Inainte, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8132)

1971-04-22 / nr. 8125

M — it — mt In actualitatea preocupărilor Consiliului popular al municipiului Craiova . Activul obștesc factor mobilizator în realizarea gospodăririi și înfrumusețărilor orașului Consiliul popular al municipiului Craiova acordă o atenție deosebită lărgirii și perfecționării continua a formelor și metodelor de atragere și participare a maselor la rezolvarea problemelor de stat și obștești pe plan local. Printre cele mai răspândite și eficiente forme organizatorice de antrenare a maselor la activitatea pe care o desfășoară organul local al puterii și administrației de stat se numără comitetele de cetățeni, asociațiile de locatari, colectivul de instructori obștești și altele. Consiliul popular municipal a primit un sprijin substanțial din partea cetățenilor, mobilizați de comitetele asociațiilor de locatari, comitetele de cetățeni și celelalte forme organizatorice de legătură cu masele. La realizările importante obținute in anul 1970 și-au adus o contribuție deosebită cei 1025 locuitori ai municipiului constituiți în cele 205 comitete de cetățeni, precum și un număr de 645 locatari constituiți în cele 43 comitete ale asociațiilor, care au mobilizat întreaga populație a municipiuilui tineri, bătrîni, bărbați și femei, la acțiunile edilitar-gospodărești ce au totalizat lucrări prin muncă patriotică in valoare de peste 61 milioane lei. In acțiunea de sprijinire a comitetelor de cetățenie și a celorlalte forme organizatorice, un ajutor prețios s-a primit și din partea celor 65 instructori voluntari care își desfășoară activitatea pe circumscripții electorale. Aceștia au fost recrutați dintre cetățenii cu bogată experiență în domeniul muncii de masă, buni gospodari, care s-au evidențiat în diferite acțiuni obștești. Ei nu lipsesc de la nici o acțiune întreprinsă de consiliul popular municipal, țin o strânsă legătură cu deputații, cu președinții comitetelor de cetățeni și ai asociațiilor de locatari, în vederea îndeplinirii sarcinilor cu caracter obștesc. Pentru activizarea acestora, instructorii voluntari le aduc la cunoștință acțiunile întreprinse de consiliul popular și în același timp țin legătura permanentă cu birourile organizațiilor de partid din cartiere, pe care le informează cu problemele ce urmează a fi rezolvate în circumscripțiile electorale, solicitîndu-le sprijin în acțiunile întreprinse. Recent, s-a făcut instruirea instructorilor voluntari, a comitetelor de cetățeni și a asociațiilor de locatari cu problemele și acțiunile ce trebuie întreprinse în această etapă. Cu sprijinul acestora și al comisiilor de femei s-au amenajat, în prima fază a declanșării noii etape 1971, de gospodărire și înfrumusețare a municipiului, răsadnițe de flori în majoritatea circumscripțiilor electorale, s-au fixat sarcinile cu privire la plantarea unui număr însemnat de arbori și arbuști. In cadrul acestei acțiuni se vor crea numeroase zone verzi, pe lîngă cele existente, atît în vechile cartiere de locuințe, cit și la blocurile nou construite. Curățirea și îngrijirea clădirilor, a curților și a gardurilor, atât din partea locatarilor, cât și din partea întreprinderilor și instituțiilor, vor trebui să constituie preocupări permanente. Se prevăd ample amenajări de zone verzi, continuarea dezvoltarea principalelor puncte de agrement pe 100 ha și cumși pletarea lor cu noi dotări, astfel încît valoarea totală a lucrărilor se va ridica la 65 milioane lei. Vor fi plantați, in total, circa un milion arbori și arbuști, se lucrează la amenajarea altor 55 km garduri vii, va începe desecarea Bălții Craiovița, unde urmează să fie creat un parc pe suprafața de 80 ha etc. Pentru ca toate aceste obiective să fie îndeplinite este necesar efortul comun al tuturor cetățenilor, de la cel mai tîmăr pînă la cel mai virstnic. Fiind vorba de pasiunea și dragostea pentru orașul nostru, toți cetățenii trebuie să participe la această