Inainte, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8159-8184)
1971-06-25 / nr. 8180
nante Ritm alerta păioaselor și culturilor! strîngerea întreținerea In foto : secvență de muncă cotidiană pe tarlalele C. A. P. Curmătura In toate unitățile agricole de pe raza județului se desfășoară, în aceste zile, o activitate complexă determinată de multiplele preocupări ale lucrătorilor ogoarelor pentru recoltarea păioaselor la timp și fără pierderi și întreținerea, în continuare, a culturilor prăsitoare. Urmărind activitatea din cooperativele agricole Bratovoiești, Rojiște, Tîmburești, Gioroc, „Octombrie roșu“ și „Drumul belșugului“ Mîrșani, ne convingem că, într-adevăr, preocuparea tuturor, începind de la membrii cooperatori și pînă la factorii de răspundere, este aceeași . Strîngerea producției de cereale în cel mai scurt timp și depozitarea acesteia în magazii și întreținerea culturilor prășitoare prin lucrările adecvate. Și roadele unor asemenea preocupări nu au interziat să se arate. Inginerul Ilie Albu, directorul S.M.A. Tîmburești, preciza cu satisfacție că la 23 iunie mecanizatorii din raza sa de activitate au încheiat recoltatul orzului cu rezultate mult superioare anilor trecuți. La C.A.P. Gioroc s-au obținut peste 2600 kg orz la ha, cu mult peste producția medie planificată. Mecanizatorii din Tîmburești au recoltat o producție de orz cu circa 700 kg mai mare decit sarcina de plan. De asemenea, în cooperativele agricole din Rojiște și Mîrșani s-au înregistrat producții mult mai mari decit cele prevăzute în planurile de producție, deși orzul a fost cultivat pe nisipuri. Aceasta este urmarea măsurilor eficiente întreprinse de către conducerile unităților respective in tot timpul scurs de la însămințare și pînă la recoltare. Semnificativ este și faptul că, o dată cu recoltarea orzului, tarlalele respective s-au eliberat de urgență și formațiunile de mecanizatori au pregătit terenul și au trecut la insămînțarea culturilor duble. De altfel, atît în C.A.P. „Drumul belșugului“ cit și la C.A.P. „Octombrie roșu“ Mîrșani s-au însămînțat cu porumb în cultură dublă toate suprafețele de pe care s-a recoltat orzul, o dată cu încheierea recoltatului orzului, forțele s-au regrupat la strîngerea producțiilor din culturile de secară și grîu. La C.A.P. Bratovoiești și Tîmburești, combinele au atacat primele tarlale cultivate cu secară. De asemenea, pe raza consiliului intercooperatist Bir ca și în alte cooperative agricole ca Valea Stanciului, Bîrza, Drănic și altele, combinele lucrează din plin la recoltarea griului de pe suprafețele cultivate cu soiuri mai timpurii. Concomitent cu lucrările de recoltare, atenția mecanizatorilor și cooperatorilor este îndreptată spre întreținerea culturilor prășitoare. In majoritatea cooperativelor, mecanizatorii, organizați pe formații complexe, lucrează la terminarea prașilei a II-a la cultura porumbului. In același timp, cooperatorii efectuează prașila a II-a sau a III-a pe rînd, în funcție de starea de vegetație a culturilor. La C.A.P. Bratovoiești, de pildă, în timp ce la ferma nr. 2 se lucrează la prașila a III-a manual, la ferma nr. 1, condusă de ing. Constantina Mirea, se aplică prașila a II-a pe suprafețele însămințate mai tardiv. Și alte unități ca cele din Horezu Poenari, Valea Stanciului și Ciupercenii Noi aplică prașila a III-a manual pe ultimele suprafețe cultivate cu porumb. Este necesar ca exemplul acestora să fie peste tot urmat, astfel ca, o dată cu strîngerea producției cerealiere, să se intensifice lucrările de întreținere a culturilor prășitoare și îndeosebi la cultura porumbului care e recomandabil să primească cel puțin trei prașile mecanice și manuale. AURELIAN NICOLA Foto : FI. Melineșteanu Produse destinate pieței externe La fabrica de butanol a Combinatului chimic Craiova s-a reușit să se îmbunătățească considerabil, în ultima vreme, calitatea butanolului. în prezent, acest produs se bucură de multă apreciere pe plan extern, fiind solicitat de un număr tot mai mare de țări. Cantitățile exportate de la începutul anului depășesc pe cele din aceeași perioadă a anului trecut cu 874 tone. Preocupări intense pentru îmbunătățirea calității produselor se vădesc și în cadrul altor fabrici. Astfel, prin studii