Inainte, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8159-8184)

1971-06-25 / nr. 8180

nante Ritm alert­­a păioaselor și culturilor! strîngerea întreținerea In foto : secvență de muncă cotidiană pe tarlalele C. A. P. Curmătura In toate unitățile agricole de pe raza județului se desfășoară, în aceste zile, o activitate complexă determinată de multiplele preo­cupări ale lucrătorilor ogoarelor pentru recoltarea păioaselor la timp și fără pierderi și între­ținerea, în continuare, a culturi­lor prăsitoare. Urmărind activi­tatea din cooperativele agricole Bratovoiești, Rojiște, Tîmburești, Gioroc, „Octombrie roșu“ și „Dru­mul belșugului“ Mîrșani, ne con­vingem că, într-adevăr, preocupa­rea tuturor, începind de la mem­brii cooperatori și pînă la factorii de răspundere, este aceeași . Strîngerea producției de cereale în cel mai scurt timp și depozitarea acesteia în magazii și întreținerea culturilor prășitoare prin lucră­rile adecvate. Și roadele unor asemenea preocupări nu au interziat să se arate. Inginerul Ilie Albu, directorul S.M.A. Tîm­­burești, preciza cu satisfacție că la 23 iunie mecanizatorii din raza sa de activitate au încheiat re­coltatul orzului cu rezultate mult superioare anilor trecuți. La C.A.P. Gioroc s-au obținut peste 2600 kg orz la ha, cu mult peste producția medie planificată. Meca­nizatorii din Tîmburești au recol­tat o producție de orz cu circa 700 kg mai mare decit sarcina de plan. De asemenea, în cooperati­vele agricole din Rojiște și Mîrșani s-au înregistrat producții mult mai mari decit cele prevăzute în planurile de producție, deși orzul a fost cultivat pe nisipuri. Aceasta este urmarea măsurilor eficiente întreprinse de către conducerile unităților respective in tot timpul scurs de la însămințare și pînă la recoltare. Semnificativ este și faptul că, o dată cu recoltarea orzului, tar­lalele respective s-au eliberat de urgență și formațiunile de meca­nizatori au pregătit terenul și au trecut la insămînțarea culturilor duble. De altfel, atît în C.A.P. „Drumul belșugului“ cit și la C.A.P. „Octombrie roșu“ Mîrșani s-au însămînțat cu porumb în cultură dublă toate suprafețele de pe care s-a recoltat orzul, o d­ată cu încheierea recoltatului orzului, forțele s-au regrupat la strîngerea producțiilor din cultu­rile de secară și grîu. La C.A.P. Bratovoiești și Tîmburești, com­binele au atacat primele tarlale cultivate cu secară. De asemenea, pe raza consiliului intercoopera­­tist Bir ca și în alte cooperative agricole ca Valea Stanciului, Bîrza, Drănic și altele, combinele lucrează d­in plin la recoltarea griului de pe suprafețele cultivate cu soiuri mai timpurii. Concomitent cu lucrările de re­coltare, atenția mecanizatorilor și cooperatorilor este îndreptată spre întreținerea culturilor pră­șitoare. In majoritatea coopera­tivelor, mecanizatorii, organizați pe formații complexe, lucrează la terminarea prașilei a II-a la cul­tura porumbului. In același timp, cooperatorii efectuează prașila a II-a sau a III-a pe rînd, în func­ție de starea de vegetație a cultu­rilor. La C.A.P. Bratovoiești, de pildă, în timp ce la ferma nr. 2 se lucrează la prașila a III-a manual, la ferma nr. 1, condusă de ing. Constantina Mirea, se aplică prașila a II-a pe suprafețele însă­­mințate mai tardiv. Și alte uni­tăți ca cele din Horezu Poenari, Valea Stanciului și Ciupercenii Noi aplică prașila a III-a manual pe ultimele suprafețe cultivate cu porumb. Este necesar ca exemplul aces­tora să fie peste tot urmat, ast­fel ca, o dată cu strîngerea pro­ducției cerealiere, să se intensi­fice lucrările de întreținere a cul­turilor prășitoare și îndeosebi la cultura porumbului care e reco­mandabil să primească cel puțin trei prașile mecanice și manuale. AURELIAN NICOLA Foto : FI. Melineșteanu Produse destinate pieței externe La fabrica de butanol a Combinatului chimic Craio­va s-a reușit să se