Inainte, iunie 1970 (Anul 27, nr. 7850-7874)
1970-06-11 / nr. 7858
■< *r JOI 4 PAGINI 30 BANI 11 IUNIE 1970 ANUüZ XXVI NR. 7858 MUTAȚII SOCIAL- ECONOMICE GENERATE DE FENOMENUL INDUSTRIALIZĂRII! Una dintre caracteristicile dominante ale operei de edificare a socialismului în România o constituie și perfecționarea continuă a structurii economice și sociale a țării, în conformitate cu cerințele impuse de revoluția tehnico-științifică contemporană, cu nevoile dezvoltării multilaterale a societății noastre socialiste. Transformările revoluționare, fără precedent în istoria țării, petrecute în domeniile economic, politico-ideologic, social și cultural, în anii construcției socialismului, au făcut ca România, în al 22-lea an de la naționalizarea principalelor mijloace de producție, să prezinte tabloul unei țări cu o economie modernă, în care industria, devenită ramură conducătoare, asigură dinamismul întregii economii, creșterea eficienței economice în toate domeniile de activitate, dezvoltarea proporțională a forțelor de producție, ridicarea productivității muncii, utilizarea rațională a resurselor materiale și umane ale țării. Schimbările petrecute se reflectă pregnant in structurile din viața economică și socială a tuturor județelor. Doljul, în trecut cu o economie agrară rudimentară, care determina exodul populației în alte zone ale țării, a căpătat în anii construcției socialismului, ca urmare a dezvoltării industriale, o nouă înfățișare. Au fost create întreprinderi de importanță națională de prim rang : Uzina „Electroputere“, care dă 97 la sută din producția de transferConf. dr. ION TRAISTARU Lector univ. ELENA MARIN Facultatea de studii economice a Universității din Craiova motoare electrice a țării, 100 la sută din producția de locomotive Diesel-electrice și locomotive electrice magistrale, 23 la sută din producția de motoare electrice . Centrala electrică de termoficare, cu o putere instalată de circa 1 000 MW, cea mai mare din țară, în prezent avînd grupurile cu cele mai mari puteri unitare, de 315 MW,Combinatul chimic cu cele 19 fabrici ale sale în funcțiune, unul din cele mai mari din țară , Combinatul de confecții, fabricile de zahăr și ulei de la Podari etc. S-au modernizat și extins o serie de întreprinderi existente. In județ există 40 întreprinderi industriale, dintre care 23 republicane, 8 unități de interes local, 9 unități ale cooperației meșteșugărești. Producția industrială a județului a crescut, în perioada 1950—1968, de peste 22 ori, față de producția industrială a țării care a crescut de peste 9 ori, determinînd o creștere a ponderii județului Dolj în producția industrială națională la 2,9 la sută și ocupînd, in 1968, locul al 10-lea din cele 39 județe. In 1968 s-a realizat în județul Dolj o producție industrială de aproape 50 de ori mai mare decit în 1938. La fel ca și la nivelul intregii țări, și în județul Dolj s-au dezvoltat cel mai rapid ramurile producătoare de mijloace de producție, în special cele care asigură promovarea progresului tehnic în întreaga economie. Producția industriei constructoare de mașini a crescut, în perioada 1950— 1968, de 124 ori, industriile energiei electrice și termice — de 231 ori, industria chimică — de 404 ori, industria materialelor de construcții — de 24 ori. S-au dezvoltat, de asemenea, ramurile ■ industriei alimentare și ușoare. In ultimii patru ani — 1966— 1969 — ritmul mediu de creștere a producției industriale a fost de peste 21 la sută, situind județul nostru, în ceea ce privește sporul producției industriale, pe locul doi pe țară, iar la productivitatea muncii pe locul trei, cu un ritm mediu , anual de 12,1 la sută. Ca urmare a ritmurilor diferențiate de creștere a producției ramurilor industriei, în județ s-a schimbat structura producției, căpătînd nota caracteristică structurii industriei întregii țări. Astfel, dacă în 1950 cea mai mare pondere o avea industria alimentară, textilă, de confecții, pielărie și incălțăminte — și anume 83 la sută, în 1968 aproximativ 56 la sută din producția industriei județului ți era dată de ramurile producătoare de mijloace de producție. Semnificative sunt și schimbă (Continuare