Inainte, mai 1969 (Anul 26, nr. 7516-7541)

1969-05-16 / nr. 7528

VINERI 16 MAI 1969 ANUI XXV HI. 7528­4 PAGINI 30 DANI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ Al P.mu Proletari din toate țările, uniti-va! POPULAR JUDEȚEAN La întreținerea culturilor Operativitate maximă, calitate ireproșabilă! Pentru a obține producții mari la toate plantele de cul­tură, nu este suficient numai să introducem sămînța în sol ci, în continuare, să desfășu­răm o muncă susținută, apli­­cînd la timpul optim toate lu­crările prevăzute de tehnolo­gia agricolă. In acest sens, în etapa actuală, lucrătorii ogoa­relor pun un mare accent pe executarea prașilelor la cultu­rile de porumb, floarea-soare­­lui și sfeclă de zahăr, pe pli­­vitul buruienilor din lanurile de grîu și pe combaterea pre­ventivă sau curativă a dău­nătorilor animali și vegetali. Fără să piardă din vedere importanța acestor lucrări, spe­cialiștii din întreprinderile a­­gricole de stat și din coope­rativele agricole de producție din județul nostru, au dat semnalul executării de urgen­ță a prășitului. Lucrarea se cere executată de urgență, cu atît mai mult cu cit trebuie păstrată cu orice preț rezer­va de apă în sol și asigurată, în continuare, hrana plantelor prin înlăturarea buruienilor. _ Intr-un raid întreprins în unele unități agricole din sudul județului am putut să ne convingem de elanul cu care se muncește acum la în­treținerea culturilor, în cîm­­pia Calafatului, de pildă, coo­peratorii din Maglavit au reu­șit să întrețină, prin prășit, întreaga suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr și floarea-soa­­relui. Zilnic, pe ogoarele celor două cooperative agricole — „1 Mai“ și „23 August“ — pot fi întîlniți sute de țărani coo­peratori, lucrînd fie la între­­țin­erea culturilor de cîmp, în legumicultură sau în planta­țiile viticole. „Porumbul semănat pe 545 hectare — spunea inginerul a­­gronom Alexandru Bobolicu, de la cooperativa agricolă de producție „1 Mai“ din Magla­vit — a răsărit foarte bine. Ca stadiu de vegetație, el se pre­zintă in două frunze. Aceasta însă nu ne-a împiedicat de a trece să aplicăm și prima pra­­șilă manuală pe rînd“. De fapt, la cooperativa a­­gricolă „1 Mai“ din Maglavit, toate lucrările agricole sînt la zi. In plantația de vie, după sapa mare, s-a aplicat și pri­ma prașilă, urmînd ca în a­­ceastă săptămînă să înceapă și stropitul împotriva manei vi­ței de vie. De asemenea, în grădina de legume, plantatul tuturor răsadurilor timpurii a fost terminat, în prezent lu­­crîndu-se la întreținerea cul­turilor prin aplicarea irigații­lor și a prășitului. La cooperativa agricolă din Giubega, atenția specialiștilor și a consiliului de conducere este îndreptată spre stăvilirea atacului dăunătorilor la cul­tura porumbului. De diminea­ța, președintele cooperativei agricole, Ion Firan, și secreta­rul comitetului comunal de partid, Ștefan Mustățea, sunt FLOREA URZICEANU (Continuare în pag a III-a) !<iuiiiiiiiiiiiiiiiu!!ii­ iiii!!i­i­ ii­ iiiiiiiiiiiiii­ i­!iviiiii!ii­ iiiviiiH!i!uii iiiiiiiiiiiiiiiii iuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii HiiiMiiiiiiii miiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimmiiiiiiimimininiiiimimiiiiimmiinimiiiiiiii5 Anticipație... pescărească Pînă la deschiderea sezonu­lui de pescuit (3 iunie) toți cei ce îndrăgesc acest sport își pun la punct ustensilele așteptînd cu nerăbdare startul. Ce surprize, ce condiții noi vor avea pescarii sportivi ? La această întrebare ne răspunde tov. Ion Mocioniu, președintele Comitetului județean de vînă­­toare și pescuit sportiv Dolj .