Inainte, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7673-7698)

1969-11-01 / nr. 7673

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL UN ACT PATRIOTIC . Livrarea suplimentară a 8000 tone de po­rumb la fondul central al statului Agricultura județului Dolj primește an de an din par­tea statului un ajutor mate­rial substanțial. Cu credi­tele acordate, cooperativele agricole își dezvoltă materiale, construiesc baza sis­teme de irigații, ridică noi construcții pentru dezvolta­rea sectorului zootehnic. Sprijinul acordat, prin în­treprinderile pentru meca­nizarea agriculturii, livrarea unor cantități prin tot mai sporite de îngrășăminte chimice, au dat posibilitate țăranilor cooperatori de a lucra pămîntul după cele mai avansate reguli tehnice. Producțiile ce agre­se obțin la unitatea de supra­față, la care contribuie ne­mijlocit specialiștii plătiți de stat, confirmă încă dată grija pe care partidul o și statul nostru o acordă a­­cestui important sector al economiei naționale. Cu aceeași grijă, răspund la rîndul lor și țăranii coo­peratori, livrînd statului, pentru fondul central, mari cantități de produse. în anul acesta, de pildă, producția de porumb, în multe coo­perative agricole de pro­ducție din județul Dolj, a fost cu mult mai mare decît cea planifi­cată. Numeroase unități a­­gricole cooperatiste, ca cele din Cetate, Maglavit, Da­­neți, Negoi, Băilești și alte­le, au înregistrat depășiri de producție de cîte 500 pînă la 1300 kg la hectar. Pentru a spori valoarea zilei-muncă în bani, țăranii cooperatori din județul Dolj au luat ini­țiativa ca, după îndeplini­rea obligațiilor contractu­ale, să vîndă statului, în mod suplimentar, 8000 de tone de porumb. Reevaluîndu-și posibilită­țile și resursele de care dis­pun, țăranii cooperatori din Cetate au hotărît, de exemplu, să livreze statului, peste obligațiile contractuale, 200 de tone de porumb. De asemenea, prin sporirea eforturilor, lucră­torii sectorului zootehnic au îndeplinit obligațiile con­tractuale anuale la livrarea laptelui, angajîndu-se să predea în plus, pînă la fi­nele anului, peste 300 de hectolitri. „Este o da­torie a noastră, spu­nea președintele coope­rativei agricole, ing. Ion Jercan, de a participa în­­tr-o măsură tot mai mare la­ formarea fondului central agro-alimentar al statului. Este un act de patriotism, izvorît din conștiința mase­lor“. Răspunzînd prin grijii pe care partidul fapte o poartă țărănimii noastre, cooperatorii din Daneți, care în acest an au realizat producție medie mai mare , cu 1300 kg porumb boabe la hectar față de cea plani­ficată, au livrat suplimentar statului încă 443 de tone de porumb. Cantități mari de porumb sunt livrate suplimentar sta­tului și de către țăranii coo­peratori din Drănic (100 de tone), Radomir, Amărăștii de Sus, Praporu, Castranova — 470 de tone, Boureni, Bistreț, Catane, Negoi, Rast, Băilești, Galicea Ma­re, Giubega — 1500 de tó­ in aceste zile, la I.A.S. Fi­liași se execută alături de toamnă pentru însămînțările de primăvară B­e­m­i­t încheierea lucrărilor Consfătuirii de la Prag­a. Declarația Consfătuirii miniș­­­­trilor afacerilor externe ai [ statelor participante la Tra­­­­tatul de la Varșovia . »■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]a Proletari din toate țările, uniți-vă! POPULAR JUDEȚEAN Cu planul anual la export îndeplinit Unitățile cooperației meșteșugărești din jude­țul nostru au raportat, la 25 octombrie, îndepli­nirea integrală a sarcini­lor de plan pe acest an la export. Peste trei sferturi din volumul de produse destinat expor­tului i-a revenit coopera­tivei „Arta populară“ din Craiova. Produsele