asidue, specialiștii fabricii de uree au reușit să realizeze un produs cu un biuret de 0,5 la sută față de 0,9 la sută ce prevedea proiectul, fapt ce conferă acesteia o mai mare accesibilitate pe plan dial. Ureea se exportă monactualmente în 23 de țări fiind tot mai solicitată tocmai ca urmare a calității superioare pe care o prezintă. GH. TECULESCU Proletari din toate țările, unitl-vä i ORGAN HL CILMITIT IN III .MINFTF&N DflU HL PjjjjJ HI Cnffluiul POPILAR JUDEȚEAN coresp. VINERI 25 IUNIE 1971 ANUL XXVB Nr. StSO 4 RĂȘINI 30 BANI I Citiți în acest număr - 1 ■ MAGAZIN (pag. a II-a) m LUCRĂRILE SOLULUI DUPĂ RECOLTAREA PĂIOASELOR (pag. a IlI-a) 1 ■ REPER CETĂȚENESC (pag. a IlI-a) ■ JURISTUL VA RĂSPUNDE (pag. a IlI-a) i ■ A 20-A SESIUNE A ADUNĂRII POPULARE I A R.D.G. (pag. a IV-a) j Cîmp vast de afirmare a femeilor ÎN DEZBATERE: Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea controlului . ■ obștesc ______ Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea controlului obștesc, aprobat recent de plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste și supus unei largi dezbateri publice, dă expresie unui fenomen viu, existent în societatea noastră, acela că toți oamenii muncii s-au dovedit a fi interesați și antrenați la buna gospodărire a mijloacelor pe care le oferă societatea pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață și muncă ale poporului, la realizarea politicii partidului de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Dezbătînd zilele acestea proiectul de lege, biroul Comitetului județean al femeilor Dolj a apreciat că, in raport cu alte normative anterioare, privind funcționarea echipelor de control obștesc, actualul proiect de lege este mult mai cuprinzător, în sensul că are o sferă de acționare incomparabil mai largă. In mod deosebit, femeile privesc cu satisfacție posibilitatea de control organizat în unitățile producătoare de bunuri de consum, in toate serviciile de prestări pentru populație și unitățile de transport în comun, unitățile de administrație locativă, de gospodărie comunală și mai ales în unitățile sanitare, specializate, în creșe, grădinițe și case pentru copii, precum și alte instituții de ocrotire a minorilor — unități care, conform art. 12 din proiectul de lege, vizează preocupări specific feminine. Se preconizează, astfel, ca echipele care execută controlul obștesc în maternități, case de naștere, spitale de copii, creșe, grădinițe, cămine și case pentru copii preșcolari și școlari, precum și în unitățile de asistență socială să fie formate cu precădere din femei, îndrumate de comitetele de femei. Proiectul de lege prevede, pe linia sporirii competenței, ca din componența echipelor de control să facă parte și specialiști. Femeia mamă, soție, educatoare, medic va fi, fără îndoială, cel mai bun specialist în problemele ce îi revin prin prevederile din ar. 12 ai proiectului de lege. Discuțiile purtate în aceste zile de către membrele biroului și activul obștesc al Comitetului județean al femeilor au subliniat importanța prevederilor art. 20, al. 2, referitoare la faptul că, periodic, conducătorii unităților supuse controlului vor prezenta în adunările organizațiilor sindicale informări asupra modului în care au fost realizate constatările și propunerile făcute de către echipele de control obștesc. In acest fel, aportul opiniei publice la păstrarea și apărarea avutului obștesc și la deservirea civilizată a populației va fi mult mai mare. CONSTANȚA CIONTU membră a biroului Comitetului județean de partid Dolj — președinta Comitetului județean al femeilor Folosim economicos energia electrică ? In Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, eroica noastră clasă muncitoare, toți specialiștii sunt solicitați să-și dedice cunoștințele, experiența și spiritul novator pentru asigurarea — prin deplina valorificare a tuturor capacităților de producție, a surselor de materii prime materiale, a forței de muncă, preși cum și prin continua reducere a cheltuielilor materiale — ridicării eficienței economice a tuturor întreprinderilor. Pornind de la aceasta, ne-am pus o îndreptățită întrebare : folosim economicos energia electrică ? O analiză atentă a modului în care se consumă energia electrică evidențiază, în