­­ Toate măsurile luate de noi converg spre crearea unor con­diții bune pentru practicarea pescuitului. Astfel, în apro­pierea centrelor aglomerate s-au amenajat bălți, care astăzi constituie adevărate locuri de recreere. Lîngă orașul Craiova, ftZi vă internam dinspru: pe Valea Prejbei, lîngă Făcăi, s-au reamenajat trei heleștee a căror suprafață trece de 11 ha. De asemenea, s-a mărit cu încă 2 ha suprafața heleșteelor din Preajba-sat. La Cilieni, lîngă Băilești, pescarii amatori au la dispoziție un heleșteu de 12 ha, iar vechiul heleșteu Cilieni I se întinde pe 20 ha. La Fi­­liași se amenajează trei he­leștee. Ar fi complet greșit să se înțeleagă că baza materială a pescarului sportiv s-ar­­ imita la heleșteele amintite. Bălțile naturale de la Calafat, Jiu, Du­năre precum și diferite pîraie, dau posibilitate amatorilor să-și încerce norocul. — Ați adus vorba de noroc. Ce credeți, vor avea 7 — Desigur că aici intervin în primul rînd răbdarea și iscu­sința. In ceea ce privește „con­ținutul“ bălților, cîteva sunt grăitoare. în ultimii cifre trei ani, s-au populat cu puiet de crap și caras (9000 kg), dintre care numai în cursul anului trecut aproape 3000 kg, și 400 cuiburi cu icre embrionate de plătică. După ce va trece pe­rioada de prohibiție a peștelui, bălțile vor primi încă 5500 kg puiet și 200 de cuiburi cu icre embrionate. Și aceste cifre sunt o bună momeală pentru... pescarii amatori. în cursul lunilor iunie și iulie vom organiza zece excursii la Dunăre, Bistreț, Nedeia, cu participarea pescarilor amatori. Un mijloc de afirmare va fi și concursul inter­județean, cu fază republicană. Pînă atunci, pesca­rii amatori nu au decis să-și pregătească ustensilele. Timpul se arată favorabil. P. MATEI I CRAIOVA In cabina de comandă standului de probe mașini lectrice principale L.D.E. U.R.L.D.E. Foto : I. Tescoveanu Tinerețea cartierului Foto : FI. Mălin . Prezențe ale produ­cătorilor de mobilă Colectivul I.I.L. „Arta lem­nului“ Craiova trimite la Rădăuți o cameră combinată, formată din două dulapuri cu două uși, două noptiere, o toaletă și două paturi, fur­niruite cu nuc. După cum ne-a informat tov. N. Văileanu, directorul ing. în­treprinderii, această garnitu­ră de mobilă va fi expusă în orașul din nordul Moldo­vei, alături de alte produse ale industriei locale și repu­blicane. Reprezentanți ai comerțu­lui nostru exterior și ai U.R.S.S. vor selecta cele mai reușite garnituri de mo­bilă pentru a fi prezentate la o expoziție ce urmează să se organizeze la Kiev. .u­s .•■•r,.g?id . • f. » foto > grafică » pictură curier cotidian . Intîlniri ale tinere­tului din Calafat In cadrul unor manifes­tări culturale pe tema „Dia­log cu istoria", inaugurat de Casa de cultură din Cala­fat cu cîteva luni în urmă, se înscrie și întîlnirea tinerilor elevi de la Liceul teoretic și Grupul școlar agricol din Calafat cu tov. Ion Bică, vechi membru al Partidului Comu­nist Român, cu îndelungată activitate în ilegalitate. Episoadele relatate din trecutul de luptă a partidului au constituit o adevărată lec­ție de istorie pentru cei peste 1 200 tineri care au participat la aceste intîlniri. C­­ENEA, corespu % Turneul Teatrului de păpuși din Craiova Timp de zece zile, un colec­­tiv al Teatrului de din Craiova întreprinde păpuși un turneu artistic cu piesa „Traista fermecată“. Păpu­șarii craioveni vor fi oaspeții spectatorilor din Pitești, Găești, București, Giurgiu, Călărași și Roșiori. Turnee județene și inter­­județene va întreprinde, tot în aceeași perioadă, un alt colectiv al aceluiași teatru, Bibliotecarii în schimb de experiență Pentru a veni în sprijinul muncii cu cartea la orașe și sate, Comitetul județean pen­tru cultură și artă a organi­zat, timp de două zile, un schimb de experiență la care au participat bibliotecari co­munali și directori ai bi­bliotecilor orășenești din județ. Participanții la schimbul de experiență au audiat ex­puneri de specialitate, au dezbătut probleme profesio­­nale și au vizitat bibliote­cile din Filiași și Brădești.