Inainte, aprilie 1969 (Anul 26, nr. 7490-7515)
1969-04-01 / nr. 7490
rí “ Un puternic imbold în realizarea sarcinilor planului cincinal în industria locală—generalizarea noului sistem de salarizare ORGANIZAREA MUNCII LA NIVELUL ACTUALELOR SOLICITĂRI Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorare a salariilor in întreprinderile de industrie locală ale consiliilor populare se înscrie ca unul din actele de rezonanță în înfăptuirea directivelor celui de-al IX-lea Congres al partidului privind creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii. In vederea asigurării unui larg schimb de experiență în compartimentul organizării și conducerii producției, Direcția județeană de industrie locală a luat măsuri de cunoaștere practică a modului de rezolvare a unor probleme specifice. Așa după cum sublinia tov. Anton Zorilă, economist în serviciul plan-organizare la această direcție: „In vederea aprofundării unor aspecte complexe privind diversificarea producției și organizarea acesteia, reprezentanți ai întreprinderilor de industrie locală de la Băilești, Calafat și Craiova au fost trimiși in schimb de experiență la întreprinderi cum sunt : „Energia“ — Constanța, „Timișul“ — Lugoj, „Victoria“ — București etc. Problemele studiate acolo — cum sunt cele impuse de ramurile construcției de mașini, prelucrarea metalelor, materiale de construcții, lemn, morărit, chimic-cauciuc — au fost studiate, iar pe marginea schimburilor de experiență s-au organizat dezbateri“. Aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice întreprinse la nivelul unităților de industrie locală va conduce nemijlocit la descoperirea și valorificara unor noi resurse locale, la diversificarea producției și creșterea eficienței economice. Pe baza unor temeinice cercetări, în toate compartimentele producției s-au elaborat norme tehnice la produsele din planul anului 1969. Nivelul sporit de organizare și conducere a producției a fost materializat în realizarea normelor de producție, în ultima vreme, în proporție de circa 115 la sută. Diversificarea producției constituie un obiectiv important în activitatea colectivului de muncă de la S. „Chimica alimentara“ Craiova. Semnificativă în acest sens este și fotografia noastră : tovarășii Vasile Grama — șef de tură și Constantin Predescu — șef de secție, discută despre un nou sortiment de garnituri de cauciuc ce fac parte din comanda uzinelor ..Electroputere,“ si „1 Noiembrie“ Craiova. ȘARJE ȘI OȚELARI — Secvențe din întrecerea socialistă După ce și-a aruncat încă olată privirea prin vizorul cuptorului, primtopitorul Gheorghe Șterfențiu, unul din foștii colegi ai cunoscutului oțelar hunedorean, Eroul Muncii Socialiste Ștefan Tripșa, a intrat intr-unul din birourile turnătoriei Uzinei ,,Electroputere“, unde a raportat scurt: — Punctul final de topire a fost atins. Am făcut deshidratarea. Laboratorul ne-a comunicat că probele analizate corespund. Suntem gata să elaborăm șarja. — Foarte bine, atunci dați semnalul îndată vin și eu — a încheiat maistrul Gheorghe Ghimpău. Semnalul a fost dat, întreaga hală s-a acoperit, pentru citeva secunde, de sunetul puternic al unui clopot. Macaraua a fost trasă in dreptul cuptorului, aducînd, in brațele-i puternice, uriașa oală în care, peste cîteva minute, va curge șuvoiul de oțel. Electrozii înroșiți, în stare să dezvolte o temperatură de pina la 3 000 grade C, au fost ridicați. Un om, cu șorț de piele și mănuși de protecție, cu ochelarii trași pe ochi, izbește cu putere și siguranță în dopul ce ținuse piept, timp de două ore, metalului transformat acum într-o masă incandescentă. Din pîntecele modernului cuptor electric a fișnit deodată, strecurîndu-se ca un șarpe, oțelul lichid, de o strălucire orbitoare, însoțit de o adevărată constelație de sântei. In aceste