In pag. a II-a) 22 DE ANI DE LA NAȚIONALIZARE a skuotega mictPüA fi CBA1 CVA1 O PROBLEMĂ DE MARE IMPORTANȚĂ ÎN ACTUALA ETAPĂ DE REDRESARE A ECONOMIEI NAȚIONALE REDUCEREA IMPORTULUI PRIN AUTOUTILAREA PRODUCȚIEI Luptînd pentru creșterea producției și a productivității muncii, introducerea în fabricație a unor noi tipuri de mașini și aparataje, cu parametri ridicați, miile de muncitori, ingineri și tehnicieni ai Uzinei „Electroputere" mobilizați de exemplul creator al comuniștilor, sunt preocupați să valorifice cu maximum de eficiență economică rezervele interne. In acest context de preocupări se situează și problema realizării cu forțe proprii a unor utilaje și instalații care nu se fabrică în țară, îndeosebi, în ultimii ani, s-au obținut succese remarcabile in activitatea de autoutilaje a fabricilor. Astfel, în perioada 1986—1969 au fost proiectate și executate utilaje in valoare de 25,9 milioane lei, din care mai mult de jumătate trebuiau procurate din import. Unele secții și ateliere noi au fost înzestrate complet numai prin autoutilaje, așa cum sunt atelierul de bobinaj al fabricii de transformatoare mari — cu 23 utilaje , secția nouă de turnătorie pentru metale neferoase — cu 25 utilaje , atelierele de tăiat tole pentru transformatoare, cît și cel de bobinat transformatoare mici etc. în această privință, rețin atenția liniile semiautomate pentru tăierea tolelor de transformatoare, presele hidraulice pînă la 409 toneforță inclusiv, mașinile de bobinat orizontal, instalațiile de ventilație, mașinile speciale de frezat și șanfrenat, instalațiile de ridicat locomotivele etc. Un aport deosebit în ampla acțiune de autoutilare a uzinei și-au adus colectivele de muncitori și maiștri din secția respectivă între care aș putea evidenția pe Marica Ștefan, Ștefan Boșoteanu, Ion Pîrvoiu, Marin Iordache, Ilie Ghidiceanu, Victor Galbenu, Marin Stoian, Gheorghe Lisandru, Paul Iliuță, Marin Matei și alții. Marea majoritate a utilajelor sunt proiectate în uzină de către inginerii și tehnicienii serviciului de autoutilaje și, în acest sens, aș putea aminti contribuția remarcabilă a inginerilor Tudor Popescu, Constantin Cojocaru, Nicușor Vintilă, a tehnicienilor Paul Meindt, Anton Stanchi, Dorin Nicolin, Constantin Căruntu și alții. In viitorul plan cincinal, in fața colectivului Uzinei ,.Efec- GHEORGHE TÎRPE, inginer șef de concepție la Uzina „Electroputere“ Craiova (Continuare în pag. a II-a) Organizațiile de partid din scoli si 99 procesul instructiveducativ in pag. a 111-a) PE OGOARELE DOLIULUI EFORTURI SUSȚINUTE PENTRU OBȚINEREA UNOR PRODUCȚII MARI Pentru a-și aduce o contribuție substanțială la înfăptuirea recentelor măsuri adoptate de conducerea partidului și statului nostru privind normalizarea activității și vieții în zonele calamitate, lucrătorii de pe ogoarele județului Dolj au hotărît ca, prin eforturi deosebite, să obțină sporuri de producție și să livreze suplimentar la fondul central al statului, peste angajamentul inițial, însemnate cantități de produse. Astfel, țăranii cooperatori și lucrătorii din întreprinderile agricole de stat s-au angajat să livreze în plus față de angajamentul inițial 100 tone grill, 2090 tone porumb, 9000 tone legume, 100 tone carne, 3500 hectolitri lapte și alte produse agricole. In același timp, I.A.S. din județul Dolj vor realiza economii la prețul de cost a căror valoare se ridică la 2 000 000 lei, iar beneficiile peste plan vor fi de 3,5 milioane lei. în vederea îndeplinirii acestor angajamente, în unitățile agricole de stat și cooperatiste, în întreprinderile de mecanizare a agriculturii se desfășoară în aceste zile , susținută întrecere pentru întreținerea în condiții cît mai bune și la timp a culturilor prășitoare, pentru a se obține producții sporite la hectar. în întreprinderile agricole de stat din județ, prașilele I și a II-a la porumb și floarea-soarelui au fost terminate de mult; în prezent, se execută prașila a III-a. Cele mai bune rezultate au fost obținute de I.A.S. Băilești, Breasla, Moțăței, Giubega, Segarcea și altele. Uimind exemplul lucrătorilor din unitățile agricole de stat, membrii cooperativelor agricole de producție au ieșit cu