îmbună­tățească considerabil, în ul­tima vreme, calitatea buta­­nolului. în prezent, acest produs se bucură de multă apreciere pe plan extern, fiind solicit­­at de un număr tot mai ma­re de țări. Cantitățile exportate de la începutul anului depășesc pe cele din aceeași perioadă a anului trecut cu 874 tone. Preocupări intense pentru îmbunătățirea calității pro­duselor se vădesc și în ca­drul altor fabrici. Astfel, prin studii asidue, specialiș­tii fabricii de uree­­ au reu­șit să realizeze un produs cu un biuret de 0,5 la sută față de 0,9 la sută ce­ pre­vedea proiectul, fapt ce con­feră acesteia o mai mare accesibilitate pe plan dial. Ureea se exportă mon­ac­tualmente în 23 de țări fi­ind tot mai solicitată tocmai ca urmare a calității supe­rioare pe care o prezintă. GH. TECULESCU Proletari din toate țările, unitl-vä i ORGAN HL CILMITIT IN­ III .MINFTF&N DflU HL PjjjjJ HI Cnffluiu­l POPILAR JUDEȚEAN coresp. VINERI 25 IUNIE 1971 ANUL XXVB Nr. StSO 4 RĂȘINI 30 BANI I Citiți în acest număr - 1­ ­ ■ MAGAZIN (pag. a II-a)­­­­ m LUCRĂRILE SOLULUI DUPĂ RECOLTA­­­­­­REA PĂIOASELOR (pag. a IlI-a) 1­­ ■ REPER CETĂȚENESC (pag. a IlI-a)­­ ■ JURISTUL VA RĂSPUNDE (pag. a IlI-a) i ■ A 20-A SESIUNE A ADUNĂRII POPULARE I A R.D.G. (pag. a IV-a) j Cîmp vast de afirmare a femeilor ÎN DEZBATERE: Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea controlului . ■ obștesc ______ Proiectul de lege privind organizarea și funcțio­narea controlului obștesc, aprobat recent de ple­nara Consiliului Național al Frontului Unității So­cialiste și supus unei largi dezbateri publice, dă expresie unui fenomen viu, existent în societatea noastră, acela că toți oamenii muncii s-au dovedit a fi interesați și antrenați la buna gospodărire a mijloacelor pe care le oferă societatea pentru îm­bunătățirea continuă a condițiilor de viață și mun­că ale poporului, la realizarea politicii partidului de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Dezbătînd zilele acestea proiectul de lege, biroul Comitetului județean al femeilor Dolj a apreciat că, in raport cu alte normative anterioare, privind funcționarea echipelor de control obștesc, actualul proiect de lege este mult mai cuprinzător, în sensul că are o sferă de acționare incomparabil mai largă. In mod deosebit, femeile privesc cu satisfacție posibilitatea de control organizat în unitățile pro­ducătoare de bunuri de consum, in toate serviciile de prestări pentru populație și unitățile de trans­­port în comun, unitățile de administrație locativă, de gospodărie comunală și mai ales în unitățile sanitare, specializate, în creșe, grădinițe și case pentru copii, precum și alte instituții de ocrotire a minorilor — unități care, conform art. 12 din proiectul de lege, vizează preocupări specific fe­minine. Se preconizează, astfel, ca echipele care execută controlul obștesc în maternități, case de naștere, spitale de copii, creșe, grădinițe, cămine și case pentru copii preșcolari și școlari, precum și în unitățile de asistență socială să fie formate cu precădere din femei, îndrumate de comitetele de femei. Proiectul de lege prevede, pe linia sporirii competenței, ca din componența echipelor de con­trol să facă parte și specialiști. Femeia mamă, so­ție, educatoare, medic va fi, fără îndoială, cel mai bun specialist în problemele ce îi revin prin pre­vederile din ar. 12 ai proiectului de lege. Discu­țiile purtate în­­ aceste zile de către membrele bi­roului și activul obștesc al Comitetului județean al femeilor au subliniat importanța prevederilor art. 20, al. 2, referitoare la faptul că, periodic, conducă­torii unităților supuse controlului vor prezenta în adunările organizațiilor sindicale informări asupra modului în care au fost realizate constatările și propunerile făcute de către echipele de control obștesc. In acest fel, aportul opiniei publice la păstrarea și apărarea avutului