momente, întreaga ființă a oțelarilor, cu fețele lor îmbujorate, pline de sudoare, este dăruită șarjei... Hărnicia acestui mănunchi de oțelari, în marea lor majoritate cu vechi state în uzină, se bucură de unanima apreciere a constructorilor de mașini și aparataje roșilor electrice, anumebeneficiari din țară, intre care Uzina de mașini electrice București, Uzina de aluminiu Slatina, Uzina „7 Noiembrie“ Craiova etc. am Intr-o clipă de răgaz, stat de vorbă cu maistrul Marin Vlad, care ne-a relatat: „Intre flacăra vie, patriotică, pasionantă, a întrecerii socialiste și cea a cuptorului de topit oțel, aș putea spune că există, intr-un fel, o strînsă corelație. Mărirea numărului de șarje elaborate în cele trei organizarea și schimburi, pregătirea temeinică a lucrului, continua perfecționare a cunoștințelor profesionale, valoroasa experiență acumulată, condițiile noi de muncă create în ultimii ani mai presus de toate ceștrințele economiei naționale ne-au determinat să ne luăm un angajament mobilizator pe anul 1969 : 50 de tone oțel lichid peste prevederile planului. Așa înțelegem noi să întâmpinăm măreața aniversare de la 23 August, un sfert de veac de viață liberă și fericită“. .. Cu satisfacție am constatat că între vorbele și faptele acestor oameni nu există deosebire. Dovadă —, in primele două luni ale anului curent, planul la oțel lichid a fost îndeplinit în proporție de 117,7 la sută. Dar colectivul oțelăriei de la „Electroputere“ a consemnat în întrecerii și alte cronici fapte demne de reliefat. „Folosind un procedeu modern de turnare — a ținut să adauge comunistul Constantin Ghimpău, am reușit să obținem oțeluri de calitate superioară și înalt aliate. Pentru cuptoarele de tratament termic de la sculăria uzinei am realizat vetre care rezistă la temperaturi cuprinse între 300—600 grade C, eliminînd astfel importul. De asemenea, am prelungit durata funcționării cuptorului între două zidării la rece, de la 30 la 45 de zile ; am redus consumul de energie electrică cu 200 kW pe șarje, consumul de materiale pentru zidărie, economisind lunar 600 bucăți cărămizi de magnezită din import. Prin adaptarea la cuptor a unui arzător special cu hidrocarburi, se preîncălzește încărcătura metalică cu 900—1000 grade C, iar durata de elaborare a șarjei se scurtează cu 60 minute. Eficiența ? In trei schimburi elaborăm acum între 9—10 șarje, față de șase șarje cîte realizam înainte“. ...Pină la sfîrșitul schimbului nu mai era mult electric Vatra cuptorului era căptușită pentru a primi în pîntecele sale o nouă încărcătură de metal ce se va transforma in piese din oțel. Ștafeta întrecerii se prelua din mers. AUREL POPESCU La Fratoștița —Filiași Cooperativa agricolă se sufocă in chinga nepăsării celor care o conduc datorită măsurilor politiceorganizatorice adoptate în ultimii ani de către conducerea partidului și statului nostru, sprijinului permanent privind asigurarea bazei tehnico-materiiste, hărniciei țăranilor noștri, cooperativele agricole din județul Dolj au înregistrat progrese în toate domeniile de activitate. Acest fapt se reflectă în consolidarea lor economică, in ridicarea nivelului de trai al membrilor cooperatori. La nivelul județului, averea obștească a cooperativelor agricole a crescut la 2068 milioane lei, reprezentând 70 la sută mai mult față de anul 1962. Comparativ cu aceeași perioadă, veniturile bănești au crescut de la 82 mii la 184 mii lei la suta de hectare. La baza sporirii sistematice a veniturilor stă, în principal, intensificarea producției, caracterizată prin extinderea suprafețelor irigate, dezvoltarea legumiculturii — cu accent pe obținerea de producții timpurii —, mărirea și îmbunătățirea compoziției șeptelului de animale, valorificarea în mai mare măsură a resurselor locale prin înființarea și extinderea secțiilor anexe. Cu