toate forțele la întreținerea culturilor. Folosind din plin forța de muncă de care dispun și mijloacele mecanizate, țăranii cooperatori din Drănic au reușit să termine prima și a doua prașilă la sfecla de zahăr și floarea-soarelui pe întreaga suprafață de 200 ha și respectiv 180 ha. De asemenea, au terminat prima prașilă mecanică și manuală la porumb pe toată suprafața de 860 ha. „Printr-o bună îngrijire a culturilor — ne-a spus președintele cooperativei agricole din Drănic, Constantin Hristea—ne-am propus să reali N. VÎLCEANU (Continuare în pag. a Il-al Sloboda Tuzla—Universitatea Craiova 2-2 (2-1) Jru (Prin telefon, ele la trimisul nosCONSTANTIN GHEORGSHE). Ieri după-amiază, pe stadionul orașului minier Tuzla, s-a consumat încă o mică „dramă" de felul celor pe care le trăiește în ultimul timp echipa craioveană, care, incontestabil, parcurge o perioadă critică. Spunînd acest lucru, mă refer nu la rezultat — care este destul de bun — ci la unele situații mult îngrijorătoare în legătură cu atitudinea câtorva jucători. Este vorba de Neagu și Martinovici, care — după părerea pe care ne-am definitivat-o în tot timpul acestei partide — au devenit simpli figuranți pe teren, fără a se strădui cîtuși de puțin să ne amintească de măiestria lor de altădată. Cred că ar trebui văzut dacă printr-o astfel de comportare ei nu caută furiva să plătească cuiva pentru anumite nemulțumiri cu totul personale și nejustificate. Nu mi se pare lipsit de interes să semnalez și alt aspect, care se înscrie, într-un fel, în același context : în timp ce Deselnicu și Oblemenco au jucat nerefăcuți, tînărul Niculescu a găsit că e mai comod să se retragă din echipă după pauză, acuzînd o... durere de picior. bil Cu toate că echipa a fost vizimarcată de neajunsurile pe care le-am menționat, restul jucătorilor au făcut efortur pentru un rezultat cît mai bun. Așa cum au jucat — fără carențele amintite — fotbaliștii craioveni au fost mai buni decît adversarii lor, au controlat mai mult mingea (mai ales în repriza a II-a) și au creat un mai mare număr de ocazii. Introducerea după pauză în echipă a tinerilor Dașcu și Țană a influențat considerabil asupra evoluției întregii formații. Iată, așadar, că, în timp ce unii jucători s-au plictisit jucînd, alții abia așteaptă să intre pe gazon, să lupte, să se remarce. Și acum, cîteva dintre momentele mai deosebite ale partidei. După tatonări continue la mijlocul terenului, în minutul 8, iugoslavul Rakici s-a desprins puternic și, infiltrîndu-se pe culoarul dintre cei doi fundași centrali craioveni, a șutat imparabil, la semiînălțime. Craiovenii pun stăpînire pe joc și, după ce Oblemenco atrage atenția generală prin două șuturi puternice, se produce egalarea, în minutul 31, în urma unei acțiuni derutante, purtate în viteză de Oblemenco. Țară lungă, Strîmbeanu, și finalizată de Ivan. Cu cinci minute înainte de finalul reprizei, localnicii iau conducerea prin Ivanovici. In ultimul minut al reprizei, portarul local simte torța unui nou șut al lui Oblemenco. După pauză, craiovenii trec — chiar din primele minute — la acțiuni mai hotărîte și treptat, avansează în terenul advers, încercînd schimbarea rezultatului. După un șut puternic în minutul 52, Oblemenco ratează nepermis o mare ocazie, trimițînd afară dintr-un unghi favorabil. Dar in minutul 72, „tunarul“ nu mai greșește, trimițînd (cu lapul) peste portar la o excelentă centrare a lui Țarălungă. In continuare, apărarea studenților reușește să țină la respect echipa locală, nepermițîndu-i să se apropie de poartă. In ultimul minut al partidei, n-a lipsit mult ca Țarălungă să înscrie, dintr-o poziție favorabilă, golul victoriei. Dintre fotbaliștii craioveni am remarcat în mod deosebit pe Deselnicu, Oblemenco, Strîmbeanu Ivan și Țarălungă. Craiovenii au aliniat următoarea formație : Fiică — Niculescu (Țană), Mimă, Deselnicu, Bîtlan — Strîmbeanu, Ivan — Martinovici, Neagu (Dașcu) Oblemenco, Țarălungă. A arbitrat foarte bine arbitrul tenian Konstantin Xantos. Panoramic craiovean : clădirea noului hotel turistic „Jiul“ Foto : R. Florian O Toate combinele I.A.S. Giubega, care vor fi folosite în apropiata campanie de strîngere a recoltei