Inainte, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8159-8184)

1971-06-10 / nr. 8167

s va ».La promoție în curînd revedere, școală dragă! nouă spune ore de clasă, o­­re de pregătire spe­cială. Prof­esorii și elevii își potrivesc la unison eforturi­le în vederea exa­menelor. De dimi­neața pînă seara tirziu se studiază, se aprofundează, se repetă, se fac experiențe în la­borator. O „radio­grafie“ sumară prin școlile ora­șului Craiova ne poate da o imagi­ne bine conturată a efervescenței in­telectuale în care se desfășoară pro­cesul de învăță­mânt. Să spicuim cîteva din declara­țiile făcute de pro­fesori și elevi, a­­cum în închiderii preajma anului școlar : „Sînt foarte mulțumit de felul cum se pregătesc elevii mei pînă în prezent, atît la matematică, unde le sînt­ profesor, cît și la celelalte discipline. preocupările Toate­lor sînt axate cu per­severență pe lini­­a studiului temei­nic. Am încredere în posibilitățile lor și am reușit să le insuflu calmul și convingerea nece­sare în preajma e­­xamenelor care-i așteaptă“ (prof. Ilie Nica — liceul „Frații Buzești“). „Ne bucurăm de ajutorul deplin al profesorilor care stau mai mult — ca de obicei — în mijlocul nostru în această perioadă“. (Mioara Iordăchiță — elevă­ generală nr. școala 23). „Bibliotecile și la­boratoarele sînt foarte solicitate“ (E.ugenia Pătru —■ bibliotecară la li­ceul ..T. Arghezi“). „Mă uit înapoi și mă întreb­ cînd au trecut 12 ani ? Parcă mă văd în clasa I. îmbrăcat cu un șorțuleț ca fetițele“ (I. Săn­dulescu, — liceul „T. Arghezi“). „Nu voi uita atmosfera aceea, de copilărie și adolescență co­lectivă, în care­ i­­nevitabile greutăți și necazuri se to­pesc în elanul dis­pozițiilor și al în­crederii depline în viitor“ (M. Gear- Creionări­ cescu anul IV la liceul „T. Arghe­zi“). „Au trecut anii cu tot felul de note. Le minte, mai ales țin pe cele... slabe și am tras concluzi­ile necesare“ (Va­lentin Drăgoescu, clasa a VllI-a B, Școala generală nr. 23). „12 ani s-au încheiat. Și lăsăm în urmă cu regret, și ne luăm zborul spre desă­­vîrșirea pregătirii noastre pentru viața socială“ (cî­­țiva elevi din a­­nul IV la lice­­ul „Frații Buzești“). „Vom respira a­­dînc după trece­rea examenelor așa cum fac — de obicei călătorii, după un drum greu, dar plăcut în același timp. Și ne vom aduce aminte, pe par­cursul anilor, de tot ceea ce a în­semnat pentru noi viața de elev­i profesori, colegi, prieteni, surprize plăcute și neplă­cute" (I. Coj­ocă­­reanu, liceul „N. Bălcescu“). Școala generală și liceul constitu­ie doar două eta­pe în pregătirea pentru viața so­cială. Drumul spre o profesie sau al­ta rămîne deschis, ramificîndu-se în ce sute de posibili­tăți de realizare, pe care adoles­cenții le aleg, sub îndrumarea profesorilor, a di­­riginților, a părin­ților și a propri­ilor lor posibilități. Iată cîteva per­spective : „îmi place electronica, dar vreau să mă calific repede și — pentru aceasta — voi da examen de admitere la o școală profesiona­lă“ (Ionete Sebas­tian, clasa a VIII-a B, Școala genera­lă nr. 23). „Tre­buie să urmez li­ceul Vreau să teoretic, devin profesoară. Am a­­vut în cei patru ani de școală ge­nerală o profesoa­ră, care a fost și dirigintă, de la ca­re am îndrăgit a­­ceastă profesie“. (Ileana Prutu, cla­sa a VIII-a B, Școa­la generală nr. 23). „Vreau să-mi rea­lizez un vis și o ho­­tărîre, luată încă din clasa a IX-a, cînd am fost bol­navă grav și am suferit o opera­ție. Să urmez me­dicina“. (Ștefania Sava, anul IV, li­ceul ,,T. Arghezi“). Succes: absolvenți­­ dragi Este marea mărturisire a fiecărui profe­sor care se des­parte, cu