Inainte, mai 1971 (Anul 28, nr. 8133-8158)

1971-05-16 / nr. 8146

DUMINICĂ 16 MAI 1971 ANUL XXVII Nr. 8146­6 PAGINI 30 BANI Proletari din toate țările. umfi-vâJ namte . Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineții de sîmbă­­tă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol­ă Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidu­lui este întâmpinat cu deosebi­tă căldură de un mare număr de țărani cooperatori din comu­nele­ Bungulețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brănești, Costești- Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți ovaționează înde­lung,pentru partid, pentru con­ducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., vicepre­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silvicul­turii și apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor indus­triale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silvicul­turii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Co­mitetului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți repre­zentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să vizi­teze mai întîi moderna stație de incubație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul int­regii țări. Apoi,, direc­torul general al Complexului a­­vicol­­ Titu, Viorel Chiriță, pre­zintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată par­țial în folosință, cu un an și ju­mătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui în mod exem­plar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul pro­ducției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme speciali­zate în producerea de ouă, pen­tru creșterea păsărilor de pro­ducție, incubatoare, fabrică de nutrețuri, combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Re­cent au intrat în funcțiune pa­tru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidu­lui se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în ve­derea creșterii eficienței eco­nomice și a asigurării dezvoltă­rii, concomitent cu producția de carne, și a cefei de ouă. Răspun­­zînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20 000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cinam­al. Oaspeților li se prezin­tă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilal­ți oaspeți sunt salutați de președinții mai multor coopera­tive agricole de producție din a­­propiere, care, în numele țăra­nilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulțumire de a avea ca oaspete pe secre­tarul general al partidului. El înmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, ca­douri simbolice, angajîndu-se să-și aducă întreaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbu­nătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese în munca pentru obți­nerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creștere a puilor pentru car­ne. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul A­­griculturii, Industriei Alimenta­re, Silviculturii și Apelor, in­dicațiile secretarului general al partidului date și cu acest pri­lej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol au consti­tuit un nou imbold în activita­tea oamenilor muncii de pe o­­goare în­­ înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dez­voltarea creșterii păsărilor în ța­ra noastră. ....... ... (Agerpres) Semănatul orezului, ce trebuie grabnic în majoritatea lor, zilele a­­fectate lucrărilor în orezării au fost nefavorabile. Precipi­tațiile abundente au favorizat ridicarea nivelului freatic al apei făcînd, pe alocuri, prac­tic, să fie îngreunate lucrări­le de pregătire a terenului. De asemenea, lipsa unor uti­laje a întîrziat executarea lu­crărilor de evacuare a apelor, fapt ce a determinat ca semă­natul propriu-zis al culturii să înceapă cu multe zile întâr­ziere față de anii precedenți. Spiritul de inițiativă însă condus, în multe unități agri­­­cole, la grăbirea semănatului. Așa, de pildă, la ferma Tîm­­burești a I.A.S. Sadova, semă­natul orezului pe cele 250 ha a fost încheiat în numai săptămână. Rezultate la fel de­­ bune au obținut și cooperatorii