bilanțul economic, preocuparea specialiștilor și tuturor celor interesați pentru folosirea eficientă, cât mai economicoasă a acestei energii. Retrospectiv, acest bilanț în domeniul consumului de energie electrică evidențiază faptul că, în anul 1970, la nivelul economiei județului Dolj, consumul planificat a fost diminuat cu 35 904 900 kWh, cele mai valoroase realizări obținîndu-se la întreprinderea de rețele electrice Craiova, Grupul de uzine pentru aparataj și mașini electrice Craiova, Uzina mecanică de material rulant, Combinatul chimic Craiova, Uzina de reparații auto, Fabrica de confecții. La Uzina mecanică de material rulant, de pildă, s-au realizat economii de 2 248 600 kWh energie electrică, iar la Combinatul chimic Craiova 28 151 600 kWh energie electrică. In pofida acestor succese incontestabile, trebuie arătat, totuși, că la întreprinderea electrocentrale Craiova consumul propriu la energie electrică a fost depășit cu 23,9 milioane kWh energie electrică, iar la Uzina,,7 Noiembrie“ Craiova cu 953 700 kWh energie electrică. Angajamentul luat la nivelul unităților economice din Dolj pentru anul 1971 — o economie de 395 000 kWh energie electrică — este complet needificator, nesemnificativ față de posibilitățile pe care le are economia județului. Acest lucru a fost demonstrat chiar din primele luni ale anului, cînd bilanțul trimestrului I evidențiază o economie, la energie electrică, de peste 42,2 milioane kWh. Din păcate, situația satisfăcătoare„în general“ prezintă neajunsuri în sensul depășirii consumului și nerealizării factorului de putere. Consumul de energie electrică, planificat la nivelul primului trimestru, a fost depășit cu 65 200 kWh la întreprinderea viei și vinului, 35 300 kWh la Tăbăcăria Bucovăț, 529 700 kWh la Fabrica de zahăr Podari, 44400 kWh la întreprinderea poligrafică „Oltenia“ — Craiova, 9200 kWh la întreprinderea de industrializare a laptelui Dolj. Această situație nesatisfăcătoare este completată de minusurile costisitoare existente în domeniul utilizării energiei electrice, respectiv al realizării factorului de putere. La Uzina „7 Noiembrie“, de pildă, în cadrul sectorului nr. 3, factorul de putere, mediu, în perioada ianuarie — aprilie a fost de 0,7, ceea ce a impus penalizări de peste 38 000 lei. Tot aci, consumul de energie electrică planificat a fost depășit cu 119 000 kWh. Experiența a demonstrat că în cadrul întreprinderilor există încă rezerve deosebit de valoroase de folosire cit mai economicoasă a energiei electrice — diminuarea activităților în gol la instalații, redimensionarea coresipunzătoare a acestora etc. De asemenea, există posibilități de materializare a inițiativei specialiștilor și colectivelor de muncă din compartimentele mecano-energetice — domenii în care se impune nemijlocit o legătură mai temeinică cu activitatea de producție directă, cu solicitările acesteia. De asemenea, nu în măsura cuvenită principalii consumatori au militat pentru ca în sectoarele cheie, în cadrul marilor unități consumatoare de energie electrică, să se asigure bateriile de condensatoare care, în condițiile unei organizări corespunzătoare a producției, conduc la îmbunătățirea sistematică a factorului de putere, Ținînd seama de faptul că în fiecare compartiment de produc gheorghe Florea (Continuare în pag. a IlI-a) ...Duminică va avea loc, la Carpen — Cleanov, o interesantă manifestare cultural-distractivă denumită „Sărbătoarea teiului“ — aflată la cea de-a doua ediție. Sărbătoarea se va desfășura în frumoasa pădure de tei, întinsă pe cîteva hectare, în punctul numit de localnici Lunca Scindarului. Un pitoresc colț al naturii, cu o vechime seculară, a constituit dintotdeauna un punct de atracție pentru sătenii Carpenului ca și pentru drumețul de aiurea ; înainte de strînsul recoltei, cînd teii înfloreau, împrăștiind parfumul lor irezistibil, sătenii se adunau aici pentru a petrece cîteva clipe reconfortante, povestind, cîntînd și jucînd. Tradiționalul joc de întîlnire s-a transformat, în Urmă cu doi ani, din inițiativa forurilor locale și a celor județene, într-o autentică manifestare a cîntecului și jocului , fiii satului, plecați pe alte meleaguri, se reîntorc în mijlocul celor dragi pentru a rememora clipe de neuitat