nostal­gie, dar și cu în­credere de o no­uă generație pe care a îndrumat-o ani de-a rîndul. Succes și la re­vedere, căci ori­unde și oricînd profesorii și ele­vii se vor întâlni pe aceleași coor­donate ale grijii societății noastre noi, pentru om, pentru tînăra ge­nerație ! M. IONESCU, profesor i_L ! N­Ä­I­K­T­E In instantaneul nostru foto­grafic sun­t fericiți compo­nenții lotului Liceului „Frații Buzești“, clasați pe locul III pe țară la campionatele de pentatlon atletic școlar. Cineva și-ar putea declara nedumerirea pentru faptul că o fotografie obișnuită pentru o rubrică sportivă apare în a­­cest cadru al unor accente... fotografice (și nu numai foto­grafice), în exclusivitate „pro“ sau „contra“ („alb“ sau „ne­gru”). Procedăm astfel pentru că acest succes are o „istorie“ a sa deosebită... Pentatloniștii craioveni (D. Bleju, M. Giubelan, I. Luca, N. Cernitu, Gh. Barbărasa și E. lonescu) au trebuit să lupte din răsputeri, cu abnegație, (am putea spune chiar cu eroism) pronosticuri pentru a răsturna și clasamente anticipativ făcute. Ei au fost „surpriza“ întrecerilor, evo­luția și ambiția lor reușind să emoționeze și să atragă lua­rea aminte și prețuirea juriu­lui și a unor decatloniști de valoare mondială (vestgerma­­nul Walde, polonezul Skowro­­nek, românul V. Bogdan), a­­flați, pe același stadion, la prestigiosul triunghiular de­­catlonist de la Cluj. Craiovenii n-au pornit ca favoriți. Dimpotrivă. La un moment dat, se situau pe lo­cul V. Obosiți și deprimați fi­zic s-au întors la locul găzdu­irii, au plîns, și-au făcut re­proșuri, s-au căinat amarnic. A fost meritul antrenorului și profesorului lor Constantin Bobei de a le fi însuflețit vo­ința de a lupta fără istov. A urmat chiar :— notați bine — un... jurămînt a fost A doua zi, craiovenii au revelația concursului . Marian Giube­­lan a realizat al doilea timp al concursului la proba de 8 000 m., iar cei­lalți au obți­nut recorduri personal­e... Handicapul a fost recuperat și craiovenii au urcat învingători pe podium. Cea de a doua imagine foto­grafică este... comună multor unități de alimentație publică: stocuri uriașe de lăzi cu sti­cle goale stau neridicate, zile și săptămîni întregi, încurcind circulația, urbanitatea muni­cipiului nostru și... treburile producției fabricii de bere din Craiova. Neglijența (sau nepăsarea, uneori) beneficiarilor de a re­­turna fabricii sticlele pentru reîmbuteliat, au efecte cu to­tul și cu totul nedorite, fiind una din cauzele principale ale insuficientei a­­provizionări cu bere „de Craio­va“ a orașelor și satelor jude­țului și ale țării. In ziua de 7 iu­nie a.c., I.C.R.A. Craiova era res­tantă cu 537.187 sticle de bere (cînd, normelor, conform orașul poate dispune de un rulaj de 150.000 sticle). Beneficiarii principali ai fabri­­cii au reținut sau au înstrăi­nat sticlele, astfel că, din cau­za lipsei acestora, săptămînal a trebuit ca un schimb să nu poată lucra (ceea ce înseamnă că, săptămînal, s-a produs cu 100.000 de sticle mai puțin). Pentru redresarea acestei situații, conducerea fabricii de bere din Craiova a trebuit să-­și piardă timpul cu telegrame, sor­mații, sancțiuni, concilieri... La Arbitrajul de stat s-au judecat ...In aceeași zi, i-am întîlnit­­ la Cluj pe fotbaliștii unniver­­­­sitari. I-am întrebat : „Cum­­ vedeți clujeni ?“. meciul cu studenții =| „ Am primit răspunsuri de §1 genul : „Floare la ureche !“, §. .,îi avem la buzunarul ceasu­­­­lui“, „Ii tăbăcim !