importantă operă de înfrumusețare și bună gospodărire, astfel ca orașul în care locuim să devină tot mai frumos, tot mai curat, să aibă în permanență un aspect sărbătoresc — cu atît mai mult, cu cît Craiova se numără printre orașele turistice din țară, oraș care găzduiește tot mai mulți vizitatori din țară și străini. Să dăm dovadă de un înalt spirit cetățenesc față de avutul obștesc, să contribuim la crearea unei opinii de masă sănătoase, care să combată orice manifestare de lipsă de spirit gospodăresc, de grijă față de casa și cartierul în care locuim! Să dăruim puterea și priceperea, entuziasmul nostru activității patriotice de interes obștesc, astfel ca în cinstea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român, municipiul nostru să arate ca o grădină tînără și înfloritoare ! ȘTEFAN POGONARU șeful serviciului administrației locale de stat din Consiliul popular al municipiului Craiova liXINTR 3 cronica, economica* cronica economică• cronica Să apărăm răsadurile de atacul bolilor și dăunătorilor Dintre bolile care în această perioadă atacă mai frecvent răsadurile în răsadniță sunt : căderea sau putrezirea plăntuțelor (Pythium de barysmum), boala petelor albe (Leptoria lycopersici) de pe frunzele de tomate, pătarea neagră a frunzelor de tomate (Alternaria solanis) și mana verzei (Peronospora brassicae), iar dintre dăunătorii cei mai des tetîteiți în răsadniță amintim : coropișnița, păduchii de frunză, musca verzei și purecii de pămînt. De reținut este faptul că atacul produs este mult favorizat de umiditatea prea mare, neaerisirea și temperatura ridicată din răsadniță. Care sunt mijloacele și procedeele de combatere ? Mai iuții se smulg și se ard plantele atacate, iar vetrele rămase fără plante vor fi dezinfectate cu o soluție de Orthocid 0,2 la sută, Zinele 0,3 la sută, sau zeamă bordeleză 0,5 la sută. Udatul în răsadnițele cu plante atacate,, se va face foarte rar și se va asigura o bună aerisire. Păsările frunzelor de tomate (Leptoria, Alternania) se combat ■WM.' X. CUVINTUL SPECIALISTULUI prin aplicarea a cel puțin patru stropiri cu Orthocid, Dithane M-45, Faltan 0,2 la sută, Zinele 0,3 la sută sau zeamă bordeleză 0,5 la sută. Mana se manifestă mai cu seamă pe răsadurile de varză timpurie și se combate cu Zinele în concentrație de 0,3 la sută, Orthocid 0,2 la sută, zeamă bordeleză 0,5 la sută, la care se adaugă Aracet sau Detersin 0,2 la sută, ceea ce face ca soluția să se lipească mai bine de frunze. După experiențele făcute de noi, în cadrul stațiunii, îa combaterea coropișniței — dăunător larg răspîndit în județul nostru — momelile cu Aldrin în concentrație de 5 la sută dau rezultate foarte bune. Momelile otrăvite cu Aldrin se prepară din spărtură de boabe de grâu, orez, boabe de nuci sau uruială care se amestecă cu o soluție ușor zaharoasă. Astfel pregătite, momelile se amestecă cu Aldrin (50 gr) la un kg preparație și se împrăștie în răsadnițe (10—15 g gr la mp). §§ In combaterea coropișniței se mai poate folosi și prăfuirea tegrenului cu Aldrin 4—6 gr la mp g prin amestecarea acestuia cu solgiul. m AFIDEBE sunt insecte mici cunoscute sub numele de păduchi de frunze. Ele se combat prin aplicarea stropirilor cu produse gorganofosforice , Birotion 50, în concentrație 0,08 la sută, Bi 58 g ,în concetrație de 0,075 la sută fie 0,1 la sută, #Cairbetox 0,3 la Wi sută sau Nogos 0,1 la sută. !! MUSCA VERZEI este un dău filător care atacă răsadurile de g varză foarte frecvent. In combaterea acesteia, la Stațiunea g experimentală legumicolă Isal- §§ nița am obținut rezultate bune M prin aplicarea tratamentelor cu § Diazinon 0,2 la sută, BIROTSON g 50 0,08 la sută, Detox 5 praf, g Bindatox 3 In cantitate de 3 gr la §p mp. g MELCII de grădină pot fi îng tîlniți destul de des atacînd răg sadurile de varză, ardei, vinete g și roșii. Combaterea lor se poate face prin folosirea momelilor j¹ granulate Escartox în doză de 15—25 kg/ha. Cînd în răsadnițe g se observă atacuri puternice se se