Inainte, iunie 1970 (Anul 27, nr. 7850-7874)

1970-06-11 / nr. 7858

■< *r JOI 4 PAGINI 30 BANI 11 IUNIE 1970 ANUüZ XXVI NR. 7858 MUTAȚII SOCIAL-­­ ECONOMICE GENERATE DE FENOMENUL INDUSTRIALIZĂRII! Una dintre caracteristicile do­minante ale operei de edificare a socialismului în România o constituie și perfecționarea con­tinuă a structurii economice și sociale a țării, în conformitate cu cerințele impuse de revo­luția tehnico-științifică contem­porană, cu nevoile dezvoltării multilaterale a societății noas­tre socialiste. Transformările revoluționare, fără precedent în istoria țării, petrecute în dome­niile economic, politico-ideolo­gic, social și cultural, în anii construcției socialismului, au făcut ca România, în al 22-lea an de la naționalizarea princi­palelor mijloace de producție, să prezinte tabloul unei țări cu o economie modernă, în care industria, devenită ramură con­ducătoare, asigură dinamismul întregii economii, creșterea efi­cienței economice în toate do­meniile de activitate, dezvolta­rea proporțională a forțelor de producție, ridicarea productivi­tății muncii, utilizarea rațională a resurselor materiale și umane ale țării. Schimbările petrecute se reflectă pregnant in structu­rile din viața economică și so­cială a tuturor județelor. Dol­jul, în trecut cu o econo­mie agrară rudimentară, care determina exo­dul populației în alte zone ale țării, a căpătat în anii construc­ției socialismului, ca urmare a dezvoltării industriale, o nouă înfățișare. Au fost create în­treprinderi de importanță na­țională de prim rang : Uzina „Electroputere“, care dă 97 la sută din producția de transfer­Conf. dr. ION TRAISTARU Lector univ. ELENA MARIN Facultatea de studii economice a Universității din Craiova motoare electrice a țării, 100 la sută din producția de locomotive Diesel-electrice și locomotive electrice magistrale, 23 la sută din producția de motoare elec­trice . Centrala electrică de ter­­moficare, cu o putere instalată de circa 1 000 MW, cea mai mare din țară, în prezent avînd gru­purile cu cele mai mari puteri unitare, de 315 MW,Combina­tul chimic cu cele 19 fabrici ale sale în funcțiune, unul din cele mai mari din țară , Combinatul de confecții, fabricile de zahăr și ulei de la Podari etc. S-au modernizat și extins o serie de întreprinderi existente. In județ există 40 întreprinderi indus­triale, dintre care 23 republi­cane, 8 unități de interes lo­cal, 9 unități ale cooperației meșteșugărești. Producția indus­trială a județului a crescut, în perioada 1950—1968, de peste 22 ori, față de producția indus­trială a țării care a crescut de peste 9 ori, determinînd o creș­tere a ponderii județului Dolj în producția­­ industrială națio­nală la 2,9 la sută și ocupînd, in 1968, locul al 10-lea din cele 39 județe. In 1968 s-a realizat în județul Dolj o producție in­dustrială de aproape 50 de ori mai mare decit în 1938. La fel ca și la nivelul intregii țări, și în județul Dolj s-au dezvoltat cel mai rapid ramurile produ­cătoare de mijloace de produc­ție, în special cele care asigură promovarea progresului tehnic în întreaga economie. Producția industriei constructoare de ma­șini a crescut, în perioada 1950— 1968, de 124 ori, industriile energi­ei electrice și termice — de 231 ori, industria chimică — de 404 ori, industria materialelor de con­strucții — de 24 ori. S-au dez­voltat, de asemenea, ramurile ■ industriei alimentare și ușoare. In ultimii patru ani — 1966— 1969 — ritmul mediu de creș­tere a producției industriale a fost de peste 21 la sută, situind