Inainte, aprilie 1969 (Anul 26, nr. 7490-7515)

1969-04-01 / nr. 7490

rí “ Un puternic imbold în realizarea sarcinilor planului cincinal în industria locală—generalizarea noului sistem de salarizare ORGANIZAREA MUNCII LA NIVE­LUL ACTUALELOR SOLICITĂRI Hotărîrea Consiliului de Mi­niștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorare a salariilor in întreprinderile de industrie locală ale consi­liilor populare se înscrie ca unul din actele de rezonanță în înfăptuirea directivelor ce­lui de-al IX-lea Congres al partidului privind creșterea nivelului de trai al oameni­lor muncii. In vederea asigurării unui larg schimb de experiență în compartimentul organizării și conducerii producției, Direcția județeană de industrie locală a luat măsuri de cunoaștere practică a modului de rezol­vare a unor probleme speci­fice. Așa după cum sublinia tov. Anton Zorilă, economist în serviciul plan-organizare la această direcție: „In vederea aprofundării unor aspecte complexe privind diversifica­rea producției și organizarea acesteia, reprezentanți ai în­treprinderilor de industrie lo­cală de la Băilești, Calafat și Craiova au fost trimiși in schimb de experiență la între­prinderi cum sunt : „Energia“ — Constanța, „Timișul“ — Lugoj, „Victoria“ — Bucu­rești etc. Problemele studiate acolo — cum sunt cele impuse de ramurile construcției de mașini, prelucrarea metalelor, materiale de construcții, lemn, morărit, chimic-cauciuc — au fost studiate, iar pe marginea schimburilor de experiență s-au organizat dezbateri“. Aplicarea măsurilor tehni­­co-organizatorice întreprinse la nivelul unităților de indus­trie locală va conduce nemij­locit la descoperirea și valori­ficara unor noi resurse lo­cale, la diversificarea produc­ției și creșterea eficienței eco­nomice. Pe baza unor temei­nice cercetări, în toate com­partimentele producției s-au elaborat norme tehnice la produsele din planul anului 1969. Nivelul sporit de orga­nizare și conducere a produc­ției a fost materializat în rea­lizarea normelor de producție, în ultima vreme, în proporție de circa 115 la sută. Diversificarea producției constituie un obiectiv­ impor­tant în activitatea colectivului de muncă de la S­­. „Chimi­­ca­ alimentara“ Craiova. Semnificativă în acest sens este și fotografia noastră : tovarășii Vasile Grama — șef de tură și Constantin Predes­­cu — șef de secție, discută despre un nou sortiment de garnituri de cauciuc ce fac parte din comanda uzinelor ..Electroputere,“ si „1 Noiem­brie“ Craiova. ȘARJE ȘI OȚELARI — Secvențe din întrecerea socialistă­­ După ce și-a aruncat încă o­­lată privirea prin vizorul cuptorului, prim­­topitorul Gheorghe Șter­­fențiu, unul din foștii co­legi ai cunoscutului oțe­­lar hunedorean, Eroul Muncii Socialiste Ștefan Tripșa, a intrat intr-u­nul din birourile turnă­toriei Uzinei ,,Electropu­­tere“, unde a raportat scurt: — Punctul final de to­pire a fost atins. Am fă­cut deshidratarea. Labo­ratorul ne-a comunicat că probele analizate co­respund. Suntem­ gata să elaborăm șarja. — Foarte bine, atunci dați semnalul­ îndată vin și eu — a încheiat maistrul Gheorghe Ghimpău. Semnalul a fost dat, întreaga­ hală s-a aco­perit, pentru ci­teva se­cunde, de sunetul puter­­­nic al unui clopot. Ma­caraua a fost trasă in dreptul cuptorului, adu­­cînd, in brațele-i puter­nice, uriașa oală în care, peste cîteva minute, va curge șuvoiul de oțel. Electrozii înroșiți, în sta­re să dezvolte o tempe­ratură de pina la 3 000 grade C, au fost ridicați. Un om, cu șorț de piele și mănuși de protecție, cu ochelarii trași pe ochi, izbește cu putere și si­guranță în dopul ce ți­nuse piept, timp de două ore, metalului transfor­mat acum într-o masă incandescentă. Din pîntecele moder­nului cuptor electric a­ fișnit deodată, strecu­­rîndu-se ca un șarpe, oțelul lichid, de o stră­lucire orbitoare, însoțit de o adevărată constela­ție de sântei. In