aplică doza maximă. g Produsele arătate mai sus se pot procura de la centrele de g combatere. Prin aplicarea măsurilor de combatere amintite, unitățile cultivatoare de legume g vor putea obține răsaduri sănătoase și bine dezvoltate ceea ce g va asigura obținerea de producții mari de legume, și de bună calitate. g 3 Ing. VASILE LEMENI, 1 Stațiunea experimentală g legumicolă Ișalnița g Noua și moderna Fabrică de nutrețuri concentrate de la Băilești, care asigură anual un volum de peste 100 000 tone destinate ingrășătoriilor de animale de tip industrial Foto , FI. Melineșteanu j Industria și comerțul unei sarcini comune vntala (Urmare din pag. I), fie cît mai corectă, este necesar ca data de fabricație să fie menționată în mod obligatoriu la toate produsele agroalimentare. Or, în această situație, este deficitară întreprinderea de morărit, paste și biscuiți Craiova, la unele sortimente cum stnt biscuiții preambalați zaharoși și cu cramă tip „Eugenia“, la care nu este menționată data de fabricație. Toate produsele realizate de Industrie sunt preluate de unitățile comerciale și desfăcute imediat sau în timp. In această situație, evidența timpului de fabricație pentru bunurile alimentare aflate în depozite este de o foarte mare importanță pentru a evita punerea în consum a unor produse cu termenul de garanție expirat și care nu-și mai păstrează parametrii calitativi inițiali. Cu toate aceste solicitări și sarcini de maximă responsabilitate, specialiștii din comisia de recepție și compartimentul C.T.C. ale I.C.R.A. Craiova nu au făcut o triere corespunzătoare a produselor , încă de la început s-au Introdus în depozite bunuri alimentare cu termene de garanție depășite sau aproape depășite, ca de exemplu conservele de legume-fructe și pastele făinoase. De asemenea, nu s-a urmărit întotdeauna ca, prin depozitare, produsele să fie livrate în ordinea vechimii lor, fapt pentru care o bună parte din ele depășeau prevederile legale, cum este cazul unor sortimente — dragouri simple sau cu fructe, napolitane, jeleuri, halvaua, calciu gris etc. — al căror termen de garanție este destul de scurt (între 30—90 zile). Aici apare un aspect deosebit de important și anume corectitudinea și exactitatea analizelor efectuate in laboratorul uzinal privitor la produsele al căror termen de garanție este deja depășit. Din datele existente în evidența laboratorului I.C.R.A. nu reiese niciodată că la verificările făcute asupra bunurilor cu termenul de garanție depășit, ar fi apărut modificări organoleptice care ar necesita eventuale declasări de produse. Această situație pune sub semnul întrebării atît calitatea analizelor cît și competența lucrătorilor. Deficiențelor semnalate pe linia producerii și preluării produselor li se adaugă cele prezente pe linia desfacerii produselor la nivel de consumatori. Astfel, la nivelul magazinelor comerțului cu amănuntul, în majoritatea situațiilor, dotarea cu instalații frigorifice este insuficientă sau dacă aceste instalații există, ele nu funcționează sau se opresc pentru economia de agent frigorific. Personalul de deservire nu cunoaște și nici nu a fost instruit cu sumarul de cunoștințe necesare pentru depozitarea și conservarea produselor alimentare în funcție de specificul grupelor de produse. Din această cauză, o parte din produse se depreciază onganolepidc înainte de termen, creînd o impresie neplăcută consumatorilor care, însă, gândesc că aceste deficiențe se datoresc producătorilor și nicidecum comerțului. Astfel se explică de ce unele bunuri de larg consum stagnează la nivel de comerț, depășind termenul de garanție și depreciindu-se. Or, tocmai această „alergie“ a consumatorilor pentru unele produse și în special pentru cele realizate de unele fabrici, trebuie să dea de gîndit atît unităților producătoare de bunuri de consum cît și unităților care preiau aceste produse și le desfac în rețeaua comercială. Prin îmbunătățirea parametrilor calitativi ai produselor, prin