“... |q Rezultatul se știe... |! Pe drum autobuzele celor j| două echipe s-au întâlnit. Mă­i întreb dacă a încercat cineva H să plece capul a jenă în fața j| convoiul învingătorilor ?.. H litigii la nesfîrșit, s-au cerut || și s-au acordat penalizări­­ de­ ip­pozitul I.C.R.A. Tr. Severin —­ gg 12.458 lei ; I.C.R.A. Craiova — |§ 183.345 lei (pentru lipsa punctualitate a I.E.J.C.C.) de g și j| 46190 (pentru nerestituiri din jos municipiul Craiova) etc. Deși g astfel sancționat, colectivul­­ I.C.R.A. Tr. Severin se găsește g în recidivă, avînd în... stoc, la §| ora actuală, 239.998 sticle ne- §| restituite... Dacă beneficiam­ de §§ la o mai lungă distanță !| (I.C R.A. Deva, T.A.P.L. Tg.­­ Jiu, cooperativele de consum fif din Ceacova, Ghioroi, Dră­­g­­otești, Carpen, Castranova, || Brabova) își îndeplinesc între­ |§§ mai obligațiile contractuale, ||| cooperativa Ișalnița avea ne- || restituite 8946 sticle, iar cea din g Brafovoiești cam tot pe atâtea.. .| Fabrica așteaptă, consuma­ §§ zorii așteaptă... Berea zace în §| teascuri, iar beneficiarii ne- s paroliști zac într-un păgubitor || obicei. Păgubitor pentru el și, |­ mai ales, pentru populație... ü AL. DIANU H IlllllllllilllilllllllllllinS Secvență din activitatea cercului literar al școlii generale din Zăval Anul 1911 a pus organizațiile de partid în fața unei problematici largi, generată, în primul rînd, de noile și importantele obiective ale planului cincinal. Sarcini sunt întotdeauna multiple : măiestria conducerii, eficiența ei cer ca, acordîndu-se prioritate celor esen­țiale, să fie soluționate toate într-o concepție de ansamblu. Un ast­fel de considerent ne-a determinat să întreprindem un sondaj asu­pra desfășurării activității cultural-educative de masă, domeniu în care locțiitorul de secretar este figura centrală a vieții spirituale, în comuna în care-și desfășoară activitatea. CÎTEVA IPOSTAZE ALE RELAȚIEI: Specificul local și climatul spiritua Primul interlocutor: Tiberiu Greblă, directorul căminului cul­tural din Bîrca. — Ca locțiitor al secretarului Comitetului comunal de partid ce probleme ale activității cultu­rale vă preocupă în momentul de față ? — N-am să mă refer la mișca­­rea artistică de amatori în gene­ral, ci doar la cîteva acțiuni care au contribuit la explicarea poli­ticii interne și externe a parti­dului și statului nostru, la antre­narea țăranilor cooperatori pentru îndeplinirea sarcinilor economice, la cultivarea unei atitudini îna­intate față de muncă, față de a­­verea obștească. Dintre aceste ac­țiuni, amintesc ciclul de expuneri privind explicarea aprofundată a problemelor ridicate în Directivele celui de-al X-lea Congres al P.C.R., a măsurilor adoptate de conducerea partidului pentru în­tărirea multilaterală a C.A.P. etc. In comună, au fost audiate cu mult interes expunerile : „Făuri­rea societății multilateral socialiste dezvolta­te — obiectiv fundamental politicii partidului in etapa ae­al­tuală“, „Dezvoltarea intensivă a agriculturii“, „Profilarea și spe­cializarea agriculturii“ și altele. De menționat și utilizarea unor forme și mijloace moderne de mare atractivitate. Aș mai putea aminti de emisiunile „Reflector“ pe bază de diapozitive, realizate de cercul foto și chaedubul nostru, care au surprins aspecte de la diferite locuri de muncă. Eficien­ța lor a fost sporită și prin faptul că proiecțiile au fost însoțite de expuneri adecvate. Consultarea planului de muncă, discuțiile purtate cu diverși in­terlocutori — intelectuali ai co­munei, au reliefat și alte aspecte concrete ale muncii cultural-edu­cative menite să contribuie la ridi­carea conștiinței sătenilor pe trep­te superioare : „Mese rotunde“, concursuri gen „Cine știe, cîști­­gă“, întîlniri cu bătrinii satului, dezbateri pe teme științifice