județul nostru, în ceea ce pri­vește sporul producției indus­­­­triale, pe locul doi pe țară, iar la productivitatea muncii pe locul trei, cu un ritm mediu , anual de 12,1 la sută. Ca ur­­­­mare a ritmurilor diferențiate­­ de creștere a producției ramu­rilor industriei, în județ s-a schimbat structura producției, căpătînd nota caracteristică structurii industriei întregii țări. Astfel, dacă în 1950 cea­­ mai mare pondere o avea in­­­­dustria alimentară, textilă, de­­ confecții, pielărie și incălță­­­­minte — și anume 83 la sută, î­n 1968 aproximativ 56 la sută din producția industriei județului ți era dată de ramurile producă­­­­toare de mijloace de producție. Semnificative sunt și schimbă­ (Continuare In pag. a II-a) 22 DE ANI DE LA NAȚIONALIZARE a skuotega mictPüA fi C­B­A­1 C­V­A­1 O PROBLEMĂ DE MARE IMPORTANȚĂ ÎN ACTUALA ETAPĂ DE REDRESARE A ECONOMIEI NAȚIONALE REDUCEREA IMPORTULUI PRIN AUTOUTILAREA PRODUCȚIEI Luptînd pentru creșterea pro­ducției și a productivității mun­cii, introducerea în fabricație a unor noi tipuri de mașini și a­­parataje, cu parametri ridicați, miile de muncitori, ingineri și tehnicieni ai Uzinei „Electro­putere" mobilizați de exem­plul creator al comuniștilor, sunt preocupați să valorifice cu ma­ximum de eficiență economică rezervele interne. In acest con­text de preocupări se situează și problema realizării cu forțe proprii a unor utilaje și insta­lații care nu se fabrică în țară, îndeosebi, în ultimii ani, s-au obținut succese remarcabile in activitatea de autoutilaje a fa­bricilor. Astfel, în perioada 1986—1969 au fost proiectate și executate utilaje in valoare de 25,9 milioane lei, din care mai mult de jumătate trebuiau pro­curate din import. Unele secții și ateliere noi au fost înzes­trate complet numai prin auto­utilaje, așa cum sunt atelierul de bobinaj al fabricii de trans­formatoare mari — cu 23 uti­laje , secția nouă de turnătorie pentru metale neferoase — cu 25 utilaje , atelierele de tăiat tole pentru transformatoare, cît și cel de bobinat transforma­toare mici etc. în această pri­vință, rețin atenția liniile se­miautomate pentru tăierea to­lelor de transformatoare, pre­sele hidraulice pînă la 409 tone­­forță inclusiv, mașinile de bo­binat orizontal, instalațiile de ventilație, mașinile speciale de frezat și șanfrenat, instalațiile de ridicat locomotivele etc. Un aport deosebit în ampla acțiune de autoutilare a uzinei și-au adus colectivele de munci­tori și maiștri din secția respec­tivă între care aș putea eviden­ția pe Marica Ștefan, Ștefan Boșoteanu, Ion Pîrvoiu, Marin Iordache, Ilie Ghidiceanu, Vic­tor Galbenu, Marin Stoian, Gheorghe Lisandru, Paul Iliu­­ță, Marin Matei și alții. Marea majoritate a utilajelor sunt pro­iectate în uzină de către ingi­nerii și tehnicienii serviciului de autoutilaje și, în acest sens, aș putea aminti contribuția re­marcabilă a inginerilor Tudor Popescu, Constantin Cojocaru, Nicușor Vintilă, a tehnicienilor Paul Meindt, Anton Stanchi, Do­rin Nicolin, Constantin Căruntu și alții. In viitorul plan cincinal, in fața colectivului Uzinei ,.Efec- GHEORGHE TÎRPE, inginer șef de concepție la Uzina „Electroputere“ Craiova (Continuare în pag. a II-a) Organizațiile de partid din scoli si 9­9 procesul instructiv­educativ in pag. a 111-a) PE OGOARELE DOLIULUI EFORTURI SUSȚINUTE PENTRU OBȚINEREA UNOR PRODUCȚII MARI Pentru a-și aduce o contribu­ție substanțială la înfăptuirea recentelor măsuri adoptate de conducerea partidului și statu­lui nostru privind normaliza­rea activității și vieții în