aceste momente, întreaga fiin­ță a oțelarilor, cu fețele lor îmbujorate, pline de sudoare, este dăruită șarjei... Hărnicia acestui mă­nunchi de oțelari, în ma­rea lor majoritate cu vechi state în uzină, se bucură de unanima a­­preciere a constructori­lor de mașini și apara­­taje roșilor electrice, a­nume­beneficiari din țară, intre care Uzina de mașini electrice Bucu­rești, Uzina de aluminiu Slatina, Uzina „7 Noiem­brie“ Craiova etc. am Intr-o clipă de răgaz, stat de vorbă cu maistrul Marin Vlad, care ne-a relatat: „In­tre flacăra vie, patrioti­că, pasionantă, a între­cerii socialiste și cea a cuptorului de topit oțel, aș putea spune că există, intr-un fel, o strînsă co­relație. Mărirea numă­rului de șarje elaborate în cele trei organizarea și schimburi, pregăti­rea temeinică a lucru­lui, continua perfecțio­nare a cunoștințelor pro­fesionale, valoroasa ex­periență acumulată, condițiile noi de muncă create în ultimii ani mai presus de toate ce­șt­rințele economiei națio­nale ne-au determinat să ne luăm un angajament mobilizator pe anul 1969 : 50 de tone oțel li­chid peste prevederile planului. Așa înțelegem noi să întâmpinăm mă­reața aniversare de la 23 August, un sfert de veac de viață liberă și fericită“. .. Cu satisfacție am con­statat că între vorbele și faptele acestor oameni nu există deosebire. Do­vadă —, in primele două luni ale anului curent, planul la oțel lichid a fost îndeplinit în pro­porție de 117,7 la sută. Dar colectivul oțelăriei de la „Electroputere“ a consemnat în întrecerii și alte cronici fapte demne de reliefat. „Fo­losind un procedeu mo­dern de turnare — a ți­nut­­ să adauge comunis­tul Constantin Ghim­pău, am reușit să obți­nem oțeluri de calitate superioară și înalt alia­te. Pentru cuptoarele de tratament termic de la sculăria uzinei am rea­lizat vetre care rezistă la temperaturi cuprinse între 300—600 grade C, eliminînd astfel impor­tul. De asemenea, am prelungit durata func­ționării cuptorului între două zidării la rece, de la 30 la 45 de zile ; am redus consumul de ener­gie electrică cu 200 kW pe șarje, consumul de materiale pentru zidă­rie, economisind lunar 600 bucăți cărămizi de magnezită din import. Prin adaptarea la cuptor a unui arzător special cu hidrocarburi, se pre­­încălzește încărcătura metalică cu­­ 900—1­000 grade C, iar durata de elaborare a șarjei se scurtează cu 60 minute. Eficiența ? In trei schim­buri elaborăm acum între 9—10 șarje, față de șase șarje cîte realizam înainte“. ...Pină la sfîrșitul schimbului nu mai era mult­ electric Vatra cuptorului era căptușită pentru a primi în pînte­­cele sale o nouă încăr­cătură de metal ce se va transforma in piese din oțel. Ștafeta întrecerii se prelua din mers. AUREL POPESCU La Fratoștița —Filiași Cooperativa agricolă se sufocă in chinga nepăsării celor care o conduc datorită măsurilor politice­­organizatorice adoptate în ul­timii ani de către conducerea partidului și statului nostru, sprijinului permanent privind asigurarea bazei tehnico-mate­­riis­te, hărniciei țăranilor noștri, cooperativele agricole din ju­dețul Dolj au înregistrat progrese în toate domeniile de activitate. Acest fapt se re­flectă în­ consolidarea lor eco­nomică, in ridicarea nivelului de trai al membrilor coopera­tori. La nivelul județului, a­­verea obștească a coopera­tive­lor agricole a crescut la 2068 milioane lei, reprezentând 70 la sută mai mult față de a­­nul 1962. Comparativ cu ace­eași perioadă, veniturile bă­nești au crescut de la 82 mii la­ 184 mii lei la suta de hectare. La baza sporirii sistematice a veniturilor stă, în principal, intensificarea producției, ca­racterizată prin extinderea su­prafețelor irigate, dezvoltarea legumiculturii — cu accent pe obținerea de producții timpu­rii —, mărirea și îmbunătă­țirea compoziției șeptelului de animale, valorificarea în mai mare măsură a resurselor lo­cale prin înființarea și extin­derea