din Negoi și Catane, unde se­mănatul orezului s-a desfășurat, intr-un ritm destul de rapid și cu rezultate practice bune. Căutînd să diversifice cît mai mult lucrările de pregă­tire a terenului și de aplicare a unor metode cu mai mare eficiență pentru producție, cooperative agricole ca cele din Sadova și Gighera au apli­cat metoda de semănat în uscat, iar la C.A.P. din Glod nivelarul terenului s-a făcut sub apă, cu tractoare prevă­zute cu roți pe zăbrele.Toate aceste lucrări, inclusiv cele de erbicidare a culturii, au determinat, în ultimele zile, o impulsionare a ritmului la semănat. Cooperatorii din Ho­rezu Poenari, care, pe lângă suprafața amenajată din anii trecuți și­ au planificat să ex­tindă orezăria cu încă 85 hec­tare, au zorit noile amenajări și în prezent însămînțează ul­timele hectare. La cooperativa agricolă din Sadova, președintele Florea Iordache se arăta foarte opti­mist în ceea ce privește termi­narea semănatului în timpul optim. Realitatea demonstrează că din cele 106 hectare ame­najate pentru semănatul ore­zului, 36 se vor însămînța după 15 mai. Cauza ? Proasta func­ționare a utilajelor trimise pentru refacerea cigulețelor într­e parcele și construirea canalelor de evacuare și aduc­­țiune a apei. Din cele 4 buldo­zere funcționau, acum cîteva zile, numai două, iar randa­mentul acestora era foarte scăzut. Tocmai de aceea se explică de ce la această coo­perativă au fost însămînțate abia 80 de hectare. Cu un ritm zilnic de lucru de 20 de hectare s-a putut în­sămânța la C.A.P. din Ostroveni întreaga suprafață de 150 ha. Concomitent cu semănatul, specialiștii au luat toate mă­surile și au administrat în în­tregime dozele de îngrășămin­te chimice și erbicidul Ordram. Aceste realizări nu satisfac. Pînă la 15 mai a.c., din supra­fața de 2­200 hectare, au fost însămînțate abia 1700. Reali­zări sub nivelul posibilităților au înregistrat cooperativele a­­gricole din­ Livezi, Podari și Rojiște. Date fiind particularitățile de execuție a acestei lucrări ce reclamă un mare volum de muncă este necesar ca în ur­mătoarele zile să fie mobilizate toate forțele pentru ca semă­natul, atît după metoda în uscat cit și în apă să se exe­cute în totalitate. Orice întîr­­ziere, după 20 mai, atrage după sine diminuarea producției prin întârzierea în vegetație a cul­turii și supunerea acesteia unui puternic atac din partea dău­nătorilor. Condiții există peste tot numai că acestea se cer fo­losite din plin și la întreaga capacitate a forței de muncă de care dispune fiecare unitate în parte, o lucrare încheiată Mașini de împrăștiat în­grășăminte, produse ale u­­zinei de mașini agricole „7 Noiembrie“ Craiova INTILNIRE DUPĂ DOUĂ DECENII Ieri, în aula „Al. Buia” a Fa­cultății de agronomie, a avut loc un eveniment deosebit : întâlnirea primei promoții de ingineri agro­nomi și mecanizatori care au ab­solvit cu două decenii în urmă Institutul agronomic de la Craio­va. Asistămi la clipe emoționante. Absolvenții primei promoții — In prezent specialiști în unitățile de producție, cadre cu munci de răspundere în organele de partid și de stat, oameni de știință In institute de cercetări și în învă­­țămînt — se îmbrățișează cu foștii lor profesori, iau cunoștință de evoluția celei mai tinere univer­sități a țării. Rectorul universi­tății, prof. dr. docent Mircea Oprean, salută cu căldură pe cei dinții absolvenți ai învățămîntului de la Craiova. Este primit cu deosebit entu­­ziasm mesa­­rul biroului Comitetu­­­lui județean de partid transmis primei promoții și profesorilor lor de către tov. Petre Gigea, prim-vicepreședinte al Consiliu­lui popular județean, în cuvinte vibrante, pline de emoție, prof. I. Lungu, fostul rector al institutului, dă citire ,,catalogului promoției«, iar prof. dr. doc. I. Maier și ing. prof. I. Lupescu aduc omagiul lor acestei neuitate întîlniri. Foștii șefi de promoție — prof. dr. doc. Petre Raicu, de la Facultatea de­­ agri­­cultură, și dr. ing. Mihai Vulpe, de la Facultatea de mecanizare — vorbesc cu pasiune în fața cole­gilor, dezvăluind amintiri și preo­cupări de azi și de miine. Din expunerea