într-un cadru de un pitoresc desăvîrșit. Interesul manifestării de anul acesta depășește cu mult aria locală. Tov. Ion Dolea, secretarul comitetului comunal de partid, ne mărturisea că a primit săptămîna aceasta numeroase scrisori și telefoane din București, Iași, Timișoara etc., prin care diferiți cetățeni se interesau despre condițiile organizatorice, fiind dornici de a participa la această frumoasă manifestare. Și, într-adevăr, prin grija unui comitet, condițiile organizatorice vor fi dintre cele mai bune Pe o estradă special amenajată în mijlocul pădurii vor evolua cele mai bune formații artistice din diferite comune învecinate precum și din Craiova , apoi, se vor desfășura întreceri sportive care vor alterna cu momentele distractive. Seara va avea loc un foc de tabără unde pionierii se vor întreține cu bătrînii satului. Cu toate acestea se va adăuga bogatul sortiment gastronomic,din care nu vor lipsi cele mai cunoscute mîncăruri oltenești. Deci, duminică Carpen—Cleanov, o malanifestare de neuitat i „Sărbătoarea teiului“ ! Preludii la „Sărbătoarea teiului“ Sosirea în Capitală a delegației de partid și guvernamentale române, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut vizite în R.P. Chineză, R.P.D. Coreeană, R.D. Vietnam și R.P. Mongolă Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam și Republica Populară Mongolă. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dales, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și obștești, generali, organizațiilor ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, Hi Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam, Buanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P.Mongole in Republica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpului diplomatic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“, exprimîndu-și dragostea fierbinte și stima față de conducerea partidului și statului, față de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziune față de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegația a făcut-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mina a numeroși oameni ai muncii, veniți în întîmpinare. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi și mongoli au înconjurat pe secretarul general al partidului, pe ceilalți membri ai delegației, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) COMUNICAT COMUN ROMANO-MONGOL privind vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a guvernului Republicii Populare Mongole, între 21 și 24 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă. In această vizită, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. In timpul șederii în Republica Populară Mongolă, delegația de partid și guvernamentală a României a vizitat întreprinderi industriale și instituții de cultură din orașul Ulan Bator, s-a întâlnit cu membrii unei unități agricole din aimaoul central, a luat cunoștință de viața oamenilor muncii din Republica Populară Mongolă, de realizările lor în construcția socialistă, bucurîndu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărășească. Delegația română a exprimat vii mulțumiri pentru ospitalitatea cu care a fost înconjurată, văzînd în aceasta o manifestare a prieteniei frățești care leagă poporul român și poporul mongol. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale Republicii (Continuare In pag. a IV-a) I curier cotidian • 5 INVENȚII BREVETATE • Inginerul Sergiu Stamate de la„Electroputere“ a elaborat, în decurs de 6—7 ani, a nu mai puțin de cinci invenții căror economicitate depășește un milion de lei, invenții a căror valoare și creație științifică au determinat pe specialiștii din țări cu tradiție industrială ca Franța, R.F. a Germaniei, Anglia, S.U.A. și Italia să le breveteze. Investiția de Inteligență este, în mod firesc, apreciată pe piața externă. Ultima sa invenție înaintată cabinetului tehnic a fost primită cu mult interes de specialiști. Este vorba de constituirea uniui nou sistem de ventilație pentru motoarele electrice de tracțiune de la L.D.E. Acesta permite reducerea consumului de combustibil precum și o exploatare mai rațională a locomotivei. D. T. • DRUM NOU LA TESLUIS In cadrul acțiunilor pe care Îl întreprinde pentru mai buna