diversificarea gamei de sortimente, sarcini și răspunderi comune pentru industrie și comerț, se va realiza un termen de garanție de mai bună durată, se va ajunge la aprecierea acestor produse și implicit, la desfacere fără rezerve, la satisfacerea nemijlocită a cererii de consum. Se impune intensificarea ritmului însămînțării porumbului (Urmare din pag. 1) viitoare, a fost încă o dată tansfirmată de necesitatea executării unor lucrări de calitate. Intrucît umiditatea solului nu a permis a se însămînța cu semănătorile SPC-6, pentru a folosi din plin orele bune de lucru, specialistul a întreprins măsuri operative de înlocuire a acestora cu semănătorii ® 2-SPC-2, folosindu-se întreaga zi-lumină. în scop productiv. Așa cum ne reiate președintele unității, Nicolae Ștefan, o suprafață apreciabilă, destinată culturii porumbului, situată pe pantele dealului „Prodești“ s-a însămîimțat deja și se continuă lucrarea în ritm susținut. In aceeași zi, împreună cu secretarul comitetului de partid, Mihai Dodocioiu, și directorul S.M.A. Murgaș, Eugen Secărin, ne-am deplasat și la G.A.P. Verești. Aici o parte din mecanizatori, sub îndrumarea directă a inginerului șef, Ștefan Cioroianu, însămînțau ultimele suprafețe de in din tarlaua „Piscu Gol“. Concomitent, mecanizatorii Gheorghe și Dumitru Olteanu pregăteau patul germinativ pemtru însămînțarea porumbului lîngă pădurea satului Rupturi. Deși însămînțarea porumbului a început pe terenurile situate în pantă, realizîndu-se pînă la acea dată peste 47 hectare, ritmul de desfășurare a acestei lucrări era încă nesatisfăcător. Peste 200 de hectare se vor însămînța cu atelajele care, fiind insuficiente, vor prelungi mult această lucrare, peste perioada optimă. De aceea se impune, mai mult ca oricînd, folosirea mijloacelor mecanizate și atelajelor cu maximă operativitate și o contribuție substanțială a tuturor factorilor la rezolvarea sarcinilor din această campanie. Considerăm că este necesară o analiză temeinică, din partea comitetului comunal de partid, a activității președintelui unității și secretarului comitetului de partid pe C.A.P. care, în loc să se ocupe de problemele de campanie, se îndeletniceau cu depistarea cetățenilor care posedă vin pentru „degustări“. Deși prezența acestora în tarlalele unde se executau lucrările agricole se impunea ca o necesitate primordială, ei au preferat să stea la sediul C.A.P., „obosiți“ de numeroase degustări, nefiind în stare să ne relateze despre activitatea unității. Și pe raza comunei Bulzești, așa cum ne relata secretarul comitetului comunal, Nicolae Drăguiuleasa, cooperativele agricole, Bulzești și Frățila au început îngu sămîntatul porumbului numai pe terenurile situate în pantă. Intrucît cooperativele din aqceastă zonă dispun de forță mecanică suficientă, de utilaje re- gparate corespunzător și de mecanizatori cu o înaltă conștiinciozitate profesională, se impune g ca întregul parc de mașini și g tractoare să fie folosit la capacitatea maximă. De asemenea, g consiliile de conducere, specialiștii și conducerile secțiilor de mecanizare, sub directa îndrumare a comitetelor comunale de partid, trebuie să concentreze g toate forțele de care dispun spre a valorifica fiecare oră bună de g lucru în vederea tesămințării grabnice a culturii porumbului, g NVWWWW^WWVWWWVWWUWUWWVUWWyVWMWVVWMSfWVyWUWVWWWW jraWWWVWWVWWVVWWWWVWWUVWVWVWyVU^WWWWV'ilWWVWWWWWWW WWWWWWWWUWVWVUWWWWWWWVWWWWVWWWWWWWWVWyi Ancorată adine In solul realităților românești, mișcarea noastră muncitorească și socialistă, înțelegind că țelurile luptei pentru libertate și dreptate socială sunt proprii proletariatului de pretutindeni, și-a manifestat încă de la primele sale începuturi solidaritatea cu oamenii muncii din celelalte țări, s-a afirmat ca o parte componentă și activă a mișcării muncitorești internaționale. Dezvoltarea legăturilor de solidaritate frățească cu proletariatul din alte țări, participarea la mișcarea muncitorească internațională au constituit trăsături