe, fratele meu, șef de schimb la galeria 1-102 cu care ne aflăm în întrecere”. Frații Fierăscu, cei 14 din Al­­beni, împreună cu ceilalți mi­neri de la galeriile 1-100 și 1-102 ale minei Roșiuța, sprijiniți de brigadier, de inginerii Constan­tin Stoian și Emil Matacă — primul maistru, iar celălalt șef de exploatare, au depus eforturi susținute pentru a ajunge la cifrele propuse. Neprevăzutul, necazurile însă nu i-au lăsat să meargă pînă la cap nestingheriți. Realizarea unei intersecții, lu­crare deosebit de pretențioasă, înlăturarea unei infiltrații de apă au redus uneori din nivelul realizărilor. Nu iasă și din elan. Aici, cit și la Ploștina au fost făcuți pași însemnați spre doi recorduri. Aseară ni s-a comu­nicat că greutățile au fost în­vinse, oamenii de la galeria 1­100 conduși de minerii Petre Cehan și Gh. F­elescu au reali­zat 206 m la săpători și 230 m betonări — în total 416 m, de­pășind cu 15 m vechii­ record. MARIN COAJ OA In laboratorul de creș­tere a animalelor de la Stațiunea experimentală agricolă, se execută ana­lize pentru determina­rea procentului de pro­teine și substanțe usca­te din lapte și nutrețuri. ancheta economică perfecționării Elemente ale agriculturii de stat ««> INTRE INIȚIATIVA ȘI GENERALIZARE Anchetele economice publicate în ultimele numere ale ziarului nostru pe această temă pun în evidență rolul deosebit de impor­tant al șefului de fermă ca creator de bunuri materiale, sarcinile actuale ale tehnologului șef din I.A.S., misiunea de înaltă răspun­dere a economistului — funcție de bază în noua structură organizatorică. Răspunsurile șefilor de ferme, tehnologilor șefi, economiști­lor — publicate în anchetele apărute în ziar — arată că fermentul inițiativei creatoare capătă caracter de generalizare în tot mai multe ferme și întreprinderi. Viața confirmă astfel justețea măsurilor luate de către partid în vederea organizării superioare a agriculturii de stat. Toți lucrătorii din I.A.S. se conving pe baza propriei experiențe că măsurile luate de partid țintesc spre realizarea unor indici înalți de utilizare a bazei tehnico-materiale și ridicarea nivelului eficienței economice a fiecărui sector de producție. Folosind avantajele pe care le oferă organizarea a­­griculturii de stat pe princi­piul întreprinderilor și fer­melor, lucrătorii acestor u­­nități au repurtat un succes de prestigiu în actuala toamnă , printr-o organiza­re ireproșabilă a întregii activități s-a reușit ca însă­­mînțările și celelalte lucrări de sezon să fie matematic încadrate în limita epocii optime. Este, de asemenea, semnificativ faptul că o se­rie de întreprinderi consti­tuite prin arondarea unor gospodării nerentabile, la sfîrșitul acestui an vor realiza beneficii. In vechea formă organi­zatorică, fosta G.A.S. Boto­­șești-Paia era considerată o unitate fără perspective de a deveni rentabilă. Specia­liștii unității — deși șase la număr — folosind cea mai mare parte a timpului lor de lucru cu întocmirea unui noian de situații, cunoșteau insuficient potențialul ti­pului de sol din fiecare par­celă, nu puteau să-și pună în valoare cunoștințele acu­mulate pe băncile făcut­eSM lor. — In fosta G.A.S. Botoșc Paia am îndeplinit multă vreme funcția de inginer șef, iar în ultimul timp de director — spunea tov. ing. ION BABOI. Am fost tot timpul animat de dorința de a întreprinde acțiuni de mare amploare cu caracter științific pentru a cunoaște precis proprietățile fizico­­chimice ale tipului de sol, solurile și hibrizii cei mai corespunzători pentru zona noastră, epoca optimă pen­tru fiecare lucrare. Spre de­zamăgirea mea, dorința des­pre care aminteam mai îna­inte a rămas simplă inten­ție. In noua formă organiza­torică tov. ing. Ion Baroi îndeplinește funcția de șef al fermei nr. 4. L-am între­bat dacă acum are posibili­tatea să-și îndeplinească vechea dorință. — In cadrul fermei, conducerea directă a proce­sa­jelor de producție, mi-am dat seama că este adevăra­tul loc de creație a specia­listului. Niciodată, în ulti­mii ani, fosta G.A.S. Boto­­șești-Puia n-a izbutit să ter­mine însămînțările la timp și cu atît mai mult ogoarele de toamnă. In prezent, griul însămînțat în fermă, în e­­poca optimă, a răsărit și are cîte doi frați. Ogoarele de toamnă le-am terminat de mult, încît am avut posibi­litatea să împrumutăm trac­toare pentru arat unor fer­me de la I.A.S. Tîmna. Este pentru prima dată în ulti­mii zece ani cînd de la Bo­­toșești-Paia se pot ajuta cu utilaje alte unități vecine. Ani de-a rîndul am­ observat că griul din soiul Triumph are mică rezistență la căde­re în cadrul condițiilor eco­logice ale unității noastre. Deși pe timpul cînd eram inginer-șef mi-am propus să întreprind experiențe în a­­cest scop, nu am reușit. A­­cum însă, intențiile se ma­terializează. Cu ajutorul tehnologului șef am între­prins o experiență semă­­nînd grîu în amestec din soiurile Bezostafa și Tri­umph. Dorim să cunoaștem dacă fiind semănat în a­­mestec griul din soiul Triumph nu-și mărește re­zistența la cădere. Altădată, în timpul acesta, eram in febra întocmirii a tot felul de rapoarte statistice. Ni se cereau la trust, la departa­ment. Acum, folosind tim­pul prielnic transportăm gu­noiul de grajd pe terenuri­le destinate culturii porum­bului. Evident, exemplul amin­tit nu este izolat. Trecerea majorității specialiștilor la conducerea directă a fer­melor a asigurat o organi­zare mai bună a procesului de producție. Specificul muncii în agri­cultură este cunoscut: nu apucăm să înheiem un an agricol și trebuie să înce­pem altul. Toți lucrătorii din I.A.S. sînt convinși că de ritmul și calitatea lucră­rilor pregătitoare pentru noul an depind în măsură hotărîtoare rezultatele de producție și economice ce se vor obține. Pregătirea ire­proșabilă a producției agri­cole din cel de-al treilea A. FRIGIOIU (Continuare In pag. a Ill-a)

Next