secțiilor anexe. Cu toate rezultatele bune obținute de marea majoritate a unităților, în județul nostru mai sunt unele cooperative a căror activitate economico-or­­ganizatorică nu corespunde nici pe departe condițiilor și posibilităților de care dispun, ajutorului multilateral primit din partea statului. Așa stau lucrurile, de exemplu, la Fra­toștița — localitate aparținînd orașului Filiași. Se poate afir­ma, fără nici o exagerare, că de ani de zile cooperativa a­­gricolă din Fratoștița nu nu­mai că imită mersul melsului, dar, în unele privințe, a bătut chiar pasul pe loc. O analiză multilaterală pune în evidență faptul că rămînerea în urmă a acestei unități în dezvoltarea ei economică se datorește, în principal, nepăsării celor care au fost investiți s-o conducă. Terenurile unității respective nefiind dintre cele mai pro­ductive, se impuneau cu acui­tate măsuri pentru ridicarea fertilității lor, prin administra­rea unor însem­nate cantități de îngrășăminte organice și minerale, corectarea acidității prin amendamente. De la în­ființarea cooperativei și pînă în prezent, însă, s-au creat stocuri de peste 600 tone, gunoi de grajd care — pare incredi­bil ! — n-au fost transportate nici pînă acum pe cîmp, încă din anii 1966—1967, pe baza indicațiilor organelor tehnice superioare, cooperativa a pro­curat însemnate cantități de amendamente, pentru tran­sportul cărora s-a plătit, cu mijloace bănești puse la dispo­ziție de către stat, suma de 34 000 lei. Manifestînd o crasă nepăsare față de soarta unită­ții pe care o conduc și o îndru­­mează, Marin Pițigoi, preșe­dinte, și Petre Antonovici, in­giner agronom, nu au luat nici o măsură pînă în mo­mentul de față pentru amen­darea soiurilor acide care, an de an, dau producții din ce în ce mai scăzute. In anul 1968, datorită slabei or­gnizări a muncii, campania însămînțării porumbului a fost prelungită, sub privirile oblă­­duitoare ale lui Marin Pițigoi și Petre­ Antonovici pînă în luna iunie. Ceva mai mult, o suprafață de 80 ha a rămas chiar neînsămînțată. Pe 306 ha cultivate cu porumb nu s-a făcut nici o lucrare de între­(Continuare în pag. a III-a) VICTOR STEFANESCU inspector principal în Sucursala județeană Dolj a Băncii agricole Soluri de existență riift/fiininii'niiiiwii/fiiirie/iiiiiiit/iiiifitfiiiii Un autentic tir al autoeducației, bunului simț, sentimentului înda­toririlor civice și personale, supune astăzi timpii morți asaltului con­tinuu al conștiinței. O viață socială activă, cu un ritm și o însuflețire nemu­lnite în trecut, oferă permanent replică o fermă plictisului, spleenu­­lui - indicii prin excelență ei ,,morții în viață". Și totuși supraviețuiesc, paradoxal, în acest decor și forme de activitate, de agitație, care nu sunt altceva decât o înșelătoare mască a timpului mort. Undeva, într-un colectiv cu profil (mai mult sau mai puțin evident) de creație, igno­rarea necesității vitale de autodesăvîrșire, de instruire și de ridicare a specializării în pas cu cerințele vieții, cu modernizarea accentuată și perfecționarea activității - îl duce pe cel ignorant la rutină. Ocupînd un loc de muncă cheie, fiind, intr-un angrenaj, elementul de care depinde evoluția altora, omul atins de rutină - cu sau fără bună știința, și aceasta contează prea puțin - viciază rr­mul diurn, înceti­nește progresul unei activități de utilitate socială intrinsecă. Asemenea rutinei, lipsa de pasiune, de inițiativă, spiritul birocratic, conformismul­­ reprezintă, in fapt, goluri de existență vot atit de rea­­lă ca și golurile de aer. Ignoranța și rutina preferă­­ asemeni unui­­ medium" ideal - conformismul, învăluiți în scutecele stinse ale con­­­­formismului, precum viermele de mătase în gogoașe, oameni pot ad­­­mite ca ideale datele cel puțin discutabile ale unei realități. Elanul e ■înlocuit de aderența flască, jarul ideii șovăie­te d­in stratul gros al ■puzei, pasiunea profesională devine obligație de serviciu, simplu an­­gagajament, personalitatea - mimare. Dorim să vedem dispărînd din viața noastră personală ți selectivă Kolorite de existență". Pretutindeni, marele șantier al acesta popor K ziditori are nevoie de funcțiunea nestingherită a spiritelor­­»dense, H^fericire de a propulsa fiecare activitate, de a întreține în jur atmosfera ^^■soare, nobila competiție a talentului, priceperii, inițiativei înaripte și ^^Hului înnoitor. Este aceasta una din condițiile esențiale ale valorii­­depline a potentialul»»* ««•»?