zo­nele calamitate, lucrătorii de pe ogoarele județului Dolj au hotărît ca, prin eforturi deose­bite, să obțină sporuri de pro­ducție și să livreze suplimen­tar la fondul central al statu­lui, peste angajamentul inițial, însemnate cantități de produse. Astfel, țăranii cooperatori și lucrătorii din întreprinderile agricole de stat s-au angajat să livreze în plus față de angaja­mentul inițial 100 tone grill, 2090 tone porumb, 9000 tone legume, 100 tone carne, 3500 hectolitri lapte și alte produse agricole. In­ același timp, I.A.S. din jude­țul Dolj vor realiza economii la prețul de cost a căror va­loare se ridică la 2 000 000 lei, iar beneficiile peste plan vor fi de 3,5 milioane lei. în vederea îndeplinirii aces­tor angajamente, în unitățile agricole de stat și cooperatiste, în întreprinderile de mecaniza­re a agriculturii se desfășoară în aceste zile , susținută în­trecere pentru întreținerea în condiții cît mai bune și la timp a culturilor prășitoare, pentru a se obține producții sporite la hectar. în întreprinderile a­­gricole de stat din județ, prași­­lele I și a II-a la porumb și floarea-soarelui au fost termi­nate de mult; în prezent, se e­­xecută prașila a III-a. Cele mai bune rezultate au fost obținute de I.A.S. Băilești, Breasla, Mo­­țăței, Giubega, Segarcea și al­tele. Uimind exemplul lucrătorilor din unitățile agricole de stat, membrii cooperativelor agricole de producție au ieșit cu toate forțele la întreținerea culturi­lor. Folosind din plin forța de muncă de care dispun și mij­loacele mecanizate, țăranii coo­peratori din Drănic au reușit să termine prima și a doua pra­­șilă la sfecla de zahăr și floa­rea-soarelui pe întreaga supra­față de 200 ha și respectiv 180 ha. De asemenea, au terminat prima prașilă mecanică și ma­nuală la porumb pe toată su­prafața de 860 ha. „Printr-o bu­nă îngrijire a culturilor — ne-a spus președintele cooperativei agricole din Drănic, Constantin Hristea—ne-am propus să reali­ N. VÎLCEANU (Continuare în pag. a Il-al Sloboda Tuzla—Universitatea Craiova 2-2 (2-1) Jru (Prin telefon, ele la trimisul nos­CONSTANTIN GHEORGSHE). Ieri după-amiază, pe stadionul o­­rașului minier Tuzla, s-a consu­mat încă o mică „dramă" de fe­lul celor pe care le trăiește în ul­timul timp echipa craioveană, ca­re, incontestabil, parcurge o pe­rioadă critică. Spunînd acest lu­cru, mă refer nu la rezultat — care este destul de bun — ci la unele situații mult îngrijorătoare în legătură cu atitudinea câtorva jucători. Este vorba de Neagu și Martinovici, care — după părerea pe care ne-am definitivat-o în tot tim­­pul acestei partide — au devenit simpli figuranți pe teren, fără a se strădui cîtuși de puțin să ne amintească de măiestria lor de altădată. Cred că ar trebui vă­zut dacă printr-o astfel de com­portare ei nu caută fur­iva să plă­tească cuiva pentru anumite ne­mulțumiri cu totul perso­nale și nejustificate. Nu mi se pare lipsit de interes să semnalez și alt aspect, care se înscrie, într-un fel, în același con­text : în timp ce Deselnicu și O­­blemenco au jucat nerefăcuți, tî­­nărul Niculescu a găsit că e mai comod să se retragă din echipă după pauză, acuzînd o... durere de picior. bil Cu toate că echipa a fost vizi­marcată de neajunsurile pe care le-am menționat, restul­ ju­cătorilor au făcut efortur pentru un rezultat cît mai bun. Așa cum au jucat — fără carențele amin­tite — fotbaliștii craioveni au fost mai buni decît adversarii lor, au controlat mai mult mingea (mai ales în repriza a II-a) și au creat un mai mare număr de o­­cazii. Introducerea