definitorii ale mișcării muncitorești din țara noastră. Numeroși militanți români au activat în rândurile Internaționalei I. O, secție a acesteia a luat ființă în 1868 la Timișoara, ea fiind menționată de Marx în raportul prezentat la Congresul de la Bassel din septembrie 1869. Mai tîrziu cluburile muncitorești din țara noastră eu luat parte la înființarea Internaționalei a II-a. Printre socialiștii care au reprezentatt organizațiile clasei muncitoare din România la Congresele Internaționalei a II-a de la sfîrșitul veacului trecut și începutul secolului al XX-lea, s-au numarat personalități ca: C. Dobrogeanu-Gherea, C. Mille, Al. Constantinescu, C. Racovski, N. D. Cocea și alții. Actul istoric de o deosebita semnificație, înfăptuit de Marea Revoluție Socialista din Octombrie, a fost salutat cu deosebită bucurie și satisfacție^ de a la muncitorime româneasca. Alături de manifestările interne de simpatie și sprijin pentru cauza Revoluției din Octombrie, s-a înscris lunga și neobosita participare directă, cu arma, în mină, a mii de oameni ai muncii din România, aflați pe teritoriul Rusiei la lupta pentru sprijinirea Țării Sovietice. Odesa, Poltava, Astrahan, Harkov, Kerson, Mirgorod, Vinnița, Jukovka, Vasilkov, Zolotonoșa, Irkutsk, Omsk și altele sunt nume de localități presărate pe întinderea imensă a Rusiei Sovietice care evocă spiritul internaționalist al revoluționarilor români, jertfele date de aceștia pentru cauza sfîntă a socialismului victorios. Muncitorimea română, forțele democratice din România au sprijinit cu multă ardoare victoria revoluției din primăvara lui 1919 în Ungaria. In primăvara și vara anului 1919 au avut loc în România numeroase manifestații de solidaritate cu proletariatul maghiar care și-a luat soarta în propriile sale mîini. Acestea sunt cîteva dintre momentele care ilustrează tradițiile luptei internaționaliste desfășurate de clasa muncitoare și mișcarea socialistă din România de-a lungul întregii sale existențe — tradiții care și-au găsit o nouă strălucire, pe un plan superior, o dată cu crearea partidului comunist. Continuînd lupta de veacuri pentru eliberare socială și națională, cele mai bune tradiții ale mișcării muncitorești și socialiste, Partidul Comunist Român, de la înființarea sa, și-a legat strîns destinele de cele ale proletariatului și ale întregului popor muncitor, afirmîndu-se în același timp pe plan internațional ca o parte integrantă și activă a marii mișcări comuniste, democratice și progresiste. In perioada dintre cele două războaie mondiale, acțiunile internaționaliste ale maselor muncitoare din România au îmbrăcat forme dintre cele mai variate. Poporul român, în frunte cu comuniștii, a luat parte la mișcarea internaționalistă de sprijinire a luptei poporului italian împotriva instaurării dictaturii mussoliniene (octombrie 1922), condamnînd atrocitățile săvîrșite de căpeteniile fasciste în Italia. Puternice acțiuni de simpatie și ajutorare a proletariatului bulgar au avut loc la orașe și sate în timpul insurecției populare din țara vecină, din septembrie 1923 ; opinia publică a condamnat întemnițarea și executarea în S.U.A. a lui Nicolo Sacco și Bartolomeo Vanzetti în august 1927, a înfierat asasinarea de către horthiști a patrioților unguri Imre Sallai și Sándor Fitest în iulie 1932. Masele muncitoare din țara noastră au luat parte la mișcărea internațională pentru salvarea lui Ernst Thälmann și a celorlalți antifasciști germani. Intr-o serie de orașe ca Brașov, Timișoara, Arad etc. s-au înființat comitete pentru eliberarea lui Thälmann. Mișcarea muncitorească și democratică din România și-a manifestat simpatia cu insurecția antifascistă a proletariatului austriac din anul 1934. O formă mișcării de solidaritate din această perioadă a reprezentat-o strângerea de ajutoare materiale pentru victimele terorii din Austria. Bietele de subscripții lansate de comuniști și socialiști pentru sprijinirea materială a antifasciștilor din Austria au avut