prof. univ. dr. Pop Liviu, actualul decan al Fa­cultății de agronomie, participan­ții la întîlnire iau cunoștință de evoluția învățămîntului superior agronomic craiovean de la înce­put și pînă azi. Participanții la întîlnire au a­­probat apoi, cu puternice a­­plauze, textul unei telegrame adresată C.C. al P.C.R., tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, ca semn al recunoștinței profunde față de P.C.R., care a realizat dezidera­tul de decenii al populației Olte­niei, creînd la Craiova, în urmă cu 24 de ani, prima instituție de învățămînt superior. In tele­gramă se exprimă mulțumirile primei promoții de ingineri a­­gronomi și mecanizatori de la Craiova și angajamentul lor so­lemn de a-și face, în continuare, cu devotament datoria de specia­liști ai agriculturii noastre, luînd parte tot mai activă la înflorirea și modernizarea acestei ramuri de mare importanță a economiei naționale, in folosul întregului popor. Plenara consiliului I. J. C. J. P. Ieri s-au desfășurat lucrările plenarei consiliului Uniunii ju­dețene a C.A.P. La plenară au participat membrii consiliului Uniunii județene, președinți de cooperative agricole, secretarii comitetelor comunale de partid. Plenara s-a bucurat de pre­zența tovarășului ing. Constantin Băbălău, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului județean de partid. Ple­nara a dezbătut și aprobat noile măsuri adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătățirea condi­țiilor de viață ale membrilor cooperatori. In cuvîntul lor, numeroși par­ticipanți printre care Filip Bă­­cioiu, Alexandru Toană, Aure­lia Văduva, Florea Fîntînă, Du­mitru Trușcă și Alexandru Tu­­litu au scos în evidență entu­ziasmul cu care masa de țărani cooperatori au primit noile mă­suri și au transmis pe această cale hotărîrea acestora de a munci să ridice producțiile a­­gricole la nivelul sarcinilor tra­sate de partid. Tovarășul Constantin Glăvan, director general al Direcției ge­nerale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și ape­lor, a subliniat importantele sar­cini ce stau în fața cooperati­velor agricole în perioada ur­mătoare. O mare importanță trebuie să se acorde întreține­rii exemplare a culturilor, ex­ploatării sistemelor de irigații și asigurării bazei furajere prin recoltarea la timp și depozitarea în fînare a lucernii. In­­ încheiere, tov. Constantin Băbălău a subliniat sarcinile ce revin organelor și organizațiilor de partid,­ conducerilor coopera­tivelor agricole, consiliilor popu­lare comunale și celorlalte or­ganizații de masă și obștești pentru aplicarea în viață a mă­surilor stabilite de conducerea partidului. Au fost relevate ne­cesitatea dezvoltării producției industriale de bază ca o sursă sigură de sporire a veniturilor bănești și preocuparea pentru întreținerea exemplară a cultu­rilor. Totodată, au fost făcute recomandări pentru descoperirea de noi­ rezerve naturale, a că­ror punere în valoare să creeze premise sigure în vederea creș­terii veniturilor bănești și a re­tribuției membrilor cooperatori. Pe marele șantier de irigații Sadova-Dăbuleni se monte llllllilllllllllllllllllllliw^ ază noi conducte metalice Festivalul și concursul „PRIMĂ­VARA BAILEȘTEANA Băileștiul trăiește, în aceste zile, sub­ semnul unei mani­festări de mare interes î festi­valul și concursul „Primăvara băileșteană“, manifestare afla­tă la cea de a treia ediție, în­­trucît comentariul propriu-zis îl vom efectua în zilele ur­mătoare, ne vom rezuma, deocamdată, la enumerarea principalelor evenimente des­fășurate în cele două zile. Trebuie amintite, în primul rînd, o serie de acțiuni atrac­tive care au precedat deschi­derea propriu-zisă a „Primă­verii băileștene“ : organizarea unei expoziții cuprinzînd rea­lizările obținute de orașul Băilești în anii orînduirii noastre, a unei expoziții de filatelie prin contribuția a numeroși pionieri și școlari și a alteia de etnografie, extrem de reușită prin varietatea te­matică și măiestria executării exponatelor. în prima zi a concursului, au evoluat soliș­tii de muzică populară : Mar­gareta Ionașcu, Ștefan Matei (Casa