după pauză în echipă a tinerilor Dașcu și Țană a influențat considerabil asupra evo­luției întregii formații. Iată, așa­dar, că, în timp ce unii jucători s-au plictisit jucînd, alții abia aș­teaptă să intre pe gazon, să lupte, să se remarce. Și­ acum, cîteva dintre momen­tele mai deosebite ale partidei. După tatonări continue la mijlo­cul terenului, în minutul 8, iugo­slavul Rakici s-a desprins puterni­c și, infiltrîndu-se pe culoarul din­tre cei doi fundași centrali cra­­ioveni, a șutat imparabil, la semi­­înălțime. Craiovenii pun stăpînire pe joc și, după ce Oblemenco a­­trage atenția generală prin două șuturi puternice, se produce ega­­larea, în minutul 31, în urma unei acțiuni derutante, purtate în vite­ză de Oblemenco. Țară lungă, Strîmbeanu, și finalizată de Ivan. Cu cinci minute înainte de finalul reprizei, localnicii iau conducerea prin Ivanovici. In ultimul minut al reprizei, portarul local simte torța unui nou șut al lui Oblemenco. După pauză, craiovenii trec — chiar din primele minute — la acțiuni mai hotărîte și treptat, avansează în terenul advers, în­cercînd schimbarea rezultatului. După un șut puternic în minutul 52, Oblemenco ratează nepermis o mare ocazie, trimițînd afară din­­tr-un unghi favorabil. Dar in mi­nutul 72, „tunarul“ nu mai greșeș­te, trimițînd (cu lapul) peste por­tar la o excelentă centrare a lui Țarălungă. In continuare, apărarea studen­ților reușește să țină la respect e­­chipa locală, nepermițîndu-i să se apropie de poartă. In ultimul mi­nut al partidei, n-a lipsit mult ca Țarălungă să înscrie, dintr-o po­ziție favorabilă, golul victoriei. Dintre fotbaliștii craioveni am remarcat în mod deosebit pe De­selnicu, Oblemenco, Strîmbeanu Ivan și Țarălungă. Craiovenii au aliniat următoarea formație : Fii­că — Niculescu (Țană), Mimă, De­selnicu, Bîtlan — Strîmbeanu, Ivan — Martinovici, Neagu (Dașcu) O­­blemenco, Țarălungă. A arbitrat foarte bine arbitrul tenian Konstantin Xantos. Panoramic craiovean : clădi­rea noului hotel turistic „Jiul“ Foto : R. Florian O Toate combinele I.A.S. Giubega, care vor fi fo­losite în apropiata cam­panie de strîngere a re­coltei de păioase, sînt puse în perfectă stare de funcționare, gata de a lua startul Foto : FI. Roșoga . Mulțumiri fierbinți * 9 pentru mina caldă, prietenească întinsă populației sinistrate din județul Satu Mare in cursul zilei de ieri, pe adresa Comitetului județean Dolj al P.C.R. și Consiliului popular județean, a tovarășului Constantin Băbălău per­­sonal, a sosit următoarea telegramă expediată din Satu Mare : „Dragi tovarăși, în aceste zile de grele încer­cări, cînd nu numeroase județe ale țării stihiile naturii au pro­vocat mari daune, județul Satu Mare — care a fost foarte grav lovit de inundație — a sim­țit din plin ajutorul pentru șter­gerea rănilor lăsate de urgia apelor, solidaritatea tovărășeas­că a oamenilor muncii din ju­dețul dumneavoastră cu cei care au avut de suferit de pe urma inundației. Comitetul județean de partid și Consiliul popular județean, in numele tuturor locuitorilor plaiurilor sătmărene, adresează cele mai fierbinți mulțumiri Organizației județene de partid Dolj, Consiliului popular, orga­nizațiilor de masă și obștești, tuturor cetățenilor din județ pentru ajutorul acordat și ex­primă profunda recunoștință pentru solidaritatea dumnea­voastră, pentru sprijinul dat populației lovite de calamitate. Pentru noi este astăzi mai limpede ca oricînd că proporțiile dezastrului ar fi fost mult mai mari dacă nu s-ar fi intervenit, la timp și cu toată