•. ..m"" 5 — •’ c I golu­ri I j mm 1 APRILIE 19S9 ANUL XXV NR. 7490­4 pag»« 30 bani P in LEGUMICOLĂ­­­I 11ILDI 1969 . In anul trecut s-au vîndut populației, prin rețeaua de desfacere cu amănuntul din ju­dețul nostru, importante can­tități de legume și cartofi. Trebuie spus, însă, că au exis­tat și numeroase goluri în a­­provizionare, iar la unele sorti­mente (rădăcinoase, castraveți ș­i altele) de consum nu necesarul a fost nici pe departe acoperit. Aceste neajunsuri s-au datorat, pe de-o parte, unor lipsuri mani­festate în activitatea întreprin­derii de legume și fructe­ Dolj, iar pe de altă parte condiți­fața contractată, iar alte 500 ha nu au fost cultivate din lip­să de sămînță. Se înțelege că neajunsurile înregistrate în anul trecut nu trebuie să se mai repete. Cum se acționează pentru aceasta ? Pentru a afla răspunsul la în­trebare, ne-am adresat tov. Ion Mălăescu, directorul I.L.F.— Dolj, rugîndu-l mai întîi să ne vorbească despre acțiunile care s-au întreprins pentru sporirea producției de legume în acest an. — Pe baza planului de pro­ducție primit la Direcția agri- Uzina de reparații S.D.E. — Craiova,­ Hala de boghiuri și ro­ți. Foto : Sandu L. Se elaborează șarja... Interviul nostru­ ilor de secetă prelungită, din care motiv unitățile agricole nu au putut livra cantitățile contractate decit în proporție de 17 la sută la rădă­cinoase. De asemenea, și la alte produse realizările s-au situat cu mult sub plan, ceea ce fără îndoială a provocat greutăți în aprovizionarea populației. Nu trebuie scăpat din vedere faptul — de loc plă­cut — că în anul 1968 s-au cul­tivat legume pe o suprafață de peste 2 200 ha neirigate, re­­­prezentînd o treime din supra­față județeană și a sarcinilor revenite întreprinderii noastre s-a stabilit, de la bun început, ca legumele să fie amplasate numai pe terenuri cu posibili­tăți sigure de irigat, mergîn­­du-se — cu asentimentul C.A.P.-urilor — pe linia concen­trării și, în măsura posibilită­ților, a specializării producției de legume. S-a contractat can­titatea de 69 000 tone de legu­me, de pe o suprafață de 7775 ha, ceea ce reprezintă o creș­tere de 18 500 tone față de rea­lizările anului trecut. Se pre­văd creșteri însemnate la pro­ducția de ceapă, usturoi, rădă­cinoase, roșii etc. Pentru realizarea producției de legume contractate, am a­­provizionat din timp unitățile agricole cu majoritatea semin­țelor necesare. Trebuie să pre­cizez, însă, că și anul acesta s-au întîmpinat greutăți în asi­gurarea unor semințe,­­la mor­covi, pătrunjel, castraveți cor­­nișon, bame etc., pe care n­u le-am putut aprovi­ziona la nivelul necesarului pînă în prezent, deoarece nu au sosit încă în depozitele A­­grosem-ului. Cu toate că, în condițiile vi­trege ale acestei ierni, care s-a prelungit mult, munca de pre­gătire a răsadurilor a fost în­greunată, țin să arăt că multe C.A.P.