un puternic răsunet în rîndurile muncitorilor și intelectualilor din București, Bacău, Brăila, Craiova, Timișoara, Nădrag, Aninoasa, Petrila, Rîmnicu-Sărat și din alte localități. P.C.R., susținînd cu fermitate lupta popoarelor pentru libertate, democrație și independență națională, a mobilizat oamenii muncii la acțiuni de sprijinire a popoarelor amenințate sau cotropite de agresorii fasciști. La chemarea partidului comunist, poporul nostru s-a ridicat în apărarea, poporului etiopian cînd Italia fascistă a invadat Etiopia, și în apărarea poporului chinez, victimă a militarismului japonez. Ba chemarea comuniștilor, un număr însemnat de voluntari români au plecat în China, unde au luptat alături de fiii poporului chinez pentru respingerea agresiunii. Evenimentele dramatice desfășurate în Spania, între anii 1936 și 1939, au stimit un viu ecou și în România. Forțele democratice și patriotice s-au situat în mod hotărît de partea luptei poporului spaniol împotriva agresiunii fasciste, pentru libertate, democrație și independență națională. Trecînd peste barierele ridicate de oficialitățile vremii și biruind multe greutăți peste hotare, aproape 500 de patrioți români au plecat în Spania pentru a lupta ca voluntari cu arma în mină, alături de republicanii spanioli și de fiii altor națiuni, împotriva agresiunii fasciste. Participarea voluntarilor antifasciști români la marea bătălie pentru apărarea Republicii Spaniole, pentru democrație și pace au avut un puternic ecou pe plan internațional. Luigi Longo, care a făcut parte din comandamentul brigăzilor internaționale, subliniază că antifasciștii români „au dat, alături de ceilalți voluntari din brigăzile internaționale veniți din toate țările lumii, un strălucit exemplu de solidaritate internațională“. O pagină de înalt internaționalism a fost înscrisă de comuniștii români și alți democrați in perioada celui de al II-lea război mondial. In această perioadă, numeroși patrioți români, in frunte cu comuniștii, au luptat împotriva fascismului german în cadrul mișcării de rezistență, în detașamentele de partizani dintr-o serie de țări europene, precum și în unitățile Armatei Roșii. Peste 300 de români aflați în Franța au luat parte activă la lupta antihitleristă, începînd din 1940 și pînă la eliberarea totală a acestei țări. Astfel, patrioții români au participat pe teritoriul Franței la peste 140 de acțiuni îndreptate împotriva mașinii de război hitleriste. Antifasciștii români, alături de luptătorii francezi au dat dovadă de curaj și bărbăție în cursul mișcării insurecționale din Paris, Marsilia, Nancy, Rimoges, Ardeche, Corrèze, Lyon, Grand, Pas de Calais etc., înțelegînd că orice lovitură dată Germaniei naziste constituia un pas înainte spre eliberarea României și a Franței de sub jugul hitlerist. Nenumărați patrioți români au luptat pe teritoriul Uniunii Sovietice, în cadrul mișcării de partizani, împotriva cotropitorilor hitleriști. Ei au acționat, cot la cot cu oamenii sovietici, în detașamentele de partizani din Odesa, Crimeea, Munții Ialtei, Ucraina, Bielorusia etc., dind puternice lovituri a ocupanților fasciști, clasa noastră muncitoare, revoluționarii din România au participat, într-un fel sau altul, la toate marile mișcări revoluționare ale clasei muncitoare internaționale, la lupta oamenilor muncii de pretutindeni pentru eliberare socială și națională, pentru independență, pace și progres. Educați de partid în spiritul înaltelor idealuri patriotice și internaționaliste, comuniștii români au pus întreaga energie și de multe ori viața drept stavilă în calea forțelor negre ale reacțiunii. In perioada de peste un sfert de veac care s-a scurs de la eliberarea țării, Partidul Comunist Român, conducâed opera de edificare a socialismului în patria noastră, a promovat neabătut principiile internaționalismului proletar, a militat permanent pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare cu țările socialiste, pentru întărirea coeziunii