Inainte, iulie 1969 (Anul 26, nr. 7567-7593)
1969-07-22 / nr. 7585
ț—M AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Proletari din toate țările, uniti-ve! MARȚI 22 IULIE 1969 ANUL XXV NR. 75854 PAGINI 30 BANI CONFERINȚA EXTRAORDINARĂ A ORGANIZAȚIEI JUDEȚENE DE PARTID DOLJ Duminică, in sala Teatrului Național din Craiova, intr-o atmosferă de puternică însuflețire, de totală adeziune la programul de înflorire continuă a patriei noastre, au avut loc lucrările Conferinței extraordinare a Organizației județene de partid Dolj. La lucrările Conferinței au participat delegați ai celor aproape 57 000 de comuniști din județul nostru, aleși în adunările și conferințele organizațiilor de partid din întreprinderi și instituții, din organizațiile de partid comunale, orășenești și municipală, precum și numeroși invitați — conducători de întreprinderi și instituții, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, activiști de partid și de stat. Deschizînd lucrările Conferinței, tovarășul CONSTANTIN BABALAU, membru supleant al G.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., a salutat cu căldură participarea la Conferință a tovarășului CHIVU STOICA, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. A fost salutată, de asemenea, prezența membrilor C.C. al P.C.R., a reprezentanților unor ministere și instituții centrale, a activiștilor G.G. al P.C.R.,ai organizațiilor de masă obștești centrale care parșiticipă la lucrările conferinței județene de partid. In unanimitate, a fost ales apoi prezidiul conferinței format din tovarășii: CHIVU STOICA, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., POPESCU ION PUȚURI, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului de studii istorice și social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R., BRINCU ZINA, profesor consultant la Academia de Științe Social- Politice „Ștefan Gheorghiu“, ARANGHEL ION, președinte al cooperativei agricole de producție Urzica Mare, CONSTANTIN, BABALAU membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, BORA ION, director al Trustului zonal al I.A.S., BURCHEȘIN MIHAI, secretar al Comitetului județean de partid, GETAȚEANU ION, secretar al Comitetului județean de partid, GIONTU CONSTANȚA, președintă a Comitetului județean al femeilor, DRAGHICI VASILE, director al spitalului unificat oraș Calafat, FLORICA FLOAREA, bobinatoare la Uzina „Electroputere”, GIGEA PETRE, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean, JIANU GHEORGHE, președinte al comisiei județene de revizie, membru de partid din ilegalitate, MORGAN NICOLAE, mecanic instructor la Depoul C.F.R. Craiova, OPREAN MIRCEA ION, rector al Universității din Craiova, PLETOSU DUMITRU, general maior, PLAVAICA CONSTANTIN, secretar al comitetului orășenesc de partid Filiași, ROGOZ IUSTIN, director general al Combinatului chimic Craiova, TUDOR CONSTANTIN, secretar al Comitetului județean de partid, (Continuare In pag. a IV-a) Stimați tovarăși, de ce mai despart cîteva zile Congresul al X-lea al P.C.R., eveniment de o deosebită însemnătate în viața poporului român. El va face bilanțul marilor realizări obținute sub conducerea partidului, în perioada de timp ce a trecut de la Congresul al IX- lea pînă în prezent și va stabili sarcinile principale și direcțiile de dezvoltare a economiei naționale în etapa următoare, politica internă și externă a partidului și statului in anii viitori. Desfășurîndu-și lucrările în preajma aniversării unui sfert de veac de la eliberarea României de sub jugul fascist, Congresul al X- lea al P.C.R. va avea nu numai o deosebită importanță programatică, principială și practică, ci și un caracter de bilanț, de analiză retrospectivă a etapelor revoluționare parcurse de poporul nostru în acest răstimp. Comuniștii, toți oamenii muncii din județul nostru, împreună cu întregul popor, au primit cu viu interes și profundă satisfacție Tezele Comitetului Central pentru Congresul al X-lea al partidului și proiectul de Directive privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980. Ei consideră aceste documente ca o strălucită Întruchipare a înaltei înțelepciuni colective a conducerii partidului nostru, ca o sintetizare a vastei activități creatoare, proprie întregului partid, de conducere a proceselor economice și social-politice ce stau la baza dezvoltării României socialiste. Tovarăși, Oamenii muncii din Județul nostru, alături de întregul popor, întîmpină Congresul al X-lea al P.C.R. cu entuziasm nestăvilit generat de bucuria bogatului bilanț al realizărilor obținute în toate domeniile, în cei 25 de ani care s-au scurs de la eliberarea patriei. Este momentul să subliniem și cu acest prilej, tovarăși, că unul dintre cele mai importante