Inainte, iulie 1969 (Anul 26, nr. 7567-7593)

1969-07-22 / nr. 7585

­­­ț—­­M AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Proletari din toate țările, uniti-ve! MARȚI 22 IULIE 1969 ANUL XXV NR. 7585­4 PAGINI 30 BANI CONFERINȚA EXTRAORDINARĂ A ORGANIZAȚIEI JUDEȚENE DE PARTID DOLJ Duminică, in sala Tea­trului Național din Craio­va, intr-o atmosferă de pu­ternică însuflețire, de tota­lă adeziune la programul de înflorire continuă a pa­triei noastre, au avut loc lucrările Conferinței ex­traordinare a Organizației județene de partid Dolj. La lucrările Conferinței au participat delegați ai celor aproape 57 000 de co­muniști din județul nos­tru, aleși în adunările și conferințele organizațiilor de partid din întreprinderi și instituții, din organiza­țiile de partid comunale, o­­rășenești și municipală, precum și numeroși invi­tați — conducători de în­treprinderi și instituții, re­prezentanți ai organizații­lor de masă și obștești, ac­tiviști de partid și de stat. Deschizînd lucrările Conferinței, tovarășul CONSTANTIN BABALAU, membru supleant al G.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., a salutat cu căl­dură participarea la Con­ferință a tovarășului CHI­­VU STOICA, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R. A fost salutată, de ase­menea, prezența membri­lor C.C. al P.C.R., a repre­zentanților unor ministere și instituții centrale, a ac­tiviștilor G.G. al P.C.R.,ai organizațiilor de masă obștești centrale care par­și­ticipă la lucrările conferin­ței județene de partid. In unanimitate, a fost a­­les apoi prezidiul conferin­ței format din tovarășii: CHIVU STOICA, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., POPESCU ION­ PUȚURI, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului de studii istorice și social-po­­litice de pe lângă C.C. al P.C.R., BRINCU ZINA, profesor consultant la A­­cademia de Științe Social- Politice „Ștefan Gheor­­ghiu“, ARANGHEL ION, președinte al cooperativei agricole de producție Ur­zica Mare, CONSTANTIN, BABALAU membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui județean de partid, BORA ION, director al Trustului zonal al I.A.S., BURCHEȘIN MIHAI, se­cretar al Comitetului jude­țean de partid, GETAȚEA­­NU ION, secretar al Comi­tetului județean de partid, GIONTU CONSTANȚA, președintă a Comitetului ju­dețean al femeilor, DRA­­GHICI VASILE, director al spitalului unificat oraș Calafat, FLORICA FLOA­REA, bobinatoare la Uzina „Electroputere”, GIGEA PETRE, prim-vicepreședin­­te al comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean, JIANU GHEORGHE, președinte al comisiei jude­țene de revizie, membru de partid din ilegalitate, MORGAN NICOLAE, me­canic instructor la Depoul C.F.R. Craiova, OPREAN MIRCEA ION, rector al U­­niversității din Craiova, PLETOSU DUMITRU, ge­neral maior, PLAVAICA CONSTANTIN, secretar al comitetului orășenesc de partid Filiași, ROGOZ IUS­TIN, director general al Combinatului chimic Cra­­­­iova, TUDOR CONSTAN­TIN, secretar al Comitetu­lui județean de partid, (Continuare In pag. a IV-a) Stimați tovarăși, de ce mai despart cîteva zile Congresul al X-lea al P.C.R., eveniment de o deose­bită însemnătate în viața po­porului român. El va face bi­lanțul marilor realizări obți­nute sub conducerea partidu­lui, în perioada de timp ce a trecut de la Congresul al IX- lea pînă în prezent și va stabili sarcinile principale și direcțiile de dezvoltare a e­­conomiei naționale în etapa următoare, politica internă și externă a partidului și statu­lui in anii viitori. Desfășurîn­­du-și lucrările în preajma a­­niversării unui sfert de veac de la eliberarea României de sub jugul fascist, Congresul al X- lea al P.C.R. va avea nu numai o deosebită importanță programatică, principială și practică, ci și un caracter de bilanț, de analiză retrospecti­vă a etapelor revoluționare parcurse de poporul nostru în acest răstimp. Comuniștii, toți oamenii muncii din județul nostru, îm­preună cu întregul popor, au primit cu viu interes și pro­fundă satisfacție Tezele Comi­tetului Central pentru Congre­sul al X-lea al partidului și proiectul de Directive pri­vind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei na­ționale pe perioada 1976—1980. Ei consideră aceste documente ca o strălucită Întruchipare a înaltei înțelepciuni colective a conducerii partidului nostru, ca o sintetizare a vastei acti­vități creatoare, proprie între­gului partid, de conducere a proceselor economice și so­­cial-politice ce stau la baza dezvoltării României socialis­te. Tovarăși, Oamenii muncii din Jude­țul nostru, alături de întregul popor, întîmpină Congre­sul al X-lea al P.C.R. cu entu­ziasm nestăvilit generat de bucuria bogatului bilanț al realizărilor obținute în toate domeniile, în cei 25 de ani care s-au scurs de la elibera­rea patriei. Este momentul să subliniem și cu acest prilej, to­varăși, că unul dintre cele