etc. Prin urmare, reținem ideea unor activități complexe. Poate fi con­siderat un real pas înainte și fap­tul că organizația de partid și instituțiile implicate în activita­tea cultural-educativă au renun­țat la o parte dintre acțiunile cu caracter festiv, optând pentru for­me mai concrete, în funcție de cerințele diurne ale oamenilor. Un alt popas l-am făcut în comuna Gogoșu. Aci, o discuție cu mai mulți învățători și pro­fesori a evidențiat realizări au­tentice, dar și carențe anacronice. "Directoarea căminului cultural, Elena Bubulică, posesoare a unei experiențe notabile, afirma : „Că­minul cultural își subordonează programul cerințelor de instruire și educație permanentă a adulți­lor în primul rînd, garantează o intensă posibilitate de stimulare și afirmare a aptitudinilor și ta­lentelor și, în sfîrșit, oferă un cadru optim­­ de reconfortară“. Practic, sfera de cuprindere de care ne vorbea Elena Bubulică este unilaterală. Și cînd afirmăm acest lucru, avem în vedere faptul că unele categorii de oameni nu sînt cuprinse în sfera muncii de educație, iar caracterul unitar al muncii culturale devine, astfel, un deziderat parțial realizat. Că așa stau lucrurile, ne-o demonstrează faptul că munca culturală nu vine cît se cuvine în sprijinul produc­ției. Iată un exemplu : deși la C.A.P. din Gogoșu unele lucrări efectuate sunt de slabă calitate sau efectuate cu întârziere, avînd ca rezultat diminuarea producției la hectar, căminul cultural nu organizează activități în sprijinul redresării urgente a acestei si­tuații. In comuna Radovan, ne-am in­teresat în mod deosebit de felul cum se fac cunoscute, în rîndul cetățenilor, acțiunile ce se între­prind la nivel de comună cu di­ferite categorii de oameni. In ciu­da motivărilor lui Ion Cane, di­rectorul căminului, nu se poate găsi nici o justificare care să su­plinească lipsa afișelor, deci a unei publicități mai dinamice a ac­țiunilor întreprinse. In comuna Giurgița, tov. A­­lexandru Alexandru și Nicolae Fieru­i, activiști ai Comitetului județean de partid, care au în­treprins, timp de mai multe zile, un studiu, vizînd activitatea poli­tică și cultural-educativă de masă, ne-au relatat citeva acțiuni con­cordante cu opțiunile țăranilor cooperatori. In structurarea re­pertoriului s-a ținut seama de scopul educativ al muncii artisti­ce, de cerințele și preferințele pu­blicului, precum și de posibilitățile de interpretare ale artiștilor ama­tori. O carență, întâlnită și aici se materializează în insuficienta activitate de propagandă in do­meniul cărții. De pildă, la biblio­teca din Giurgița, statistica in­­d­ică o situație mulțumitoare: în realitate, activitatea bibliotecii lasă mult de dorit. Aproape jumătate din cititori sunt elevi. Lucrul, în sine, nu este rău, dar ce se în­tâmplă cu restul locuitorilor ? Se observă, însă, că în ultimul timp acțiunile scad în intensi­tate, ele fiind mai mult apanajul elevilor. Anacronică ni se pare atitudinea de ignorare a satelor periferice, totul organizîndu-se, de regulă, la centru, îngustîndu-se astfel sfera de cuprindere a au­ditoriului. Activitatea cultural­­educativă presupune stabilitate și elasticitate, o mai mare corelare cu imperativele imediate ale vieții satului. M. PACURARU memento a CINEMĂ „Patria" (telefon 13850), filmuu: PREȚUL PUTERII, orele 9 ; 11,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15. La grădină, orele 20,30. „Central“ (telefon 14029), filmul: BAT­ALI­A DE PE NERETVA (am­bele serii), orele 11 , 15,30 ; 19. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : BALADA PENTRU CEI CĂZUȚI, orele 16 . 