toate rezultatele bune obținute de marea majoritate a unităților, în județul nostru mai sunt unele cooperative a căror activitate economico-organizatorică nu corespunde nici pe departe condițiilor și posibilităților de care dispun, ajutorului multilateral primit din partea statului. Așa stau lucrurile, de exemplu, la Fratoștița — localitate aparținînd orașului Filiași. Se poate afirma, fără nici o exagerare, că de ani de zile cooperativa agricolă din Fratoștița nu numai că imită mersul melsului, dar, în unele privințe, a bătut chiar pasul pe loc. O analiză multilaterală pune în evidență faptul că rămînerea în urmă a acestei unități în dezvoltarea ei economică se datorește, în principal, nepăsării celor care au fost investiți s-o conducă. Terenurile unității respective nefiind dintre cele mai productive, se impuneau cu acuitate măsuri pentru ridicarea fertilității lor, prin administrarea unor însemnate cantități de îngrășăminte organice și minerale, corectarea acidității prin amendamente. De la înființarea cooperativei și pînă în prezent, însă, s-au creat stocuri de peste 600 tone, gunoi de grajd care — pare incredibil ! — n-au fost transportate nici pînă acum pe cîmp, încă din anii 1966—1967, pe baza indicațiilor organelor tehnice superioare, cooperativa a procurat însemnate cantități de amendamente, pentru transportul cărora s-a plătit, cu mijloace bănești puse la dispoziție de către stat, suma de 34 000 lei. Manifestînd o crasă nepăsare față de soarta unității pe care o conduc și o îndrumează, Marin Pițigoi, președinte, și Petre Antonovici, inginer agronom, nu au luat nici o măsură pînă în momentul de față pentru amendarea soiurilor acide care, an de an, dau producții din ce în ce mai scăzute. In anul 1968, datorită slabei orgnizări a muncii, campania însămînțării porumbului a fost prelungită, sub privirile oblăduitoare ale lui Marin Pițigoi și Petre Antonovici pînă în luna iunie. Ceva mai mult, o suprafață de 80 ha a rămas chiar neînsămînțată. Pe 306 ha cultivate cu porumb nu s-a făcut nici o lucrare de între(Continuare în pag. a III-a) VICTOR STEFANESCU inspector principal în Sucursala județeană Dolj a Băncii agricole Soluri de existență riift/fiininii'niiiiwii/fiiirie/iiiiiiit/iiiifitfiiiii Un autentic tir al autoeducației, bunului simț, sentimentului îndatoririlor civice și personale, supune astăzi timpii morți asaltului continuu al conștiinței. O viață socială activă, cu un ritm și o însuflețire nemulnite în trecut, oferă permanent replică o fermă plictisului, spleenului - indicii prin excelență ei ,,morții în viață". Și totuși supraviețuiesc, paradoxal, în acest decor și forme de activitate, de agitație, care nu sunt altceva decât o înșelătoare mască a timpului mort. Undeva, într-un colectiv cu profil (mai mult sau mai puțin evident) de creație, ignorarea necesității vitale de autodesăvîrșire, de instruire și de ridicare a specializării în pas cu cerințele vieții, cu modernizarea accentuată și perfecționarea activității - îl duce pe cel ignorant la rutină. Ocupînd un loc de muncă cheie, fiind, intr-un angrenaj, elementul de care depinde evoluția altora, omul atins de rutină - cu sau fără bună știința, și aceasta contează prea puțin - viciază rrmul diurn, încetinește progresul unei activități de utilitate socială intrinsecă. Asemenea rutinei, lipsa de pasiune, de inițiativă, spiritul birocratic, conformismul reprezintă, in fapt, goluri de existență vot atit de reală ca și golurile de aer. Ignoranța și rutina preferă asemeni unui medium" ideal - conformismul, învăluiți în scutecele stinse ale conformismului, precum viermele de mătase în gogoașe, oameni pot admite ca ideale datele cel puțin discutabile ale unei realități. Elanul e ■înlocuit de aderența flască, jarul ideii șovăiete din stratul gros al ■puzei, pasiunea profesională devine obligație de serviciu, simplu angagajament, personalitatea - mimare. Dorim să vedem dispărînd din viața noastră personală ți selectivă Kolorite de existență". Pretutindeni, marele șantier al acesta popor K ziditori are nevoie de funcțiunea nestingherită a spiritelor»dense, H^fericire de a propulsa fiecare activitate, de a întreține în jur atmosfera ^^■soare, nobila competiție a talentului, priceperii, inițiativei înaripte și ^^Hului înnoitor. Este aceasta una din condițiile esențiale ale valoriidepline a potentialul»»* ««•»?