energia pentru zăgăzuirea apelor, sal­varea bunurilor materiale, a vieților omenești, pentru limi­tarea consecințelor grave ale calamității și trecerea la resta­bilirea cît mai grabnică a vieții normale în toate domeniile. Prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu în mijlocul populației municipiului și județului Saia Mare a constituit în această di­recție un ajutor material și mo­ral de neprețuit. De asemenea, ajutorul județului dumneavoas­tră a reprezentat un sprijin substanțial pentru organele noastre de partid și de stat în efortul lor pentru soluționarea problemelor cerute de normali­zarea situației. Acum, cînd prin mina caldă, prietenească, ce ne-a fost în­tinsă, activitatea economică și socială din județul nostru a fă­cut pași importanți spre făgașul ei normal, exprimînd sentimen­tele de gratitudine pe care le nutresc oamenii muncii sătmă­reni de toate naționalitățile, vă transmitem, dragi tovarăși, o dată cu asigurarea profun­dei recunoștințe, urările noas­tre de noi și însemnate succese în înfăptuirea obiec­tivelor dezvoltării multilate­rale a patriei noastre dragi“. COMITETUL JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN ! La Uzina de reparații auto Se dezvoltă activitățile cu caracter industrial La Uzina de reparații auto Craiova, în cadrul lucrărilor cu caracter industrial, se dez­voltă cu bune rezultate pro­ducția de autoateliere „AN­- 114“, de diferite tipuri. Mă­surile aplicate în acest scop au în vedere folosirea maxi­mă a utilajelor, efectuarea de noi lucrări de mecaniza­re, mică mecanizare S.D.V.-uri, în scopul redu­si­cerii muncii manuale, a creș­terii productivității muncii și îmbunătățirii calității produselor. Se urmărește, de asemenea, eșalonarea judi­cioasă a reparațiilor capi­tale pentru automobile și îm­bunătățirea programării lu­crărilor cu caracter indus­trial. O activitate ce se bucură de o minuțioasă pregătire este și asimilarea autosaloa­­nelor extensibile și a auto­atelierelor „PRAM“ — pro­duse prestigioase ce vor fi executate la un nivel sporit de tehnicitate și finisaj. Gospodarii municipiului pe șantiere Muncitorii și cadrele teh­­nico-inginerești din între­prinderea de gospodărie o­­rășenească Craiova s-au an­gajat să contribuie prin muncă voluntară la execu­tarea unor importante lu­crări de apă și canal, con­travaloarea manoperei aces­tora fiind destinată ajutoră­rii sinistraților. în afara a­­jutoarelor directe cu obiec­te de îmbrăcăminte și în­călțăminte în valoare de cir­ca 20 000 lei, colectivul în­treprinderii a hotărît ca în zilele de repaus să execute lucrările de apă și canal pe strada Mărgăritarelor și Brazda lui Novac, lucrări a căror manoperă în valoare de 43 500 lei să fie trecută in contul ajutorării sinistraților, în prima zi de repaus, un e­­fectiv de circa 200 cadre teh­­nico-inginerești și funcțio­nari din întreprindere și sec­ții a început lucrările. L­a prim bilanț , 350 mc săpături și 150 mc umplutură. UN CEAȘU, coresp. iLi­ssttis.s.:: : = :ș = :::msși:ș 20 combine autopropul­sate C-12 întreprinderile pentru meca­nizarea agriculturii din județul nostru continuă sa fie dotate cu noi utilaje de Înaltă pro­ductivitate, in vederea măririi și diversificării volumului de lucrări mecanizate. Fină in prezent. Întreprinderile tite au primit in dotare amin­20 combine autopropulsate C-12, urmînd ca pînă la începutul campaniei de strîngere a recol­tei de păioase să mai primească încă cinci asemenea mașini mo­derne. de Cel mai mare număr de astfel combine — cite patru — le-au primit, pînă In prezent, întreprinderile pentru mecani­zarea agriculturii de la Poiana Mare, Plopșor și Bechet.