­ ­ Spectacol cultural-artistic Competiția formațiilor ar­tistice din liceele teoretice și de specialitate a fost în­cununată cu succese deose­bite la faza județeană. Pen­tru o trecere în revistă a re­pertoriului acestor cîștigători, organizatorii, Comitetul ju­dețean U.T.C. și Inspectora­tul școlar județean, vor oferi în seara aceasta, 1a orele 18,30, la Teatrul de vară „23 August“ din Craiova, un a­­tractiv spectacol de gală. Asistenta medicală în timpul nopții Spitalul din Filiași La poartă aflăm că medic de gardă este dr. Iulian Milcovici. Ii prezentăm spre „rezolvare" trei cazuri : o apendicită acută, o urgență obstetricală compli­cată și un copil de două luni cu convulsii. Consemnăm cu plă­cere că examenul a fost trecut cu bine, toate cazurile fiind re­zolvate în timpul optim. Ne de­plasăm la secția de pediatrie, unde se află internați 30 de copii. De serviciu este sora me­dicală Maris Belu. Aici, consta­tăm, cu surprindere, că rapor­tul de gardă (în care se speci­fică ce copii sunt sub urmărire și ce tratament li se aplică), ca și condica de scădere a medica­mentelor de l a aparatul de ur­gență nu există. Pusă in fața unei probe practice (simulată, desigur), soluția am aflat-o cu... forcepsul. Ca scuză ne-a spus că încă nu este adaptată cu ser­­civiul, deoarece a venit numai de patru luni de la „Salvare“ . Aspecte oarecum asemănătoare am intîlnit și la secția de boli interne. La secția de chirurgie, in camera de pansamente, fla­­coanele de seruri (ce nu aveau, așa cum se prevede, trecută da­ta pe etichete) nu se păstrau în dulap, ci undeva pe jos. Spitalul din Melinești Medic de gardă , dr. Mircea Macovei, directorul spitalului. Fără a însera bunele rezultate obținute de personalul medico­­sanitar al acestei unități (poate cu alt prilej o vom face !), ară­tăm că și aici am depistat unele mici „pete negre“. Astfel, la secția de obstetrică-ginecologie, în raportul de gardă nu se trec copiii-problemă, ceea ce îngreu­nează o supraveghere corectă a lor ; instrumentarul este rugi­nit, cearceaful nu stă așezat permanent pe masa de consul­tație etc. La secția de boli in­terne Asistenta medicală Elisa­­beta Săndulescu se încurcă în respectarea unor norme elemen­tare de folosire a siringilor la sterilizare. Oare numai timidi­tatea să fie de vină ? Spitalul nr. 2 de copii din Craiova Medicul de gardă, dr. Dan Io­­nescu, se străduia să fie... li­niște. Păcat, însă, că străda­niile sale nu erau susținute și de personalul mediu și auxiliar de serviciu. Nu mică ne-a fost mirarea cînd, la ora 3 noaptea, în pavilionul A, la subsecția de perfuzie, asistentele Floarea Țe­­nea, Eugenia Morcov, Gheor­ghița Florescu și infirmierele Ecaterina And­u, Leanca Șer­ban, Floarea Diaconu și Nadej­­da Tarcenko se aflau la un festin pantagruelic, ce trebuia să se încheie cu clasica cafea neagră. Dar nu s-a mai înche­iat astfel, deoarece le-am de­ranjat noi tocmai cînd le era lumea mai dragă, iar copiii din saloane, lipsiți de bună seamă de supraveghere, făceau voca­lize cu octave înalte. Dr. Mihai Costescu le notează numele in carnețel și le promite că va lua unele măsuri profilactice. ȘT. ARDELEANU I. CUCUI M. PACURARU (Continuare în pag. a III-a) După cum se știe, spitalele — unități complexe puse în sluj­ba îngrijirii sănătății oamenilor — funcționează zi și noapte. La numeroasele secții ale acestora își desfășoară activitatea sute de medici și mii de cadre medii și auxiliare. In cele ce urmează ne-am propus să redăm as­pectele reieșite cu prilejul unui raid-anchetă întreprins recent prin cîteva spitale din județul nostru, unde am urmărit felul cum este asigurată asistența medicală pe timpul nopții. E­­chipei noastre de investigații i s-au alăturat, cu acest nimerit prilej, tovarășii Mihai Costes­cu, directorul Direcției sanitare județene și Mircea Bena, medic inspector la aceeași direcție, care ne-au sprijinit îndeaproape, în tot cursul raidului, pentru a depista niște fapte, atitu­dini, fenomene. Dar să urmărim, pas cu pas, filmul vizitelor. 