rea­lizate de harnicele coo­peratoare de aici — co­voare orientale de mare nodaj executate în în­tregime manual, covoare orientale decupate și covoare oltenești —, datorită înaltei măies­trii de execuție, și-au căpătat un binemeritat prestigiu, fiind solicitate de tot mai multe firme de peste hotare. în acest an, s-au livrat covoare orientale de mare nodaj în R.D.G. (305 mp), Austria (915 mp), Franța (188 mp), R.F.G. (251 mp), Dane­marca (341 mp), Elveția (313 mp); în Anglia s-a expediat întreaga canti­tate de covoare orientale decupate (292 mp). De a­­semenea, covoarele aces­tei cooperative au fost expuse și la tîrgurile in­ternaționale la Göteborg, organizate Milano, Viena, Bruxelles, Salonic etc., unde s-au bucurat de frumoase aprecieri. O contribuție de seamă la îndeplinirea planului la export și-au adus-o și cooperativele „îmbră­cămintea" și „Stăruința“ din Craiova, care au li­vrat confecții de bună calitate. SIMBAIA 1 NOIEMBRIE 1969 ANUL XXVI Hr. 7673­4 PAGINA 36 BANI VIAȚA UNIVERSITARA laborator de cre­ație Exigentele cli­­matului spiritual §| 4 în pag. a lUa 5­­' l |SI Iii & ••iiniiiniiiniiiininiiiiiă inir iniiimiiiiiiiriifir iinnii intin Miriiiiiiiililiiiiilliniiiriiniiilliiiiiiiilit. ZILE ȘI NOPȚI LA „ELECTROPUTERE“ cu­ ­ Toate atelierele, toate echipele — în ritmul însuflețit al producției.­­• Luna octombrie confirmă temeinicia „marii ini­țiative“ : col­ectivul fabricii de mașini rotative realizează un număr dublu de motoare de tracțiune pentru locomotiva elec­trică, două generatoare și cinci motoa­re de tracțiune L.D.E. pes­te plan, 100 de mașini electrice de curent alternativ . Un pre­țios front de lucru pentru luna noiembrie... ...Dacă mi s-ar cere să a­­preciez prin cîteva atribute definitorii mișcarea amplă a muncii pe care o desfășoară în aceste zile colectivele fa­bricii de mașini rotative aș conchide, fără ezitare, orga­nizare, excepțională organiza­re în majoritatea comparti­mentelor, dinamism și dărui­re — de la inginerul șef pînă la ultimul muncitor, coeziu­ne, ritm de lucru tot mai înalt... Am zăbovit îndelung în toate atelierele acestei mari fabrici și la fiecare loc de muncă. Oamenii mi-au oferit, în cifre ferme, realizări im­portante, recuperări, depășiri, ale sarcinilor de plan curen­te. Erau ultimele zile ale lui octombrie și aproape pretu­tindeni se lucra deja din plin la pregătirea producției lunii noiembrie. La conducerea fa­bricii mi s-a relatat că luna octombrie aduce în bilanțul acestui colectiv, între multe altele, realizarea a 18 motoa­re de tracțiune pentru loco­motiva electrică (față de 9,3 motoare media lunară a pro­ducției pe 9 luni ale anului); la generatoare se realizează peste sarcina lunară două ge­neratoare pentru L.D.E., iar la motoare de tracțiune volu­mul sporește la 80 motoare față de 75 planificate. în a­­celași timp, la producția de curent alternativ se finali­zează peste 100 mașini elec­trice, unele dintre ele fiind mașini mari ce depășesc 1000 kW. Frontul de lucru pe care s-a mers in octombrie și cel programat pentru ultimele două luni ale anului contu­rează o medie trimestrială re­cord a producției, care va permite recuperarea restan­țelor și îndeplinirea sarcini­ ADRIAN FUEGA (Continuare in pag. a III-a). Comunistul Marin Muscalu bobinînd statorul unui motor electric AȘA AM ÎNȚELES LA MUNCIM tarnet de campanie în urmă cu cîtva timp, me­canizatorii de la I.M.A. Plopșor au însămînțat cu grîu ultimele hectare din cele 750 ha prevă­zute în planul cooperativei a­­gricole din Orodel. Cu aceasta, la noi la Orodel campania însă­­mînțărilor de toamnă fusese încheiată. La ora de față, coo­peratorii de aici