mai importante rezultate obți­nute In această perioadă re­lativ scurtă istoricește, constă în aceea că poporul român a devenit stăpîn pe soarta sa. România a devenit o țară so­cialistă în plină dezvoltare, in care poporul, condus de parti­dul comuniștilor, își stabilește politica sa internă și interna­țională pe baza învățăturii marxist-leniniste, corespunză­toare propriilor interese și năzuințe, cauzei socialismului și păcii, fără nici un fel de amestec din afară. Sîntem făuritorii tuturor prefacerilor ce au modificat profilul economic, politic și social al României și de aceea ne mîndrim cu aprecierea cu­prinsă în documentele pe care le dezbatem în această confe­rință, că dezvoltarea societății noastre în ultimul pătrar de veac se caracterizează prin pu­ternicul dinamism al econo­miei, al întregii vieți social­­politice. Această evoluție este urma­rea aplicării consecvente a pe­ (continuare In pag. a ’II-a) EXPUNEREA prezentată de tovarășul Constantin Băbălău, membru supleant al C. C. al P. C. R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. (TEXT PRESCURTAT) Prezidiul Conferinței extraordinare a Organizației Județene de partid Dolj Candidații propuși pentru alegerea în organele centrale ale partidului 1. ȘTEFAN VOITEC, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Marii Adunări Națio­nale 2. CONSTANTIN BABALAU, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-se­cretar al Comitetului județean de partid 3. ION BORA, membru supleant al C.C. al P.C.R., directorul Trustului zonal al I.A.S. MIHAI BURCHEȘIN, secretar al Comitetului județean de partid DUMITRU DINIȘOR, președintele C.A.P. din Goicea Mare 6. GHEORGHE GASTON MARIN, membru al C.C. al P.C.R., președinte al Comitetului pentru pre­țuri. 7. 8. ALEXANDRU HEINRICH, direc­torul general al Uzinei „Electropu­­tere“ Craiova. ILIE MURGULESCU, membru al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Marii Adunări Naționale 9. GHEORGHE PETRESCU, membru al C.G. al P.C.R., prim-vicepreșe­­dinte al Uniunii Naționale a C.A.P. 10. ION POPESCU-PUȚURI, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institu­tului de studii istorice și social-po­­litice de pe lingă C.C. al P.C.R. 11. GHEORGHE POPA, instructor al C.C. al P.C.R. 12. ION STANESCU, membru al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Securității Statului 13. ION SAVU, membru supleant al C.C. al P.C.R., adjunct de șef de sec­ție la C.C. al P.C.R. Vizita conducătorilor de partid și de stat în județul Argeș Primirea entuziastă făcută tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU In cursul zilei de luni, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarășii Manea Mănescu și Dumitru Popescu au făcut o vizită de lucru în județul Argeș. Vizita a prilejuit întîlniri cu oamenii muncii din industrie și a­­gricultură, cu cadre de conducere din economie, cu activiști de partid și de stat. Prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleaguril­e argeșene a fost salutată cu căldură și entuziasm de zeci și zeci de mii de cetățeni, care și-au manifestat, cu acest prilej, încrederea și atașamentul deplin față de poliți­și ca marxist-leninistă a partidului nostru, hotărîrea de a nu pre­cupeți nici un efort pentru înfăptui­rea ei. Oamenii muncii argeșeni au reafirmat entuziasmul cu care întîmpină Congre­sul al X-lea al partidului, eveniment de seamă în­ viața parti­dului și statului nostru, a hotărîrii maselor largi de a îndepli­ni marile sarcini pe care partidul le pune în fața celor ce muncesc. Vizita în județul Argeș se adaugă șirului de puter­nice manifestări a unității întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist, a Comitetului său Central în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Argeșul sub semnul profundelor transformări socialiste au trecut numai cîteva zile... încă nu s-a stins în su­flete ecoul manifestațiilor en­tuziaste cu care cetățenii ju­dețelor Cluj, Maramureș, Satu Mare Bihor și Arad l-au pri­mit pe conducătorul partidu­lui și statului nostru, tovară­șul Nicolae Ceaușescu. Sunt încă vii în amintirea tuturor gesturile încărcate de emoție, marea de urale ce-l însoțeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Co­mitetului Central al partidu­lui. Și iată, conducătorii parti­dului și statului nostru s-au întîlnit din nou cu cetățenii într-o vizită intrată în tradi­ția vieții publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetățeni­lor județului Argeș. Pe apa Argeșului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o reali­tate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare și s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la luminarea celor mulți. Argeșul zilelor noastre tinuă să sporească acest con­te­zaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor melea­guri ce scriu file memorabile în istoria contemporană a Ro­mâniei. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un­ sfert de veac geografia economică a acestei zone consemna exis­tența numai a cîtorva mine rudimentare de cărbuni, a Fa­bricii „Textila“ — Găvana și a cîtorva ateliere, astăzi chiar și o sumară prezentare a noi­lor unități ale industriei noas­tre socialiste ar ocupa un spa­țiu impresionant. Materializa­re­a politicii de dezvoltare ar­monioasă a întregului terito­riu al patriei, marile combi­nate industriale construite sau în curs de construcție au dat o nouă înfățișare orașelor și satelor argeșene. Politica parti­dului de industrializare so­cialistă își găsește aici o ex­presie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viața acestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuțiile și energia nesecată a oamenilor săi. In Argeș a răsărit o impre­sionantă pădure de sonde, care avea să transforme aces­te locuri într-o nouă zonă pe­trolieră a țării. Aici s-a înăl­țat una din cele mai mari și mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte șase uzine formează o puternică bază energetică a țării. De aici a pornit la drum. In au­gust 1968, primul autoturism românesc și tot aici, acum, In aceste zile, harnicii construc­tori ridică noi citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, pro­ducția chimică a crescut de aproape trei ori față de anul 1965, cea de energie electrică o dată și jumătate, iar indus­tria constructoare de mașini cu 76 la sută. în 1968, între­prinderile industriale din ju­deț au realizat o producție globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decât aceea a anului 1950. Aici, în ju­dețul Argeș se află industria de autoturisme românești. Tot aici se realizează 87 la sută din producția de tananți, a­­proape 40 la sută din aceea de negru de fum și peste o cincime din producția de plăci fibrolemnoase. Este de ajuns să amintim Rafinăria din Pitești. Fabrica de motoare e­­lectrice. Fabrica de stofe „Argeșana“, o fabrică de bere, una de preparate din carne, și înțelegem amploarea pro­cesului de industrializare so­cialistă pe plaiurile argeșene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator și atunci cînd ne referim la agricultura ju­dețului Argeș. Aici își desfă­șoară activitatea 6 întreprin­deri agricole de stat, 5 între- Reportaj realizat de CONSTANTIN MITEA GEORGE-RADU­­CHIROVICI 1 CONSTANTIN MARINESCU MIRCEA S. IONESCU (Continuare In pag. a III-a)­­ Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Conferința extraordinară a Organizației județene Dolj a P.C.R., dezbătînd intr-o atmosferă de lucru Tezele C.C. al parti­dului și proiectul de Directive privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei națio­nale pe perioada 1976—1980, dă glas ade­ziunii depline și entuziaste a comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii din cuprinsul județului față de linia politică generală a partidului, exprimată în aceste docu­mente de o excepțională însemnătate teo­retică și practică. Adoptarea de către Congresul al X-lea al partidului a acestui măreț program ca­re întruchipează aspirațiile de progres și bunăstare ale poporului va dinamiza e­­nergiile creatoare ale tuturor cetățenilor, asigurînd înflorirea multilaterală a patriei noastre socialiste, va contribui, totodată, la întărirea pozițiilor și influenței socia­lismului in lume. Pornind de la aceste considerente, Conferința își însușește în­­trutotul Tezele și proiectul de Directive, exprimă hotărîrea tuturor comuniștilor de a nu precupeți nici un efort pentru înfăp­tuirea sarcinilor reieșite din documente și dă mandat delegaților săi să susțină apro­barea de către Congres a acestor docu­mente. In cadrul dezbaterii documentelor pen­tru Congres, comuniștii au subliniat cu în­dreptățită mîndrie că factorul politic fun­damental care asigură înaintarea victori­oasă a României pe calea socialismului îl constituie conducerea întregii societăți de către Partidul Comunist Român. Comu­niștii au dat o înaltă apreciere orientărilor și activității desfășurate de conducerea partidului pentru întărirea vieții interne de partid, pentru aplicarea riguroasă a principiului muncii și conducerii colective, promovarea criticii și autocriticii, întări­rea disciplinei de partid. Conferința dă o înaltă apreciere carac­terului profund democratic, imprimat de conducerea partidului activității de pre­gătire a Congresului. Acționînd în acest spirit, Conferința a ales delegații Organi­zației județene la Congres și a desemnat un număr de tovarăși care să fie propuși candidați pentru organele centrale ale partidului. Dînd expresie sentimentelor de adincă stimă și dragoste de care se bucură, în rîndurile întregului partid și popor, tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU — fiu cre­dincios al poporului, eminent conducător (Continuare in pag. a ir-a)I II Aspect din sală în tim­pul lucrărilor

Next