•. ..m"" 5 — •’ c I goluri I j mm 1 APRILIE 19S9 ANUL XXV NR. 74904 pag»« 30 bani P in LEGUMICOLĂI 11ILDI 1969 . In anul trecut s-au vîndut populației, prin rețeaua de desfacere cu amănuntul din județul nostru, importante cantități de legume și cartofi. Trebuie spus, însă, că au existat și numeroase goluri în aprovizionare, iar la unele sortimente (rădăcinoase, castraveți și altele) de consum nu necesarul a fost nici pe departe acoperit. Aceste neajunsuri s-au datorat, pe de-o parte, unor lipsuri manifestate în activitatea întreprinderii de legume și fructe Dolj, iar pe de altă parte condițifața contractată, iar alte 500 ha nu au fost cultivate din lipsă de sămînță. Se înțelege că neajunsurile înregistrate în anul trecut nu trebuie să se mai repete. Cum se acționează pentru aceasta ? Pentru a afla răspunsul la întrebare, ne-am adresat tov. Ion Mălăescu, directorul I.L.F.— Dolj, rugîndu-l mai întîi să ne vorbească despre acțiunile care s-au întreprins pentru sporirea producției de legume în acest an. — Pe baza planului de producție primit la Direcția agri- Uzina de reparații S.D.E. — Craiova, Hala de boghiuri și roți. Foto : Sandu L. Se elaborează șarja... Interviul nostru ilor de secetă prelungită, din care motiv unitățile agricole nu au putut livra cantitățile contractate decit în proporție de 17 la sută la rădăcinoase. De asemenea, și la alte produse realizările s-au situat cu mult sub plan, ceea ce fără îndoială a provocat greutăți în aprovizionarea populației. Nu trebuie scăpat din vedere faptul — de loc plăcut — că în anul 1968 s-au cultivat legume pe o suprafață de peste 2 200 ha neirigate, reprezentînd o treime din suprafață județeană și a sarcinilor revenite întreprinderii noastre s-a stabilit, de la bun început, ca legumele să fie amplasate numai pe terenuri cu posibilități sigure de irigat, mergîndu-se — cu asentimentul C.A.P.-urilor — pe linia concentrării și, în măsura posibilităților, a specializării producției de legume. S-a contractat cantitatea de 69 000 tone de legume, de pe o suprafață de 7775 ha, ceea ce reprezintă o creștere de 18 500 tone față de realizările anului trecut. Se prevăd creșteri însemnate la producția de ceapă, usturoi, rădăcinoase, roșii etc. Pentru realizarea producției de legume contractate, am aprovizionat din timp unitățile agricole cu majoritatea semințelor necesare. Trebuie să precizez, însă, că și anul acesta s-au întîmpinat greutăți în asigurarea unor semințe,la morcovi, pătrunjel, castraveți cornișon, bame etc., pe care nu le-am putut aproviziona la nivelul necesarului pînă în prezent, deoarece nu au sosit încă în depozitele Agrosem-ului. Cu toate că, în condițiile vitrege ale acestei ierni, care s-a prelungit mult, munca de pregătire a răsadurilor a fost îngreunată, țin să arăt că multe C.A.P.