de cultură din Calafat), Amelia Stamatoiu (Casa de cultură din Motru), Victor Tița (Casa de cultură din Tg. Jiu), Ion Andrei, Marieta Tă­­lău (Casa de cultură din Fi­­liași) și, în afara concursului, solistul Nelu Bălășoiu de la ansamblul „Doina Gorjului“ din Tg. Jiu. In cadrul muzicii ușoare s-au prezentat inter­preții : Dorina Obreja, Vioraș Moțățăianu (Casa de cultură din Calafat), Jana Cojocaru­, Gigi Banciu (Casa de cultură din Filiași) Amelia Stamatoiu (Casa de cultură din Motru). In afara concursului, au sus­ținut recitaluri foarte frumoa­se grupul vocal al Casei de cultură din Calafat, solistul Gică Moreanu și orchestra de muzică ușoară de la Casa de cultură din Băilești. în cea de a doua zi a concursului, au e­­voluat reprezentanți ai caselor de cultură din Balș, Corabia, Curtea de Argeș și Caransebeș. 9 9 curier cotidian • PROBLEME DE METALURGIE IN . TEMATICA UNUI VALOROS SCHIMB DE EXPERIENTA La Atelierul secției electrificare, centralizare și telecomandă nr. 1 al Regionalei de căi ferate Cra­iova a avut loc un interesant schimb de experiență care a cu­prins o succintă trecere in re­vistă a celor mai moderne mij­loace și procedee pentru turnarea fontei și a metalelor neferoase. Au fost prezenți reprezentanți ai unităților similare din toate uni­tățile feroviare din țară. C. MOTOC, coresp. «AMPLE ACȚIUNI DE ÎNFRUMUSEȚARE A COMUNEI Cetățenii din Poiana Mare se preocupă în aceste zile, pe lângă lucrările de întreținere a cultu­rilor, de ample acțiuni de înfru­musețare și gospodărire a comu­nei. Printr-o mobilizare susținută a cooperatorilor, s-au creat noi spații verzi și zone de agrement, prin plantarea unui număr mare de trandafiri, flori, arbori și ar­buști ornamentali și s-au amena­jat peste 9000 mp trotuare. • SOLUȚII NOI ÎN CONSTRUCȚIA DRUMURILOR Valorificarea resurselor mate­­teriale în construcția magistrale­lor de transport a constituit tema unei valoroase cercetări defini­tivate de către specialiștii cate­drei de drumuri de la Institutul politehnic din Iași. Reușita a­­cestei experiențe și-a găsit un program valoros în activitatea colectivului de specialiști de la I.S.C.M. Craiova. Aceștia au găsit că este posibilă aplicarea tehno­logiei de stabilizare a Infrastruc­turii drumurilor prin utilizarea cenușei de termocentrală. Astăzi, pe stadionul Central: 7 ORE DE FOTBAL! ! Să... recapitulăm : șapte ore de fotbal în compania a zece echi­pe, care mai de care mai intere­sante, aspirante la sufragiile pu­blicului participant la aceasta du­minică înscrisă în calendar ca zi „fără fotbal”. Reamintim că acest cvintet va începe la orele 9 și se va încheia la orele 16, deschizînd deplin „apetitul« pentru așteptata mare confruntare­­ a naționalilor noștri. Să mai reamintim că la un preț de intrare avantajos (3 lei pentru elevi, studenți și militari , 5 lei pentru restul spectatorilor) veți plăti... scump pentru greșita părere că în plin Cuptor poate rămîne o duminică de „relacie“ pe San Sirro. Să mai reamintim că artistul e­­merit Manu Nedeianu a rămas consacratul antrenor al artiștilor­­fotbaliști, prin tradiție, și că în această calitate are de făcut unele declarații oficiale : „Cred că bă­ieții vor fi într-o­­­ zodie« bună» că vor juca fotbal și nu „gully­­guy«, că se vor dovedi o „casă onorabilă«, că vor rezista 30 de minute și nu vor trebui să fie trecuți fu »,camera de alături« pentru a-i trata cu prișnire și cu valeriană. Mai cred că vor ataca hotărît și nu vor face pe teren. ..tango la... Cra­iova«, că la sfîr­șitul meciului vor merita un­ Corco­­vin și nu un har cu apă«. Da­că ar da­ o șoldi­­tă, apoi pot să fie ei 20 de »,me­nestreli la curțile dorului« că nu mai apucă vreo­dată aplauze la scenă deschisă pe Central“. La rîndul său, antrenorul­ zia­riștilor noștri — Titi Gheorghe — a ripostat sec : „Nu vă salvează de la potop nici... .,Arca lui Noe«. Meciul „vedetă” se anunță, deci, cit se poate de viu disputat. Nu numai pentru spectatori. Arbitrul Ion Petrescu și-a procurat un flu­­ier pe bază de... tranzistori, știind ce efort îl așteaptă . Sebastian Do­­mozino a intrat în