obștesc și la deservi­rea civilizată a populației va fi mult mai mare. CONSTANȚA CIONTU membră a biroului Comitetului județean de partid Dolj — președinta Comitetului județean al femeilor Folosim economicos energia electrică ? In Chemarea Consiliului Națio­nal al Frontului Unității Socialiste, eroica noastră clasă muncitoare, t­oți specialiștii sunt solicitați să-și dedice cunoștințele, experiența și spiritul novator pentru asigurarea — prin deplina valorificare a tu­turor capacităților de producție, a surselor de materii prime materiale, a forței de muncă, pre­și cum și prin continua reducere a cheltuielilor materiale — ridică­rii eficienței economice a tuturor întreprinderilor. Pornind de la a­­ceasta, ne-am pus o îndreptățită întrebare : folosim economicos energia electrică ? O analiză atentă a modului în care se consumă energia electrică evidențiază, în bilanțul economic, preocuparea specialiștilor și tutu­ror celor interesați pentru folosi­rea eficientă, cât mai economicoasă a acestei energii. Retrospectiv, a­­cest bilanț în domeniul consumu­lui de energie electrică evidențiază faptul că, în anul 1970, la nive­lul economiei județului Dolj, con­sumul planificat a fost diminuat cu 35 904 900 kWh, cele mai valo­roase realizări obținîndu-se la întreprinderea de rețele electrice Craiova, Grupul de uzine pentru aparataj și mașini electrice Craio­va, Uzina mecanică de material rulant, Combinatul chimic Craiova, Uzina de reparații auto, Fabrica de confecții. La Uzina mecanică de material rulant, de pildă, s-au realizat economii de 2 248 600 kWh energie electrică, iar la Combina­tul chimic Craiova 28 151 600 kWh energie electrică. In pofida acestor succese incon­testabile, trebuie arătat, totuși, că la întreprinderea electro­centra­le Craiova consumul propriu la energie electrică a fost depășit cu 23,9 milioane kWh energie e­­lectrică, iar la Uzina­­,,7 Noiem­brie“ Craiova cu 953 700 kWh e­­nergie electrică. Angajamentul luat la nivelul unităților economice din Dolj pen­tru anul 1971 — o economie de 395 000 kWh energie electrică — este complet n­eedificator, nesem­nificativ față de posibilitățile pe care le are economia județului. Acest lucru a fost demonstrat chiar din primele luni ale anului, cînd bilanțul trimestrului I evi­dențiază o economie, la energie electrică, de peste 42,2 milioane kWh. Din păcate, situația satisfăcă­toare­­„în general“ prezintă nea­junsuri în sensul depășirii consu­mului și nerealizării factorului de putere. Consumul de­­ energie electrică, planificat la nivelul pri­mului trimestru, a fost depășit cu 65 200 kWh la întreprinderea viei și vinului, 35 300 kWh la Tăbăcă­­ria Bucovăț, 529 700 kWh la Fa­brica de zahăr Podari, 44400 kWh la întreprinderea poli­grafică „Oltenia“ — Cra­­iova, 9­200 kWh la întreprinderea de industrializare a laptelui Dolj. Această situație nesatisfăcătoare este completată de minusurile costisitoare existente în domeniul utilizării energiei electrice, res­pectiv al realizării factorului de putere. La Uzina „7 Noiembrie“, de pildă, în cadrul sectorului nr. 3, factorul de putere, mediu, în perioada ianuarie — aprilie a fost de 0,7, ceea ce a impus penalizări de peste 38 000 lei. Tot aci, consumul de energie electrică planificat a fost depășit cu 119 000 kWh. Experiența a demonstrat că în cadrul întreprinderilor există încă rezerve deosebit de valoroase de folosire cit mai economicoasă a energiei electrice — diminuarea activităților în gol la instalații, redimensionarea coresipunzătoare a acestora etc. De asemenea, există posibilități de materializare a ini­țiativei specialiștilor și colective­lor de muncă din compartimentele mecano-energetice — domenii în care se impune nemijlocit o legă­tură mai temeinică cu activitatea de producție directă, cu solici­tările acesteia. De asemenea, nu în măsura cuvenită principalii consumatori au militat pentru