rezultate obținute In această perioadă relativ scurtă istoricește, constă în aceea că poporul român a devenit stăpîn pe soarta sa. România a devenit o țară socialistă în plină dezvoltare, in care poporul, condus de partidul comuniștilor, își stabilește politica sa internă și internațională pe baza învățăturii marxist-leniniste, corespunzătoare propriilor interese și năzuințe, cauzei socialismului și păcii, fără nici un fel de amestec din afară. Sîntem făuritorii tuturor prefacerilor ce au modificat profilul economic, politic și social al României și de aceea ne mîndrim cu aprecierea cuprinsă în documentele pe care le dezbatem în această conferință, că dezvoltarea societății noastre în ultimul pătrar de veac se caracterizează prin puternicul dinamism al economiei, al întregii vieți socialpolitice. Această evoluție este urmarea aplicării consecvente a pe (continuare In pag. a ’II-a) EXPUNEREA prezentată de tovarășul Constantin Băbălău, membru supleant al C. C. al P. C. R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. (TEXT PRESCURTAT) Prezidiul Conferinței extraordinare a Organizației Județene de partid Dolj Candidații propuși pentru alegerea în organele centrale ale partidului 1. ȘTEFAN VOITEC, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Marii Adunări Naționale 2. CONSTANTIN BABALAU, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid 3. ION BORA, membru supleant al C.C. al P.C.R., directorul Trustului zonal al I.A.S. MIHAI BURCHEȘIN, secretar al Comitetului județean de partid DUMITRU DINIȘOR, președintele C.A.P. din Goicea Mare 6. GHEORGHE GASTON MARIN, membru al C.C. al P.C.R., președinte al Comitetului pentru prețuri. 7. 8. ALEXANDRU HEINRICH, directorul general al Uzinei „Electroputere“ Craiova. ILIE MURGULESCU, membru al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Marii Adunări Naționale 9. GHEORGHE PETRESCU, membru al C.G. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Uniunii Naționale a C.A.P. 10. ION POPESCU-PUȚURI, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului de studii istorice și social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. 11. GHEORGHE POPA, instructor al C.C. al P.C.R. 12. ION STANESCU, membru al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Securității Statului 13. ION SAVU, membru supleant al C.C. al P.C.R., adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. Vizita conducătorilor de partid și de stat în județul Argeș Primirea entuziastă făcută tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU In cursul zilei de luni, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarășii Manea Mănescu și Dumitru Popescu au făcut o vizită de lucru în județul Argeș. Vizita a prilejuit întîlniri cu oamenii muncii din industrie și agricultură, cu cadre de conducere din economie, cu activiști de partid și de stat. Prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile argeșene a fost salutată cu căldură și entuziasm de zeci și zeci de mii de cetățeni, care și-au manifestat, cu acest prilej, încrederea și atașamentul deplin față de polițiși ca marxist-leninistă a partidului nostru, hotărîrea de a nu precupeți nici un efort pentru înfăptuirea ei. Oamenii muncii argeșeni au reafirmat entuziasmul cu care întîmpină Congresul al X-lea al partidului, eveniment de seamă în viața partidului și statului nostru, a hotărîrii maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune în fața celor ce muncesc. Vizita în județul Argeș se adaugă șirului de puternice manifestări a unității întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist, a Comitetului său Central în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Argeșul sub semnul profundelor transformări socialiste au trecut numai cîteva zile... încă nu s-a stins în suflete ecoul manifestațiilor entuziaste cu care cetățenii județelor Cluj, Maramureș, Satu Mare Bihor și Arad l-au primit pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sunt încă vii în amintirea tuturor gesturile încărcate de emoție, marea de urale ce-l însoțeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comitetului Central al partidului. Și iată, conducătorii partidului și statului nostru s-au întîlnit din nou cu cetățenii într-o vizită intrată în tradiția vieții publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetățenilor județului Argeș. Pe apa Argeșului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o realitate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare și s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la luminarea celor mulți. Argeșul zilelor noastre tinuă să sporească acest contezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabile în istoria contemporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia economică a acestei zone consemna existența numai a cîtorva mine rudimentare de cărbuni, a Fabricii „Textila“ — Găvana și a cîtorva ateliere, astăzi chiar și o sumară prezentare a noilor unități ale industriei noastre socialiste ar ocupa un spațiu impresionant. Materializarea politicii de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate industriale construite sau în curs de construcție au dat o nouă înfățișare orașelor și satelor argeșene. Politica partidului de industrializare socialistă își găsește aici o expresie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viața acestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuțiile și energia nesecată a oamenilor săi. In Argeș a răsărit o impresionantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petrolieră a țării. Aici s-a înălțat una din cele mai mari și mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte șase uzine formează o puternică bază energetică a țării. De aici a pornit la drum. In august 1968, primul autoturism românesc și tot aici, acum, In aceste zile, harnicii constructori ridică noi citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, producția chimică a crescut de aproape trei ori față de anul 1965, cea de energie electrică o dată și jumătate, iar industria constructoare de mașini cu 76 la sută. în 1968, întreprinderile industriale din județ au realizat o producție globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decât aceea a anului 1950. Aici, în județul Argeș se află industria de autoturisme românești. Tot aici se realizează 87 la sută din producția de tananți, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum și peste o cincime din producția de plăci fibrolemnoase. Este de ajuns să amintim Rafinăria din Pitești. Fabrica de motoare electrice. Fabrica de stofe „Argeșana“, o fabrică de bere, una de preparate din carne, și înțelegem amploarea procesului de industrializare socialistă pe plaiurile argeșene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator și atunci cînd ne referim la agricultura județului Argeș. Aici își desfășoară activitatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 între- Reportaj realizat de CONSTANTIN MITEA GEORGE-RADUCHIROVICI 1 CONSTANTIN MARINESCU MIRCEA S. IONESCU (Continuare In pag. a III-a) Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Conferința extraordinară a Organizației județene Dolj a P.C.R., dezbătînd intr-o atmosferă de lucru Tezele C.C. al partidului și proiectul de Directive privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980, dă glas adeziunii depline și entuziaste a comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii din cuprinsul județului față de linia politică generală a partidului, exprimată în aceste documente de o excepțională însemnătate teoretică și practică. Adoptarea de către Congresul al X-lea al partidului a acestui măreț program care întruchipează aspirațiile de progres și bunăstare ale poporului va dinamiza energiile creatoare ale tuturor cetățenilor, asigurînd înflorirea multilaterală a patriei noastre socialiste, va contribui, totodată, la întărirea pozițiilor și influenței socialismului in lume. Pornind de la aceste considerente, Conferința își însușește întrutotul Tezele și proiectul de Directive, exprimă hotărîrea tuturor comuniștilor de a nu precupeți nici un efort pentru înfăptuirea sarcinilor reieșite din documente și dă mandat delegaților săi să susțină aprobarea de către Congres a acestor documente. In cadrul dezbaterii documentelor pentru Congres, comuniștii au subliniat cu îndreptățită mîndrie că factorul politic fundamental care asigură înaintarea victorioasă a României pe calea socialismului îl constituie conducerea întregii societăți de către Partidul Comunist Român. Comuniștii au dat o înaltă apreciere orientărilor și activității desfășurate de conducerea partidului pentru întărirea vieții interne de partid, pentru aplicarea riguroasă a principiului muncii și conducerii colective, promovarea criticii și autocriticii, întărirea disciplinei de partid. Conferința dă o înaltă apreciere caracterului profund democratic, imprimat de conducerea partidului activității de pregătire a Congresului. Acționînd în acest spirit, Conferința a ales delegații Organizației județene la Congres și a desemnat un număr de tovarăși care să fie propuși candidați pentru organele centrale ale partidului. Dînd expresie sentimentelor de adincă stimă și dragoste de care se bucură, în rîndurile întregului partid și popor, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — fiu credincios al poporului, eminent conducător (Continuare in pag. a ir-a)I II Aspect din sală în timpul lucrărilor