­ ­ Spectacol ar­tistic în folosul sinistraților Consemnăm o valoroasă ini­țiativă a comitetului sindica­tului de la Tăbăcăria Bucovăț. Zilele trecute artiștii amatori de pe lingă clubul fabricii au organizat un frumos spec­tacol cuprinzînd momente mu­zicale, coregrafice, de brigadă și solistice. încasările realizate la acest spectacol au fost de­puse în contul 2000 destinat a­­jutorării sinistraților. 9 Pentru spori­rea producției de miere în cadrul Inspectoratului sil­­vic­ Dolj a luat ființă o nouă secție apicolă la Leamna- Craio­va. Aceasta va contribui în mod substanțial la sporirea producției de miere destinată­­ exportului, care In acest an se va ridica la 55 tone, față de 45 tone în anul 1009, In atenția partici­panților la concursul „Pe meleaguri dol­jene“ de Avînd în vedere numărul mare solicitări, organizatorii concursului „Pe meleaguri dol­je­ne“ — Comitetul județean Dolj al U.T.C. și redacția ziarului „înainte­ — au hotărît amînarea datei depunerii răspunsurilor pînă la data de 20 iunie a.c. BreTSnag SOLIDARITATE UMANA... Multe, neînchipuit de multe sînt faptele și ges­turile prin care cetățenii județului nostru, bătrini, copii și tineri, oameni a­­parținînd celor mai diver­se profesiuni, își mani­festă dragostea față de patrie, aduc dovezi de soli­daritate cu cei ce au avut de suferit de pe urma sti­hiilor naturii. In fața lor, condeiul se închină cu sfială, cu nețărmurită ad­mirație. Iată doar două din miile de exemple : Ca și ceilalți salariați muncitorii din secția de­ ­VVVVVVWVVVVWVVVVWVV' 1 M. ANClTJESCr tîmplărie a I.S.C.M., con­dusă de maistrul Grigore Duhan, au lucrat în schim­buri prelungite, inclusiv duminicile. In afară de a­­ceste eforturi, ei au strîns însemnate sume de pe care le-au depus bani în contul 2000. „N-am­ cu­vinte să vă pot mărturisi amărăciunea. Imaginile pe care le-am văzut la televi­zor sunt pur și simplu vi­ziuni de coșmar. Sunt și acum zguduit. Dar n-avem dreptul să ne pierdem cumpătul. Trebuie să muncim din răsputeri, să facem tot ce-i omenesc cu putință pentru a înlătura suferințele, pentru ca via­ța să trebuie reintre în normal, să muncim mai mult ca să acoperim toate aceste pagube...“. Vorbele înțelepte, rostite de bă­­trînul maistru Duhan Gri­gore, constituie leit-mo­tivul acestor zile de e­­fervescență, de dăruire ; ele exprimă ghid­urile tu­turor oamenilor muncii din județ, din întreaga țară. Aceste cuvinte sunt dublate de depășirea zil­nică a sarcinilor de plan, de crări marele volum de­­ executate marile șantiere ale pent­­rării. Dovezile spiritului d solidaritate cu cei can au suferit de pe urma ca­lamităților le întilnim la tot pasul. La centrul d colectare din cartierul Brazda lui Novac am vă­zut un spectacol de neui­tat. Pensionarul Florea Cismărescu venise în­soțit de o fetiță cu par­bălai și ochi acași împărați. Cînd a terminat de stivuit maldărul de cămăși, pu­lovere și bluze, fetița a scos din buzunar o păpușă mică, roz, cu părul cim­en­­țat, a sărutat-o și a așeza­t-o deasupra. Cît de elocven­tă poate fi asemenea scenă.. Un om cordează în vârstă își în­puterile, iar un copil trimite un sărut in­­tr-o păpușă. Ce simt acești oameni și alții mii și unii ca ei în asemenea clipe ? Răspunsul îl putem găsi fiecare, ori de cite ori poposim în întreprinderi, uzine, pe ogoare, acolo unde oamenii, unindu-și vorba cu fapta, depun e­­f­orturi susținute pentru ca viața și activitatea să reintre în normal.

Next