ca în sectoarele cheie, în cadrul ma­­rilor unități consumatoare de e­­nergie electrică, să se asigure ba­teriile de condensatoare care, în condițiile unei organizări cores­punzătoare a producției, conduc la îmbunătățirea sistematică a factorului de putere, Ținînd seama de faptul că în fiecare compartiment de produc­ gheorghe Florea (Continuare în pag. a IlI-a) ...Duminică va avea loc, la Carpen — Cleanov, o interesantă manifestare cultural-distractivă denu­mită „Sărbătoarea teiului“ — aflată la cea de-a do­ua ediție. Sărbătoarea se va desfășura în frumoasa pădure de tei, întinsă pe cîteva hectare, în punctul numit de localnici Lunca Scindarului. Un pitoresc colț al na­turii, cu o vechime secu­lară, a constituit dintot­­deauna un punct de a­­tracție pentru­ sătenii Carpenului ca și pentru drumețul de aiurea ; îna­inte de strînsul recoltei, cînd teii înfloreau, îm­prăștiind parfumul lor i­­rezistibil, sătenii se adu­nau aici pentru a petrece cîteva clipe reconfortan­te, povestind, cîntînd și jucînd. Tradiționalul joc d­e întîlnire s-a transfor­mat, în Urmă cu doi ani, din inițiativa forurilor lo­cale și a celor județene, într-o autentică manifes­tare a cîntecului și jocu­lui , fiii satului, plecați pe alte meleaguri, se re­întorc în mijlocul celor dragi pentru a rememora clipe de neuitat într-un cadru de un pitoresc de­­săvîrșit. Interesul mani­festării de anul acesta de­pășește cu mult aria lo­cală. Tov. Ion Dolea, se­cretarul comitetului co­munal de partid, ne măr­turisea că a primit săp­tămîna aceasta numeroase scrisori și telefoane din București, Iași, Timișoa­ra etc., prin care dife­riți cetățeni se interesau despre condițiile organi­zatorice, fiind dornici de a participa la această frumoasă manifestare. Și, într-adevăr, prin grija unui comitet, con­dițiile organizatorice vor fi dintre cele mai bune Pe o estradă special a­­menajată în mijlocul pă­durii vor evolua cele mai bune formații artistice din diferite comune înve­cinate precum și din Cra­iova , apoi, se vor desfă­șura întreceri sportive care vor alterna cu mo­mentele distractive. Seara va avea loc un foc de ta­bără unde pionierii se vor întreține cu bătrînii satu­lui. C­u toate acestea se va adăuga bogatul sorti­ment gastronomic,din ca­re nu vor lipsi cele mai cunoscute mîncăruri olte­nești. Deci, duminică Carpen—Cleanov, o ma­la­nifestare de neuitat i „Sărbătoarea teiului“ ! Preludii la „Sărbă­toarea teiului“ Sosirea în Capitală a delegației de partid și guvernamentale române, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut vizite în R.P. Chineză, R.P.D. Coreeană, R.D. Vietnam și R.P. Mongolă Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Popu­lară Chineză, Republica Popu­lară Democrată Coreeană, Repu­blica D­emocrată Vietnam și Republica Populară Mongolă. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Dumitru Popa, membru a­l Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului muni­cipal București al P.C.R., pri­marul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Maco­­vescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului a­­facerilor externe. L­a sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dă­­nălache, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mi­ron Constantinescu, Mihai Da­les, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marines­cu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guver­nului, conducători ai instituții­lor centrale și obștești, generali, organizațiilor ziariști ro­mâni și corespondenți ai presei străine. Au fost de față V. I. Droz­­denko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însăr­cinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, H­i Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-inte­rim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam, Bu­anghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P.