18. Matineu, orele 11, și la grădină, orele 20,30, filmul : RĂZBUNĂTORUL: „23 August“ (telefon 14448), fil­­mele : MINDRIE, orele 10 . KING. KONG EVADEAZĂ, orele 14 ; 16. 18 . 20. La grădină, orele 20,30. „8 Mai" (telefon 14285), filmul: TIFFANY MEMORANDUM, orele 16,30—20,30 în continuare. La gră­dină, orele 20,30. •„30 Decembrie“ — Băilești, fil­­mul : PĂSĂRILE „Arta“ — Calafat, filmul : BĂ­IEȚI BUNI, BĂIEȚI RAI „8 Mai“ — Fii­ ași, filmul: CINCI PENTRU INFERN „Victoria" — Segarcea, filmul: MIHAI VITEAZUL (ambele serii). I ®. JOI 10 IUNIE 17.30 Deschiderea emisiunii Emi­siune în limba maghiară. 18.30 La volan. Emisiune pentru conducă­torii auto. 18.50 Timp și anotimp in agricultură. • V-ați pregătit pentru seceriș . • Secvențe cine­getice 19.15 publicitate. 19.20 1061 de seri. 19.30 Telejurna­lul de seară. • Sport 20.10 15 mi­nute despre sănătate. Copilul in primii ani de viață. Un dialog cu și pentru părinți. 20.25 Aveți cu­­vîntul­­ „Locul și rolul tineretului in procesul dezvoltării societății contemporane“. Dezbatere lunară organizată de Redacția pentru tineret. 21.10 Antologia umorului. • „Rațe cu repetiție“ de Gheorghe Brăescu • „Metamorfoza“ de Al. I. Bratescu Voinești. 21.40 Ca­dran internațional. Comentarii, documentare, reportaje din actua­litatea internațională. 22.25 Inter­pretul săptămînii : Gică Petrescu. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23,00 Închiderea emisiunii CRAIOVA JOI 10 IUNIE 17,00 Radiojurnal, buletin meteo­­ritier. 17,10 Concert de muzică populară. 17,30 Craiova universi­tară. Debutanți în sesiunea din vară. Drum larg afirmării profe­sionale. 17,40 Piese simfonice de mare popularitate. 18,00 Pe melea­gurile patriei socialiste. Destinul nou al unei localități. 18,10 In sat la noi. Miriști însămnațate, Polina Manoilă reprezentantă a cîntecului oltenesc. File de monografie. Poșta emisiunii. 18,30—19,00 Pen­tru fiecare melodia preferată. VINERI 11 IUNIE 6,00 Buletin de știri. 6,05 Jocul nostru-i­ntadru tare — program muzical. 8,20 Jurnal agrar. Aspecte din campanie. 6,30—7,00 Varietăți matinale. BUCUREȘTI JOI 10 IUNIE PROGRAMUL I 12.00 Cîntă Iva Zanicc­i. 12.10 Arii celebre din opere. 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpre­tul preferat, 13.00 Radiojurnal, 13.15 Avanpremieră cotidiană, 13.27 Cîntecul e pretutindeni, 14.00 Com­­pozitorul săptămînii, Robert Schu­­mann. 14.47 Muzică populară, 15.00 Buletin de știri, 15.05 Tribuna radio. Comanda socială. 15.25 Pa­gini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Cîntece de Laurențiu Profeta. 16.30 Soliști de muzică populară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Cavalcada rit­murilor — ediție specială. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară, de Aurel Baranga. 20.05 Zece me­lodii preferate. 20.40 Noi Înregis­trări cu Maria Ciobanuu. 20.55 Ști­ința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Ra­di­ojurnal 1. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră ; melodii interpre­tate de Wess. 22.55 Moment poetic. Sonete de Elisabet Barett Browning. 23.00 Concert de seară. 24­ 00 Bule­tin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri, la orele 2.00 ; 4.00; 5.00). Timpul probabil pentru urmă­toarele 24 de ore. Vreme insta­bilă, cu cer variabil și averse lo­cale. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura maximă 22—25 gra­de. Minima 12—15 grade. Pronoexpres Concursul nr. 23 din 9 iunie a.c. Extragerea I­­­I, 18, 17, 37, 9, 43. Extragerea a 32, 22, 31. Fond general de premii — 2.472.96S Iei. 11-a; 30, 33, Combinatul cărbunelui Tg. Jiu, Grupul școlar minier Motru anunță începerea înscrierilor la concursul de admitere pentru școala profesională din sesiunea iulie 1971, pentru meseriile: mecanizator minier, lăcătuș mină, electrician de mină, lăcătuș mecanic în industria constructoare de mașini, sudor și strungar. Înscrierile se fac între 1 iunie și 2 iulie 1971 la sediul școlii. Examenul are loc intre 6 și 14 iulie . Vizita medicală 3—5 iulie. Se primesc absolvenții a 8—10 clase elementare. Informații suplimentare se primesc la sediul școlii, zilnic, in orașul Motru, județul Gorj, între orele 7,00—15,30, telefon 88. 1——■r—11ac— _____I­n—.ir Consiliul popular județean Dolj Comitetul executiv LISTA cu prețurile stabilite la legume și fructe Nr. U/M Călți. Preț efectiv Preț plasc­art. Produsul de contract de vîn: cu ar­gin­tul 1. Cartofi timpurii și de vară kg I 1,50 2,30 NI 1,15 1,80 2. Cartofi timpurii și de vară spălați kg I — 2,45 II — 1,90 3. Ceapă verde cu tija pînă la 20 cm. lungime kg I 1,30 2,00 N­ 1,00 1,50 4. Dovlecel mijlocii 10—15 cm. lungime de la 15,1—20 1 cm. lungime kg 1 2,00 2,90 NI 1,50 2,30 5. Dovlecei peste 20 cm lung. kg unică 1,30 2,00 6. Mazăre păstă kg unică 1,10 1,70 7. Roșii kg extra 6,40 9,40 I 5,15 7,50 II 3,90 5,75 8. Usturoi verde cu tija pînă la 15 cm. lungime kg I 3,00 4,25 II 2,00 2,90 9. Vișine kg extra 4,55 6,70 I 3,50 5,25 II 2,60 4,00 10. Zmeură kg extra 5,00 7,50 I 4,50 6,70 II 3,00 4,50 Prețurile intră în vigoare , cumpărarea la data de 11 iu­nie 1971, ora zero și vînzarea la data de 12 iunie 1971, ora © 10 - VI — 1971 sport măgit cu „U“ Craiova a­dera­­din nou : 1-1 (1-0) C. F. R. Cluj La ora la care începea tatu­­­nirea dintre­­„U“ Craiova — C.F.R. Cluj, suporterii din Bănie păreau mai încrezători ca pri­­cind în soarta echipei lor, scan­­dînd­­„hai­d­tenii",­­„haide U“. într-o asemenea atmosferă, par­tida debutează ca o ciocnire vio­lentă între două forțe care au pentru ce să lupte : craiovenii pentru cuvenita reabilitare în fața spectatorilor, iar oaspeții pentru două puncte hotăritoare. După 9 minute, tribunele par satisfăcute : după un fault comis asupra lui Donose­u pe aripa dreaptă, Niță execută impecabil lovitura liberă trimițtnd-a spre Oblemenco, aflat în careul mic, dar care ținut în brațe de apă­rătorul Fanea Lazar, nu poate fructifica. Stupoare . Oblemenco ratează copilărește lovitura de la 11 metri, trimițînd in bra­țele portarului Mărculescu. Reac­ția oaspeților este imediată, nu­mai că, la minutele următoare, ei ratează două mari ocazii. Și totuși, min. 19 aduce deschide­rea scorului pentru gazde : după ce Strimbeanu driblează la cen­trul terenului, balonul ajunge la Nică care „înșiră“ pe drum pe Vișani și Roman, șutind sec în plasa porții Clujenilor : 1—0. Go­lul îndirjește jocul, leargă cu repeziciune, mingea a­­studenții fiind cei care domină. Rind pe rînd, Oblemenco (min. 22) și Țarălungă (min. 26 cînd a înscris din ofsaid) pierd ocazia majo­rării scorului. •„U.“ a dezamăgit din nou — pentru a cita oară ? — publicul, neridicindu-se la înălțimea încre­­derii — iarăși, pentru a cita oa­ră — acordată fără rezerve de mult prea generoșii săi suporteri Căci, dacă golul oaspeților a re­prezentat finalitatea unor faze­­,lucrate“, evoluțiile gazdelor au avut un destul de mare coefici­ent de dezorientare și lipsă de concepție de joc. La tineret-rezerve : ,­,U“ Craio­va — C.F.R. 0—0. GEORGE DINU ■ 3 H­5 P • • Uzina următorul personal: 10 turnători-formatori | 12 triplari ! 8 macaragii; 4 magazineri ; 10 strun­gari. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Relații suplimentare la serviciul personal al Grupului de uzine. 4

Next