-uri producătoare au reușit, prin eforturi susținute, să pregătească răsadnițele și să le însămînțeze la timpul op­­­­tim. Totodată, s-a făcut reor­ganizarea brigăzilor legumi­cole, iar prin grija organelor Interviu realizat de I. CUCUI (Continuare în pag. a IlI-a) SPORT (in pag. a­ll-a) V.V^AV^«MV.V.VAV.VAVVAW^.VA­^W^AVWVdV«VV^%V.V..V­ VAV.W.V.VVV^V.W^AV.W^^.W^WBV^VV Azi va Informăm despre * Azi vă Informăm despre Arta populară și moda de primăvară Colecția de modele de ■primăvară, prezentată de Casa de mode din Craiova, a constituit o frumoasă surpriză pen­tru publicul spectator. Modelele prezentate au îmbinat utilul cu elegan­­ța, dovedind încă o dată priceperea și gustul spe­cialiștilor care deservesc această unitate. De la în­moda de primăvară, de­oarece sunt ușoare și practice. O mențiune specială merită faptul că multe, foarte multe modele sunt inspirate din arta populară. lectivul de creație Co­s-a străduit și a r­eușit să realizeze rochii, jachete, pardesie din stofa sau tricotate garnisite , cu­mintește de cusăturile de pe iile oltenești. De asemenea, trebuie re­marcate o rochie reali­zată in culori contrastan­te — roșu și negru —, una albă cu a­­ur și bro­derie in culori pastel, sau cea confecționată din tricot cu contextură în relief și care au ca un. J.au­ m­otiv? m­inuinuri spirate din forma și ele­­ganța minteanului pur­tat de țărănci pe timpul rece sau la zile de săr­bătoare. A reținut aten­ția o jachetă 3/4 confec­ționată dintr-o stofă al­bă care amintește de a­­bația țărănească. Garni­tura este realizată din **•*+*• roșu și cuprinde nute de artă popu­­stilizată. Pe aceeași este realizat în galon negru. Căutările specialiști­lor din cooperația meș­teșugărească de a îm­bina arta populară cu moda au dat rezultate frumoase. Frumusețea și eleganța portului popu­lar oltenesc a împrumu­tat modei de primăvară suplețea și A 500-a grefă La subsecția de chirurgie plas­tică și reparatorie a Spitalului nr. 1 din Craiova a fost efectuată cea de-a 5­10-a grefă înregistrată pină acum în­ diferite afecțiuni ale pie­lii. Medicul specialist Alexandru Pîrvănescu, sprijinit de către co­lectivul condus de medicul pri­mar Valeriu Arsenie, de Maria Pena, asistentă șefă, Virginia Pe­­trescu și Cristina Papagheorghiu, a vindecat astfel, într-un timp re­dus prin acest procedeu mai mu*. " %* v-m­dint arsu semi iove me­< tins m­i po Co ce pe laul< int cil alvc P> d> gutrP» circa w m».... 0 Un mare complex de depozite în atelierele de specialitate ale D.S.A.P.C. Craiova se lucrează in­tens la studiul tehnico-economic pentru complexul de depozite a­­parținînd întreprinderii teritoriale de aprovizionare de la Craiova (fosta O.R.A.D.). __­­ __— 8 Audiență specială la președintele Tribunalului municipiului Craiova , vineii 4 aprilie a.c. orele 10. Audiența va avea ca scop principal rezolvarea unor probleme privind e­vitările ho­­tăririlor judecătorești și soluționării cauzelor lui La această audiență participă și reprezenta noastre.­­ La anticariat și la Librăria centrală - noi străine apărute în cele mai prestigioase edituri Librăria nr. 11 Anticariat pune la dispoziția e­­diții valoroase din operele lui Moliere, Alfred Verlaine, Victor Hugo, Voltaire, Balzac. La secția de limbi străine a Librăriei centra astăzi : „Peinture Romanes" de Henri Fosiller Montherlant, „Anthologie negro-africaine“ de un valoros album „Caravagio" (sub îngrijirea grii), precum și noi monografii literare apăi „Poètes d'aujourd’hui“ : Lewis Carroll, Pierre­­ Blake, John Keats, Robert Frost, Max Fouchet. " Sosesc in curînd : Primăvara și... tragerea primăverii". Se atribuie In număr nelimitat aut in Italia, Iugoslavia și Ungaria, precum și­­ în bani. Ultimul termen de procurare a biletelor : joi ■ Un produs bogat în vitamine : siropul de comandă ca tonifiant pentru copii. Pofta de mîncare a copiilor dv. sporește cu ajutorul ceaiurilor Fenicul și Mei­sa 1 ■ Știți că puteți face piața In citeva min magazinelor I.L.F. din complexele comerciale,­­ o serie de produse preambalate. Intre altele, zarzavaturi proaspete pentru supă, cartofi sp (în fileu tubular din bumbac) și alte produse. „ Adresindu-vă cofetăriilor și patiseriilor „” și „Craiova", vă puteți procura, la orice ord, situra a casei*. fie Vă îndemnam sa apelați cu­ mai des la lor prealabile - un sistem rănit* Corn*--11 C

Next