­­Mongole in Republica Socialistă România, șefii misiunilor di­plomatice acreditați în România, alți membri ai corpului diplo­matic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capita­lei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și po­porul“, exprimîndu-și dragostea fierbinte și stima față de con­ducerea partidului și statului, față de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziune față de rezultatele rodnice ale vi­zitei pe care delegația a făcu­t-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răs­puns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mina a nume­roși oameni ai muncii, veniți în întîmpinare. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietna­mezi și mongoli au înconjurat pe secretarul general al partidu­lui, pe ceilalți membri ai de­legației, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) COMUNICAT COMUN ROMANO-MONGOL privind vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă La invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Popular Re­voluționar Mongol și a guver­nului Republicii Populare Mon­gole, între 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guver­namentală a Republicii Socia­liste România, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat­ al Republi­cii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii în Republi­ca Populară Mongolă, delega­ția de partid și guvernamentală a României a vizitat întreprin­deri industriale și instituții de cultură din orașul Ulan Bator, s-a întâlnit cu membrii unei u­­nități agricole din aimaoul cen­tral, a luat cunoștință de viața oamenilor muncii din Republi­ca Populară Mongolă, de rea­lizările lor în construcția socia­listă, bucurîndu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărășeas­că. Delegația română a expri­mat vii mulțumiri pentru ospi­talitatea cu care a fost încon­jurată, văzînd în aceasta o ma­nifestare a prieteniei frățești care leagă poporul român și poporul mongol. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale Republicii (Continuare In pag. a IV-a) I curier cotidian • 5 INVENȚII­­ BREVETATE • Inginerul Sergiu Stamate de la­­„Electroputere“ a elabo­rat, în decurs de 6—7 ani, a nu mai puțin de cinci invenții căror economicitate depă­șește un milion de lei, inven­ții a căror valoare și creație științifică au determinat pe specialiștii din țări cu tradi­ție industrială ca Franța, R.F. a Germaniei, Anglia, S.U.A. și Italia să le breveteze. In­vestiția de Inteligență este, în mod firesc, apreciată pe piața externă. Ultima sa in­venție înaintată cabinetului tehnic a fost primită cu mult interes de specialiști. Este vor­ba de constituirea uniui nou sistem de ventilație pentru motoarele electrice de tracțiu­ne de la L.D.E. Acesta permi­te reducerea consumului de combustibil precum și o ex­ploatare mai rațională a lo­comotivei. D. T. • DRUM NOU LA­­ TESLUI­­S In cadrul acțiunilor pe care Îl întreprinde pentru mai buna gospodărire a localităților a­­parținînd comunei Teslui, con­siliul popular local1 a luat mă­suri de îmbunătățire a legă­turilor satului Urieni cu șo­seaua interjudețeană și, pe a­­ceastă cale, cu centrul admi­nistrativ al comunei. A fost refăcut complet drumul ce duce spre acest sat, în lungi­me de 2 km, prin lărgirea părții carosabile, transportarea și îimprăștierea a circa 600 mc balast din cariera comunală, construirea a d­ouă podețe din beton, și săparea de șanțuri laterale pe o lungime de cir­ca 4 km. 1• CERC DE TRAFO La Bechet, in cadrul cămi­nului cultural, a luat ființă, pe lingă alte cercuri de specia­­litate pentru tineret, și un cern de trafe. El este dotat cu toate sculele necesare execu­­tării unor pretențioase lucrări de trafe, sculptură și pirogra­vură. Pînă în prezent, cei peste 20 de tineri cuprinși în acest cerc au și executat a­­proape 100 de piese — casete, rame, suporturi în modele variate, pe care le-au pre­zentat într-o expoziție orga­nizată la căminul cultural. De îndrumarea tinerilor în­drăgostiți de această speciali­tate se ocupă cu multă com­petență prof. Paul Bălă, de la Liceul teoretic din localitate.