de păioase, sînt puse în perfectă stare de funcționare, gata de a lua startul Foto : FI. Roșoga . Mulțumiri fierbinți * 9 pentru mina caldă, prietenească întinsă populației sinistrate din județul Satu Mare in cursul zilei de ieri, pe adresa Comitetului județean Dolj al P.C.R. și Consiliului popular județean, a tovarășului Constantin Băbălău personal, a sosit următoarea telegramă expediată din Satu Mare : „Dragi tovarăși, în aceste zile de grele încercări, cînd nu numeroase județe ale țării stihiile naturii au provocat mari daune, județul Satu Mare — care a fost foarte grav lovit de inundație — a simțit din plin ajutorul pentru ștergerea rănilor lăsate de urgia apelor, solidaritatea tovărășească a oamenilor muncii din județul dumneavoastră cu cei care au avut de suferit de pe urma inundației. Comitetul județean de partid și Consiliul popular județean, in numele tuturor locuitorilor plaiurilor sătmărene, adresează cele mai fierbinți mulțumiri Organizației județene de partid Dolj, Consiliului popular, organizațiilor de masă și obștești, tuturor cetățenilor din județ pentru ajutorul acordat și exprimă profunda recunoștință pentru solidaritatea dumneavoastră, pentru sprijinul dat populației lovite de calamitate. Pentru noi este astăzi mai limpede ca oricînd că proporțiile dezastrului ar fi fost mult mai mari dacă nu s-ar fi intervenit, la timp și cu toată energia pentru zăgăzuirea apelor, salvarea bunurilor materiale, a vieților omenești, pentru limitarea consecințelor grave ale calamității și trecerea la restabilirea cît mai grabnică a vieții normale în toate domeniile. Prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu în mijlocul populației municipiului și județului Saia Mare a constituit în această direcție un ajutor material și moral de neprețuit. De asemenea, ajutorul județului dumneavoastră a reprezentat un sprijin substanțial pentru organele noastre de partid și de stat în efortul lor pentru soluționarea problemelor cerute de normalizarea situației. Acum, cînd prin mina caldă, prietenească, ce ne-a fost întinsă, activitatea economică și socială din județul nostru a făcut pași importanți spre făgașul ei normal, exprimînd sentimentele de gratitudine pe care le nutresc oamenii muncii sătmăreni de toate naționalitățile, vă transmitem, dragi tovarăși, o dată cu asigurarea profundei recunoștințe, urările noastre de noi și însemnate succese în înfăptuirea obiectivelor dezvoltării multilaterale a patriei noastre dragi“. COMITETUL JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN ! La Uzina de reparații auto Se dezvoltă activitățile cu caracter industrial La Uzina de reparații auto Craiova, în cadrul lucrărilor cu caracter industrial, se dezvoltă cu bune rezultate producția de autoateliere „AN- 114“, de diferite tipuri. Măsurile aplicate în acest scop au în vedere folosirea maximă a utilajelor, efectuarea de noi lucrări de mecanizare, mică mecanizare S.D.V.-uri, în scopul redusicerii muncii manuale, a creșterii productivității muncii și îmbunătățirii calității produselor. Se urmărește, de asemenea, eșalonarea judicioasă a reparațiilor capitale pentru automobile și îmbunătățirea programării lucrărilor cu caracter industrial. O activitate ce se bucură de o minuțioasă pregătire este și asimilarea autosaloanelor extensibile și a autoatelierelor „PRAM“ — produse prestigioase ce vor fi executate la un nivel sporit de tehnicitate și finisaj. Gospodarii municipiului pe șantiere Muncitorii și cadrele tehnico-inginerești din întreprinderea de gospodărie orășenească Craiova s-au angajat să contribuie prin muncă voluntară la executarea unor importante lucrări de apă și canal, contravaloarea manoperei acestora fiind destinată ajutorării sinistraților. în afara ajutoarelor directe cu obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte în valoare de circa 20 000 lei, colectivul întreprinderii a hotărît ca în zilele de repaus să execute lucrările de apă și canal pe strada Mărgăritarelor și Brazda lui Novac, lucrări a căror manoperă în valoare de 43 500 lei să fie trecută in contul ajutorării sinistraților, în prima zi de repaus, un efectiv de circa 200 cadre tehnico-inginerești