muncesc de zor pentru terminarea celor­lalte lucrări de sezon. în actuala campanie am avut de însămînțat cu grîu 750 ha. Ne-au stat la dispoziție 17 trac­toare ale I.M.A. Plopșor. în reu­șita acestei campanii avantajați de faptul că, am fost prin mobilizarea masivă a membri­lor cooperatori, am reușit să recoltăm la timij întreaga su­prafață cultivată cu porumb. Recoltatul, realizat în 18 zile, s-a desfășurat paralel cu transpor­tatul cocenilor în baza furajeră. La această operațiune au fost mobilizate toate atelajele, in­clusiv cele trei autocamioane, care au transportat în bază po­rumbul. Un alt factor care a contribuit la accelerarea ritmu­lui de recoltare a porumbului (și, implicit, al semănatului) a fost începerea din vre­me­a culesului, îndeo­sebi pe terenurile îndepărtate și frămîntate. Acest lucru l-am făcut, pentru că anul porumbul de pe aceste trecut, locuri l-am recoltat la vremea cînd în­cepuseră deja ploile. Din acest Ing. NICOLAE ROȘCA președintele Cooperativei agricole de producție din comuna Orodel motiv, transportatul a fost des­tul de anevoios și o bună parte din recoltă a fost compromisă de un real folos în recoltatul porumbului și în transportatul cocenilor a fost în acest an pe­­ridocul confecționat în atelierul cooperativei noastre. Subliniez, totodată, și operativitatea cu care s-au recoltat cele 23­1 ha de floarea-soarelui și cele 50 ha cultivate cu in. în această cam­panie, mecanizatorii și coopera­torii au pregătit terenul pentru semănat grîu și alte culturi ce­realiere, au fertilizat 700 ha. Terminarea însămînțatului pe cele 750 ha (în 19 zile) se dato­­rește în primul rînd delimitării judicioase a terenului și folosirii cu randament sporit a semănăto­rilor, în schimburi prelungite. Accentuez asupra bunei organi­zări a muncii și preocupării sus­ținute atît din partea cooperato­rilor cît și a mecanizatorilor pentru folosirea integrală timpului, a tractoarelor și a ma­a­șinilor agricole. Ca urmare, pre­vederile planului operativ al campaniei a fost depășit cu re­gularitate. Iată un exemplu : la grăpar, planul prevedea o viteză (Continuare în pag. a III-a) ing. marin Nastasie prim-vicepreședinte al comi­tetului executiv al Consiliu­lui popular al municipiului Craiova Experiența dobîndită în decursul anilor și participarea locuitorilor municipiului n­os­­tru la efectuarea unor impor­tante lucrări de interes obștesc au făcut ca, în anii 1967 și 1968, Craiova să se situeze printre localitățile fruntașe pe țară în întrecerea patriotică. Prin rezultatele obținute in anul 1969, ca urmare a răspun­sului insuflețitor la chemarea la întrecere lansată de Con­siliul popular al Galați, în municipiul județului nostru s-au executat lucrări în valoa­re de peste 55 milioane lei Consiliul popular al muni­cipiului nostru, pe baza indi­cațiilor și a ajutorului dat de Comitetul județean de partid și Consiliul popular județean, a elaborat o serie de măsuri menite să asigure o bună des­fășurare a acțiunilor privind continua înfrumusețare a Cra­iovei. Punctul de plecare al acti­vității de înfrumusețare și bu­nă gospodărire l-am considerat a fi temeinica însușire și larga popularizare a sarcinilor sta­bilite în planul de măsuri. Aș vrea să evidențiez, de la început, fertila colaborare ca­re a existat cu organizațiile de masă locale. Consiliul muni­cipal al sindicatelor, Comitetul municipal U. T. C, Comitetul municipal al femeilor și orga­nele sportive locale, precum și cu un larg activ obștesc — to­varăși cu experiență și specia­liști care ne-au dat un prețios ajutor în muncă. O atenție deosebită a fost acordată organizării adunărilor cu cetă­țenii, acțiune