1969 — an hotărîtor al cincinalului Producția materialelor de corstrict — pe­­ fundament șubred întreprinderea de industrie locală „Victoria“ Craiova a în­cheiat bilanțul activității econo­mice pe cele patru luni expirate din acest an cu... un lamentabil deficit la toți indicatorii de plan. Spre exemplu, producția globală și marfă au fost înde­plinite în proporție de 93,7 la sută și respectiv 88,6 la sută, iar productivitatea muncii s-a si­tuat cu 4 procente sub nivelul planificat. Fizic, la 30­ aprilie, avea o restanță de circa ur, milion cărămizi normale, 200 000 cărămizi placaj, 57 000 bucăți cahle de teracotă. Mai grav este, însă, faptul că apreciabile cantități de mate­riale nu corespund normelor ca­lității (cahle de teracotă fisu­rate și deformate, tuburi­ din beton pentru fîntîni care nu re­zistă în timpul folosirii, cără­midă nearsă, sfărîmicioasă sau deformată), sporind astfel volu­mul producției nevîndute și ne­încasate. Numai I.C.F.L. Cra­iova, un principal beneficiar al întreprinderii respective, a re­fuzat să primească în trimes­trul 1 circa 35 000 bucăți cahle de teracotă. Pe bună dreptate tov. Romeo Popescu, șeful sec­ției prestații către populație din cadrul I.C.F.L., ne spunea ur­­ ma I.I.L. „Victoria“ Craiova­ mătoarele : „Ni se cere să exe­cutăm lucrări de calitate pentru cetățeni, însă acest deziderat îl putem respecta dacă și industria locală ne furnizează materiale tot de calitate. Constantin Io­­niță din Craiova, Aurel Bădică din Malu Mare, Maria Nedelcu din Urzicuța și numeroși alți cetățeni au refuzat caldele de teracotă. In astfel de situație am fost nevoiți să procurăm tocmai de la Timișoara 30 000 bucăți cahde, care, Intr-adevăr, sunt de calitate corespunzătoare. Tovarășii de la I.I.L. ,,Victoria“ trebuie întrebați de ce nu im­primă marca fabricii pe produ­sele lor, așa cum procedează celelalte întreprinderi din țară Din încîlcitul ghem al defi­ciențelor, lăsat „moștenire“ de vechea conducere a întreprin­derii (Gh. Minulescu — fost di­rector, destituit fără alte... ne­cazuri și transferat la Tr.­Se­­verin într-un­ post frumușel (?!), vom încerca să desprindem cî­teva cauze Să începem mai în­­tîi cu situația neîndeplinirii planului cantitativ și calitativ la producția de cărămidă. La data de 1 martie a.c. trebuia să intre în producție o uscătorie modernă cu o capacitate anuală de 8 milioane cărămizi. Execu­tantul, respectiv Trustul de construcții locale, nu s-a ținut de cuvint. Se spune, însă, că ar fi promis (în sfîrșit!) terminarea lucrării la data de 15 mai a.c. Dar pînă la urmă toate au fost numai vorbe în vînt. Din cele constatate de noi re­zultă că, în ciuda situației pre­care cauzată de constructor, se puteau fabrica, totuși, cantități mari de cărămidă dacă produc­ția noului sezon începea mai devreme, iar revizuirea și re­pararea tuturor utilajelor ar fi stat ca o problemă principală în atenția vechii conduceri. Nici in continuare nu se întrevede vreun reviriment. Toți factorii de răspundere ai întreprinderii, cât și Direcția de industrie lo­cală, știu și sunt convinși că este neapărat nevoie de con­struirea celui de-al doilea cup­tor de ardere a cărămizilor pla­caj, însă nici documentația nu este gata. Despre ce organizare științifică a producției și a muncii mai poate fi vorba cînd cărămizile continuă să se scoa­tă din cuptoarele de ardere, cu roabele ? Pe de altă parte se simte lipsa unui număr de a­­proape 100 de muncitori, nou­­angajați, absolut necesari în raport cu sarcinile de plan mult sporite față de anul trecut. AUREL POPESCU (Continuare în pag. a III-a) • Răspunzînd cu amabilitate solicitării redacției — determi­nată mai ales de întrebarea te­lefonică a cititorului Constantin Nemeș — tov. nostru ing. Adrian Gornoviceanu, director al Trustului de construcții, răs­punde : „La nivelele 4 și 5 (e­­tajele III și IV) ale apartamen­telor proprietate personală din Piața Gării, folosim, la zidurile exterioare cărămizi din zgură expandată sau deșeuri cerami­ce. Proporția este de 2/5 și nu de 26 la sută — proporția folo­sirii acestor înlocuitori pe total volum de construcții. Cărămi­zile de acest fel au aceleași pro­prietăți fonice și termice ca și cărămizile obișnuite“ • O propunere foarte inte­resantă transmisă