sistemului mondial socialist, a partidelor comuniste, pe baza și într-o strictă corelație cu principiile și normele de relații statornicite între ele. Pornind de la înalta răspundere internaționalistă de care este animat, Partidul Comunist Român situează consecvent pe centrul politicii externe dezvoltarea prieteniei, unității și colaborării cu toate țările socialiste, întărirea solidarității frățești și a relațiilor de colaborare cu toate partidele comuniste și muncitorești. Numai în perioada care a trecut de la Congresul al X-lea au avut loc întîlniri și schimburi de delegații cu partidele comuniste și muncitorești din toate țările socialiste, precum și cu peste 50 de partide frățești din țările capitaliste situate pe toate continentele. Aceste întîlniri și discuții au prilejuit o mai bună cunoaștere reciprocă, un schimb larg de păreri asupra problemelor de interes comun, ca și asupra problemelor actuale ale vieții internaționale, înscriindu-se ca o contribuție activă la cauza unității și coeziunii mișcării comuniste și muncitorești, a solidarității de lupta pentru socialism și democrație, pentru pace în Întreaga lume. In dorința de a contribui la strîngerea relațiilor de solidaritate internaționalistă cu toate detașamentele clasei muncitoare, cu toate forțele democratice, partidul nostru și-a lărgit legăturile și cu reprezentanții altor organizații muncitorești, cu sindicatele, cu partidele socialiste și democratice din diferite țări. De asemenea, s-au dezvoltat legăturile partidului nostru,cu diferite organizații democratice și progresiste din noile state independente, cu mișcarea de eliberare națională. Cu toate deosebirile de poziții față de unele probleme, toate aceste contacte s-au dovedit utile, au permis mai buna cunoaștere a punctelor de vedere, au deschis noi posibilități pentru lărgirea colaborării cu clasa muncitoare și forțele democratice din alte țări. Apreciind vasta activitate internațională desfășurată în spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, Plenara Comitetului Central din iulie 1970 a stabilit ca sarcină de bază în acest domeniu să se acționeze în continuare cu fermitate și consecvență pentru dezvoltarea colaborării și unității tuturor țărilor socialiste, pentru depășirea greutăților din cadrul mișcării comuniste și muncitorești — condiție indispensabilă în dezvoltarea și întărirea solidarității internaționale a celor ce muncesc, a tuturor forțelor antiimperialiste. Animat de această dorință profundă, Partidul Comunist Român — înțeleptul și bravul nostru conducător semicentenar — dă o înaltă apreciere tuturor contribuțiilor active la refacerea, apărarea și întărirea unității mișcării comuniste. După părerea partidului nostru, orice pas, oricât de mic, orice acțiune constructivă de natură să contribuie la restabilirea climatului principial în mișcarea comunistă, la statornicirea unor raporturi normale intre partide și la normalizarea relațiilor statele socialiste dintre răspund celor mai profunde cerințe ale dezvoltării mișcării comuniste contemporane, intereselor vitale ale forțelor progresiste de pretutindeni. Corespunzător voinței poporului român și intereselor sale fundamentale, intereselor generale ale socialismului și păcii, Congresul al X-lea al partidului a exprimat, prin glasul 5 autorizat al tovarășului Nicolae Ceaușescu, hotărîrea comuniștilor români de „a milita cu toată fermitatea și de viitor pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare cu toate partidele comuniste și muncitorești, cu toate forțele revoluționare, democratice, antiimperialiste, aducîndu-și contribuția la cauza unității mișcarii comuniste și muncitorești, la triumful luptei pentru socialism în întreaga lume“. MIHAI CHIOREANU Toate aceste fapte atestă,că Partidul Comunist Român - purtător al celor mai înaintate tradiții internaționaliste ale poporului nostru iVAVWW/^AVWAVAV.VAVVWAVAWAWAV.V/A,AW.V«WAWyWAl WWW V'^WWyVAAAWANVWWAVVVîiWVWWWWVWJtfV'^VVWJVWSWVWWVWW.