cantonament și aplică, de o săptămână, trata­mentul primadonelor, pe bază de „Made in... Avicola«. • Veșnica problemă spinoasă — a arbitrilor — „cuiul lui Pepelea« la Craiova, a fost rezolvată — am spune — magistral. La solicitarea noastră, președintele Colegiului județean al arbitrilor, tov. Ion Șerban, ne-a programat trei bri­găzi de... „incoruptibili”. La me­ciul dintre profesorii craioveni și cei din Pitești, arbitrajul va fi o­­ficiat de Nelă Ionescu, Gh. Băcio­­iu și Hary Petrescu , la partida dintre artiștii și ziariștii craioveni vor arbitra, conform tradiției — Ion Petrescu, Mendea Gheorghiu și Emil Encioiu • partida dintre „U” Craiova și F. C. Argeș a fost în­credințată arbitrilor Nicolae Ștef, Sandu Abagiu și Florian Dumitriu. • Am anunțat (și anunțăm) spectatorii că trebuie să păstreze contramarca biletului de intrare — singura cale ce duce la... încununa­rea celor norocoși. Premiile vor fi de mai multe feluri : simbolice (genunchierii lui Oprea, bocancul sting al lui Oblemenco, cartea de 7 bucate care îl ajută pe Bubi Boz­­­­dogescu să-și mențină silueta etc) ; și... premii (aparate de radio și­­ de fotografiat, stilouri și... sur­­­­priza trebuie să rămînă surpriză !). ^ • Biletele vor putea fi procurate­­ in cursul dimineții de la casele de­­ pe strada Unirii și de la casele sta­­­­dion­ului. Se intră doar cu bilet de­­ fotbal, biletul de... papagal, de e­­­­xemplu, fiind rezervat tombolei I cu surprize. ^ AL. DIANU ț­i văzut de GARO PAPAZIAN „ASALTUL ZIARIȘTILOR« Manu Nedeianu , scenă, băieți !« * !ill!ll­l!ll­l!lll!llllllllllll!llllll!lll!ll!lll!ll!lllll­ l!lll!llll!lllll!llll­l!lllfllllll^ DUMINICALE In cursul dimineții de as­tăzi, ansamblul folcloric „Mugurel" al sindicatului Uzinei „Electroputere" din Craiova a plecat spre Bel­gia. Invitat de onoare al ce­lei de a doua ediții a con­cursului internațional de fol­clor, ansamblul „Mugurel“ va prezenta o serie de spec­tacole pînă la 27 mai cînd se va întoarce în țară. In repertoriu figurează unele dintre cele mai reprezenta­tive creații ale folclorului românesc — cu precădere pie­se din zonele Olteniei. La Casa de cultură a sin­dicatelor din orașul Craiova, azi, orele 8,30, va avea loc un simpozion pe teme de educa­ție ateist-științifică, la care participă directorii și lectorii căminelor culturale, caselor de cultură, membri ai brigă­zilor științifice și responsa­bili părinți­ ai lectoratelor pentru Vor face expuneri conferențiar dr. Tache Aure­lian, lector universitar Nico­lae Jderu, cercetător științi­fic Florian Georgescu din București, iar de la Craiova vor vorbi : conf. universitar Nicolae Novac și medicul Ion Bîrzu. Ieri și astăzi, un mare nu­măr de salariați ai diferitelor întreprinderi craiovene și din alte localități ale județului au plecat cu autocarele O.N.T. să viziteze locuri is­torice, turistice și obiective industriale. Astfel, un grup de muncitori de la întreprin­derea de prefabricate Craio­va au plecat pe Valea Oltu­lui și Valea Prahovei. Sala­riați de la Uzina „Electro­putere“ și-au Craiova—Brașov, ales traseul Un grup de membri cooperatori de la Segarcea va vizita, as­tăzi, Muzeul memorial „Doftana“. Pădurea cu liliac de la Ponoare este, de astă dată, punctul de atracție al unor muncitori de la U.R.A. Sa­lariați de la T.A.P.L. Cra­iova au ținut să viziteze peștera Dîmbovicioara. Cu prașila a doua terminată Preocupați să obțină anul a­­cesta producții sporite la toa­te culturile, membrii coopera­tivei agricole de producție Cio­­roiași acordă o deosebită aten­ție lucrărilor de întreținere în cele mai bune condiții. Pînă în prezent, ei au reușit să termine de executat rănitul și prașila a doua la sfecla de zahăr pe cele 200 ha, se apropie de sfîrșit cu executarea primei prașile la cele 395 ha cu floarea-soarelui și au început această lucrare și la cele 1­385 ha porumb. cu aceste lucrări, la care Parale­ iau parte toți cooperatorii buni de muncă, mecanizatorii secției S.M.A., împreună cu țăranii cooperatori din ferma zootehni­că, cosesc mecanic și manual lucerna de pe cele 200 ha și au incepuți balotatul acesteia.

Next