-uri producătoare au reușit, prin eforturi susținute, să pregătească răsadnițele și să le însămînțeze la timpul optim. Totodată, s-a făcut reorganizarea brigăzilor legumicole, iar prin grija organelor Interviu realizat de I. CUCUI (Continuare în pag. a IlI-a) SPORT (in pag. all-a) V.V^AV^«MV.V.VAV.VAVVAW^.VA^W^AVWVdV«VV^%V.V..V VAV.W.V.VVV^V.W^AV.W^^.W^WBV^VV Azi va Informăm despre * Azi vă Informăm despre Arta populară și moda de primăvară Colecția de modele de ■primăvară, prezentată de Casa de mode din Craiova, a constituit o frumoasă surpriză pentru publicul spectator. Modelele prezentate au îmbinat utilul cu eleganța, dovedind încă o dată priceperea și gustul specialiștilor care deservesc această unitate. De la înmoda de primăvară, deoarece sunt ușoare și practice. O mențiune specială merită faptul că multe, foarte multe modele sunt inspirate din arta populară. lectivul de creație Cos-a străduit și a reușit să realizeze rochii, jachete, pardesie din stofa sau tricotate garnisite , cumintește de cusăturile de pe iile oltenești. De asemenea, trebuie remarcate o rochie realizată in culori contrastante — roșu și negru —, una albă cu aur și broderie in culori pastel, sau cea confecționată din tricot cu contextură în relief și care au ca un. J.au motiv? minuinuri spirate din forma și eleganța minteanului purtat de țărănci pe timpul rece sau la zile de sărbătoare. A reținut atenția o jachetă 3/4 confecționată dintr-o stofă albă care amintește de abația țărănească. Garnitura este realizată din **•*+*• roșu și cuprinde nute de artă popustilizată. Pe aceeași este realizat în galon negru. Căutările specialiștilor din cooperația meșteșugărească de a îmbina arta populară cu moda au dat rezultate frumoase. Frumusețea și eleganța portului popular oltenesc a împrumutat modei de primăvară suplețea și A 500-a grefă La subsecția de chirurgie plastică și reparatorie a Spitalului nr. 1 din Craiova a fost efectuată cea de-a 510-a grefă înregistrată pină acum în diferite afecțiuni ale pielii. Medicul specialist Alexandru Pîrvănescu, sprijinit de către colectivul condus de medicul primar Valeriu Arsenie, de Maria Pena, asistentă șefă, Virginia Petrescu și Cristina Papagheorghiu, a vindecat astfel, într-un timp redus prin acest procedeu mai mu*. " %* v-mdint arsu semi iove me< tins mi po Co ce pe laul< int cil alvc P> d> gutrP» circa w m».... 0 Un mare complex de depozite în atelierele de specialitate ale D.S.A.P.C. Craiova se lucrează intens la studiul tehnico-economic pentru complexul de depozite aparținînd întreprinderii teritoriale de aprovizionare de la Craiova (fosta O.R.A.D.). __ __— 8 Audiență specială la președintele Tribunalului municipiului Craiova , vineii 4 aprilie a.c. orele 10. Audiența va avea ca scop principal rezolvarea unor probleme privind evitările hotăririlor judecătorești și soluționării cauzelor lui La această audiență participă și reprezenta noastre. La anticariat și la Librăria centrală - noi străine apărute în cele mai prestigioase edituri Librăria nr. 11 Anticariat pune la dispoziția ediții valoroase din operele lui Moliere, Alfred Verlaine, Victor Hugo, Voltaire, Balzac. La secția de limbi străine a Librăriei centra astăzi : „Peinture Romanes" de Henri Fosiller Montherlant, „Anthologie negro-africaine“ de un valoros album „Caravagio" (sub îngrijirea grii), precum și noi monografii literare apăi „Poètes d'aujourd’hui“ : Lewis Carroll, Pierre Blake, John Keats, Robert Frost, Max Fouchet. " Sosesc in curînd : Primăvara și... tragerea primăverii". Se atribuie In număr nelimitat aut in Italia, Iugoslavia și Ungaria, precum și în bani. Ultimul termen de procurare a biletelor : joi ■ Un produs bogat în vitamine : siropul de comandă ca tonifiant pentru copii. Pofta de mîncare a copiilor dv. sporește cu ajutorul ceaiurilor Fenicul și Meisa 1 ■ Știți că puteți face piața In citeva min magazinelor I.L.F. din complexele comerciale, o serie de produse preambalate. Intre altele, zarzavaturi proaspete pentru supă, cartofi sp (în fileu tubular din bumbac) și alte produse. „ Adresindu-vă cofetăriilor și patiseriilor „” și „Craiova", vă puteți procura, la orice ord, situra a casei*. fie Vă îndemnam sa apelați cu mai des la lor prealabile - un sistem rănit* Corn*--11 C