și funcționari din întreprindere și secții a început lucrările. La prim bilanț , 350 mc săpături și 150 mc umplutură. UN CEAȘU, coresp. iLissttis.s.:: : = :ș = :::msși:ș 20 combine autopropulsate C-12 întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din județul nostru continuă sa fie dotate cu noi utilaje de Înaltă productivitate, in vederea măririi și diversificării volumului de lucrări mecanizate. Fină in prezent. Întreprinderile tite au primit in dotare amin20 combine autopropulsate C-12, urmînd ca pînă la începutul campaniei de strîngere a recoltei de păioase să mai primească încă cinci asemenea mașini moderne. de Cel mai mare număr de astfel combine — cite patru — le-au primit, pînă In prezent, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii de la Poiana Mare, Plopșor și Bechet. Spectacol artistic în folosul sinistraților Consemnăm o valoroasă inițiativă a comitetului sindicatului de la Tăbăcăria Bucovăț. Zilele trecute artiștii amatori de pe lingă clubul fabricii au organizat un frumos spectacol cuprinzînd momente muzicale, coregrafice, de brigadă și solistice. încasările realizate la acest spectacol au fost depuse în contul 2000 destinat ajutorării sinistraților. 9 Pentru sporirea producției de miere în cadrul Inspectoratului silvic Dolj a luat ființă o nouă secție apicolă la Leamna- Craiova. Aceasta va contribui în mod substanțial la sporirea producției de miere destinată exportului, care In acest an se va ridica la 55 tone, față de 45 tone în anul 1009, In atenția participanților la concursul „Pe meleaguri doljene“ de Avînd în vedere numărul mare solicitări, organizatorii concursului „Pe meleaguri doljene“ — Comitetul județean Dolj al U.T.C. și redacția ziarului „înainte — au hotărît amînarea datei depunerii răspunsurilor pînă la data de 20 iunie a.c. BreTSnag SOLIDARITATE UMANA... Multe, neînchipuit de multe sînt faptele și gesturile prin care cetățenii județului nostru, bătrini, copii și tineri, oameni aparținînd celor mai diverse profesiuni, își manifestă dragostea față de patrie, aduc dovezi de solidaritate cu cei ce au avut de suferit de pe urma stihiilor naturii. In fața lor, condeiul se închină cu sfială, cu nețărmurită admirație. Iată doar două din miile de exemple : Ca și ceilalți salariați muncitorii din secția de VVVVVVWVVVVWVVVVWVV' 1 M. ANClTJESCr tîmplărie a I.S.C.M., condusă de maistrul Grigore Duhan, au lucrat în schimburi prelungite, inclusiv duminicile. In afară de aceste eforturi, ei au strîns însemnate sume de pe care le-au depus bani în contul 2000. „N-am cuvinte să vă pot mărturisi amărăciunea. Imaginile pe care le-am văzut la televizor sunt pur și simplu viziuni de coșmar. Sunt și acum zguduit. Dar n-avem dreptul să ne pierdem cumpătul. Trebuie să muncim din răsputeri, să facem tot ce-i omenesc cu putință pentru a înlătura suferințele, pentru ca viața să trebuie reintre în normal, să muncim mai mult ca să acoperim toate aceste pagube...“. Vorbele înțelepte, rostite de bătrînul maistru Duhan Grigore, constituie leit-motivul acestor zile de efervescență, de dăruire ; ele exprimă ghidurile tuturor oamenilor muncii din județ, din întreaga țară. Aceste cuvinte sunt dublate de depășirea zilnică a sarcinilor de plan, de crări marele volum de executate marile șantiere ale pentrării. Dovezile spiritului d solidaritate cu cei can au suferit de pe urma calamităților le întilnim la tot pasul. La centrul d colectare din cartierul Brazda lui Novac am văzut un spectacol de neuitat. Pensionarul Florea Cismărescu venise însoțit de o fetiță cu parbălai și ochi acași împărați. Cînd a terminat de stivuit maldărul de cămăși, pulovere și bluze, fetița a scos din buzunar o păpușă mică, roz, cu părul cimențat, a sărutat-o și a așezat-o deasupra. Cît de elocventă poate fi asemenea scenă.. Un om cordează în vârstă își înputerile, iar un copil trimite un sărut intr-o păpușă. Ce simt acești oameni și alții mii și unii ca ei în asemenea clipe ? Răspunsul îl putem găsi fiecare, ori de cite ori poposim în întreprinderi, uzine, pe ogoare, acolo unde oamenii, unindu-și vorba cu fapta, depun eforturi susținute pentru ca viața și activitatea să reintre în normal.