î De Ziua grănicerilor La ceasul umbrelor tîrzii E ziua ta, ostaș de la mar­ginea țării! Și, cum este în datina acestui popor, sărbă­toriților li se adresează calde urări de sănătate, de voie bună și succes deplin. Gân­durile celor dragi de-acasă și ale tuturor celor ce mun­cesc în țara aceasta se în­dreaptă spre tine, străjer al fruntariilor României socia­liste, apreciindu-ți munca ta, grea și frumoasă, curajul și hotărîrea. Sînt alături de tine, grăni­­cerule, pe o frîntură de pă­­mînt românesc, căreia aici, la graniță, i se spune „raion de pază“. Ne înfășoară noap­tea trupurile cu neguri și ploaie și fiecare gîndim la ale noastre. Tu, la ce se poate petrece într-o clipă sau alta în­fîșia­ ți de pază, eu, la ale mele, treburi reportericești. Te privesc și-ncerc să înțe­leg de ce într-o noapte tîrzie ca aceasta, întorcîndu-te în pichet, ud din cap pînă-n pi­cioare, exclamat : „A fost greu al naibii, dar n-aș schim­ba grăniceria pe o altă ar­mă !“. Vorbindu-mi despre tine, maiorul Nero Constan­tinescu comandantul subuni­tății, îmi spunea : „Cînd îl privesc pe fruntașul Cornel Cristescu mă văd din nou ostaș. Tot grănicer am fost, ca și el. Și­. anii au trecut... Sunt douăzeci și trei la nu­măr de cînd îmi fac servi­ciul pe frontieră. De ce am rămas aici, l n această armă ? Intrebați-i pe Cristescu, pe Orade, pe Vaida, pe oricare dintre ei și veți primi ace­lași răspuns..." Te-am întrebat, grănice­­rule, și mi-ai răspuns : „Li­­piți-vă trupul de pămînt, aici, lingă mine, la ceasurile aces­tea ale umbrelor și veți ve­dea ce înseamnă să știi că tu răspunzi, în numele a tot ce iubești în țara asta, de paza unui segment din gra­nița pe care la anii cei mai fragezi ai desenat-o cu creta Pe tablă și sub care ai scris cuvîntul PATRIE“. In ciuda primei impresii, confesiunea aceasta patetică nu mi s-a părut deloc decla­rativă. Pentru că, de cite ori calc prin raioanele de pază, am senzația că fiecare potecă de frontieră poartă pe ea semnături de ofițeri, de­gra­dați, de soldați. Semnături de înaltă responsabilitate, lă­sate de pașii apăsați, fermi, ai celor ce veghează, ziua, noaptea, la granițele țării, și care atestă o emoționantă certificare : „Și aici suntem­ prezenți !“ „Aici...“ înseamnă și o în­tinsă pădure de pe malul bă­­trînului Danubiu. Locurile din preajma ei poartă sem­nătura maiorului Constanti­nescu. Abia se întorsese la subunitate. După o noapte albă petrecută în controlul patrulelor și posturilor gră­nicerești, cînd, din raion, s-a transmis o informație : „Pe direcția... a fost semnalat un individ suspect..." Direcția aceea însemna atunci un te­ren mocirlos, desfundat de ploi, locuri fără poteci. Dar mai înseamnă și un segment de graniță, de paza căruia sînt legate, ceas de ceas, o­­noarea și demnitatea fiecărui grănicer din subunitate. — Atunci am simțit mai mult ca oricînd — îmi spunea maiorul Constantinescu — ce semnificații adinei au că­pătat in inima și conștiința ostașilor mei devotamentul față de patrie și partid. Sub­­unitatea a acționat cu un dinamism pe care eu însumi încă nu-l cunoscusem. Ală­turi de mine, în patrula de urmărire, se deplasa sergen­tul Crăciun Fotache. Nici un militar nu ocolea ochiurile de apă, nici unul nu simțea noroiul care le intrase în bocanci... Și într-adevăr, „infractorii" care au acționat în„cadrul a­­plicației au fost reținuți. Și­retenia lor s-a lovit pretu­tindeni, în dreapta, în stingă, în față, înapoi, de vigilența iscusită și cutezanța grăni­cerilor. Dar nu numai de ei, ci și de alte forțe care acțio­nau, alături de ei, cu același dinamism — luptătorii din Locotenent-colonel MIRCEA CAMBOZIE (Continuare în pag­a IlI-a)

Next