de cetățeanul Mihai Popescu din Calea Bucu­rești nr. 65 , în gara Craiova să existe un dispecer special care să dea bonuri de ordine la taxi­uri. Tovarășul inginer șef al I.T.C. Pavel Grigore, a aplaudat a­­ceastă propunere. A făcut însă o remarcă : de luni și luni de zile, încăperea destinată dispe­ceratului I.T.C. din gara Craiova este folosită în alte scopuri. Sîntem mai mult decit con­vinși de înțelegerea și sprijinul cuvenit din partea conducerii Direcției regionale CFR. Așteptăm, bineînțeles, un răs­puns ! • • • Pe adresa cititorilor noștri — ing. Constantin Ștefănescu de la Direcția regională CFR, Ion Pănescu din cartierul lui Novac, Ștefan Stănilă Brazda din strada Tomis nr. 1 — expediem răspunsul tov Ion Vlad, șef de serviciu la l.G.C. Craiova, în maximum o zi vor fi ridicate gunoaiele menajere uitate de săptămîni întregi. Ne-am adresat aceleiași între­prinderi solicitînd-o la o aten­ție sporită față de starea de cu­rățenie a porțiunii stradale din Calea București cuprinsă între Valea Vlăicii și șantierul Tea­trului Național. Ne-am dat însă seama că vinovat de situația creată este în primul rînd Trus­tul de construcții care nu a luat măsuri pentru ca autocamioa­nele să nu fie supraîncărcate cu pămînt și moloz. Se impune mai mult respect față de orașul în care trăim ! Ne place să credem că de aceeași părere este și conducerea trus­tului amintit. • Un tractor a deteriorat un canal deschis pentru scurgerea apelor menajere și celor pro­venite din ploi pe strada Mun­citorului. Il rugăm pe cititorul nostru Constantin Crăete să ne anunțe dacă­ s-a îndeplinit în­tocmai promisiunea tov. inginer Șerban Munteanu de la I.G.C. Craiova ca respectivul canal să fie reparat în cel mult două zile.­­ De aproape două luni, tov. Ilaș Ștefănescu bate drumul ser­viciului de gospodărie comuna­lă și locativă al municipiului Craiova pentru a obține o ade­verință din care să rezulte... unde domiciliază. A trebuit să ne adresăm tov. Constantin Maiorescu, vicepreședintele con­siliului popular municipal, pen­tru a pune capăt acestor tergi­versări. Soluția ne bucură : mîine, solicitatorul menționat va putea obține adeverința solici­tată Sistemul de lucru al ser­viciului menționat ne întris­tează. Concurs pentru pionieri și școlari „Din cronicul acestor locuri“ Oltenia a dat țării numeroși interpreți virtuoși ai muzi­cii populare. Unul dintre violoniștii porniți de pe meleagu­rile craiovene a ajuns să cucerească prin măiestria sa spec­tatorii dintr-o serie de mari orașe ale lumii, ca Londra, Paris, München, Berlin, Nissa, Bruxelles etc. Impresarii străini îl denumeau „faimosul violonist virtuoz român“, întrebarea : care este numele acestui mesager al fru­museții cîntecului nostru popular ? Talon de participare nr. 11 W - E­Mii E­R. $ Audiență specială cu participarea unor lucrători ai redacției noastre : tov. colonel Constantin Sprince­­naru, șeful Inspectoratului județean de miliție, au­­diază luni 19 mai a.c., orele 17, în probleme de res­pectare a legalității socialiste, apărarea avutului obș­tesc, circulație publică etc. Q Noutăți in librării, mult așteptate de cititori : „Căpitanul Fracasse“ de Théophile Gauthier, „Cul­tura Renașterii în Italia" de Iacob Burckhare (vol. I și II), „Pand­antantra, cele cinci cărți ale înțelep­ciunii“ (în „Biblioteca pentru toți“), monografia „Ser­­ghei Esenin“ de Ștefan Bitan și „Aventurile lui Huc­kleberry Finn“ de Mark Twain.­­ Cooperativa „Stăruința" din Craiova, cu sediul central în strada România Muncitoare nr. 15, anunță locatarii din cartierul Brazda lui Novac că, în com­plexul cooperației meșteșugărești din acest micro­­raion, pot beneficia de serviciile ireproșabile ale u­­nităților sale specializate de confecții bărbați și fe­mei, reparații de ceasuri, cizmărie și de remarat cio­rapi. " Nu uitați­­ pentru fiecare sfîrșit de săptămînă agenția O.N.T. Craiova asigură cazare și masă la ca­banele montane și bilete de transport cu 50 la sută reducere.

Next