ce a constituit o importantă forță de mobili­zare a maselor, în aceeași or­dine de idei, merită a fi rele­vată și valoarea propunerilor făcute de către cetățeni, pro­puneri pe care noi le-am luat în considerație la elaborarea și realizarea planului acțiuni­lor patriotice pe anul 1969 și a celor în perspectivă. Rezultatele bune obținute in munca noastră în anii pre­cedenți și îndeosebi în acest an se datoresc, în mare parte, folosirii experienței noastre de atragere a maselor la toate activitățile obștești, cât și mun­cii organizatorice desfășurate de majoritatea deputaților, ca­re, prin exemplul lor personal, în circumscripțiile electorale în care au fost aleși au consti­tuit un puternic element stim­u­­latoriu pentru cetățeni. Merită să fie evidențiată cu prisosință activitatea desfășu­rată de deputații municipali Maria Bălșanu, Aron Soare, Gheorghe Măinescu, Virgil Petcu, Anastasia Paraschivoiu, Ion Milu, Maria Popescu, Nico­­lae Chimoiu, Ioana Croitoru, și de mulți alții precum și ac­tivitatea deputaților județeni Alexandru Dombi, Ioana Voi­­cu, Alexandrina Badea, Teo­dor Cocheci, Leontin Măciucă și Ion Vîrlan care au ținut o permanentă legătură cu de­putații municipali și cu comi­tetul executiv în realizarea obiectivelor din cartierele res­pective. Un ajutor prețios l-au dat comisiile permanente și, în mod deosebit, comisia perma­nentă de gospodărie comunală și industrie locală, al cărei președinte este tov. Marin Niță. Spre deosebire de alți ani, o atenție mare a fost manifestată (Continuare în pag. a TIT­ a) Orașul nostru un țl mai frumos,­ mai bine gospodărit DIN ACTIVITATEA CONSILIILOR POPULARE Secvență de arhitec­tură craioveană illik curier cotidian . O modernă uscătorie de uaramm La Moflenî —­ Craiova, în cadrul întreprinderii de industrie locală pentru materiale de construcții și produse chimice, a intrat în funcțiune o modernă uscătorie de cărămizi. Noul obiectiv cu­prinde 30 de camere de uscare, alimentate de două electrostivui­­toare, ceea ce va permite obținerea unei producții de 10 milioane cărămizi. A încă 2000 linii telefonice La Craiova, în cadrul Centralei telefonice 7 , au început lu­crările de extensie pentru circa 2000 noi linii telefonice. Lucrarea este încredințată specialiștilor de la întreprinderea „Telecon­­strucția“ București și colectivelor specializate din Oficiul de poștă și telecomunicații Craiova. Noile linii telefonice vor putea fi utilizate, începînd cu ulti­mul an al cincinalului, de către locatarii din ansamblurile de lo­cuințe Brazda lui Novac și Calea Severinului.­ ­ Arbitrii din etapa de mîine a campionatului județean de fotbal Colegiul județean al arbitrilor a fixat pentru etapa de mîine următoarele brigăzi : Voința Caraula — Progresul Bănulești (o­­rele 11) , I. Petrescu, I. Paraschiv, N. Costache ; Recolta Urzicu­ța — Metalul (15) : Gh. Ghinea, I. Nanu, Fl. Iureș ; Unirea Goicea — Recolta Covei (15) : I. Dobrin, V. Ciocîltea, E. Gheorghiu ; Au­­torapid — Avîntul Rast (12,15 teren Constructorul) : Miu Jean, V. Capov, V. Camerinceanu ; Fulgerul Maglavit — Recolta Afu­mați (11) : Șerban Radu, Păunescu Petre, Iser David , Jiul Gîn­­giova — Recolta Dăbuleni (11) : E. Nicola, D. Bălăceanu, Ilie Petre ; Progresul Goicea — Tractorul Bechet (11) : C. Greere, V. Văleanu, C. Poenaru , Dunărea Bistreț — Electrica Craiova (11) : V. Gheorghe, I. Bistriceanu, S. Tecu ; Avîntul Birca — Unirea Podari (15) : I. Mînzînă, M. Florescu, Gh. Mladin ; Constructo­rul — Prog. Segarcea (10,30 — teren Constructorul) : Gh. Vitan, Gh. Nețulescu, N. Nețulescu . Medicina — I.R.A. (11 — teren Armata) : D. Jianu, E. Gîdea, A. Popa.

Next