gospodărire a localităților aparținînd comunei Teslui, consiliul popular local1 a luat măsuri de îmbunătățire a legăturilor satului Urieni cu șoseaua interjudețeană și, pe această cale, cu centrul administrativ al comunei. A fost refăcut complet drumul ce duce spre acest sat, în lungime de 2 km, prin lărgirea părții carosabile, transportarea și îimprăștierea a circa 600 mc balast din cariera comunală, construirea a două podețe din beton, și săparea de șanțuri laterale pe o lungime de circa 4 km. 1• CERC DE TRAFO La Bechet, in cadrul căminului cultural, a luat ființă, pe lingă alte cercuri de specialitate pentru tineret, și un cern de trafe. El este dotat cu toate sculele necesare executării unor pretențioase lucrări de trafe, sculptură și pirogravură. Pînă în prezent, cei peste 20 de tineri cuprinși în acest cerc au și executat aproape 100 de piese — casete, rame, suporturi în modele variate, pe care le-au prezentat într-o expoziție organizată la căminul cultural. De îndrumarea tinerilor îndrăgostiți de această specialitate se ocupă cu multă competență prof. Paul Bălă, de la Liceul teoretic din localitate.î De Ziua grănicerilor La ceasul umbrelor tîrzii E ziua ta, ostaș de la marginea țării! Și, cum este în datina acestui popor, sărbătoriților li se adresează calde urări de sănătate, de voie bună și succes deplin. Gândurile celor dragi de-acasă și ale tuturor celor ce muncesc în țara aceasta se îndreaptă spre tine, străjer al fruntariilor României socialiste, apreciindu-ți munca ta, grea și frumoasă, curajul și hotărîrea. Sînt alături de tine, grănicerule, pe o frîntură de pămînt românesc, căreia aici, la graniță, i se spune „raion de pază“. Ne înfășoară noaptea trupurile cu neguri și ploaie și fiecare gîndim la ale noastre. Tu, la ce se poate petrece într-o clipă sau alta înfîșia ți de pază, eu, la ale mele, treburi reportericești. Te privesc și-ncerc să înțeleg de ce într-o noapte tîrzie ca aceasta, întorcîndu-te în pichet, ud din cap pînă-n picioare, exclamat : „A fost greu al naibii, dar n-aș schimba grăniceria pe o altă armă !“. Vorbindu-mi despre tine, maiorul Nero Constantinescu comandantul subunității, îmi spunea : „Cînd îl privesc pe fruntașul Cornel Cristescu mă văd din nou ostaș. Tot grănicer am fost, ca și el. Și. anii au trecut... Sunt douăzeci și trei la număr de cînd îmi fac serviciul pe frontieră. De ce am rămas aici, l n această armă ? Intrebați-i pe Cristescu, pe Orade, pe Vaida, pe oricare dintre ei și veți primi același răspuns..." Te-am întrebat, grănicerule, și mi-ai răspuns : „Lipiți-vă trupul de pămînt, aici, lingă mine, la ceasurile acestea ale umbrelor și veți vedea ce înseamnă să știi că tu răspunzi, în numele a tot ce iubești în țara asta, de paza unui segment din granița pe care la anii cei mai fragezi ai desenat-o cu creta Pe tablă și sub care ai scris cuvîntul PATRIE“. In ciuda primei impresii, confesiunea aceasta patetică nu mi s-a părut deloc declarativă. Pentru că, de cite ori calc prin raioanele de pază, am senzația că fiecare potecă de frontieră poartă pe ea semnături de ofițeri, degradați, de soldați. Semnături de înaltă responsabilitate, lăsate de pașii apăsați, fermi, ai celor ce veghează, ziua, noaptea, la granițele țării, și care atestă o emoționantă certificare : „Și aici suntem prezenți !“ „Aici...“ înseamnă și o întinsă pădure de pe malul bătrînului Danubiu. Locurile din preajma ei poartă semnătura maiorului Constantinescu. Abia se întorsese la subunitate. După o noapte albă petrecută în controlul patrulelor și posturilor grănicerești, cînd, din raion, s-a transmis o informație : „Pe direcția... a fost semnalat un individ suspect..." Direcția aceea însemna atunci un teren mocirlos, desfundat de ploi, locuri fără poteci. Dar mai înseamnă și un segment de graniță, de paza căruia sînt legate, ceas de ceas, onoarea și demnitatea fiecărui grănicer din subunitate. — Atunci am simțit mai mult ca oricînd — îmi spunea maiorul Constantinescu — ce semnificații adinei au căpătat in inima și conștiința ostașilor mei devotamentul față de patrie și partid. Subunitatea a acționat cu un dinamism pe care eu însumi încă nu-l cunoscusem. Alături de mine, în patrula de urmărire, se deplasa sergentul Crăciun Fotache. Nici un militar nu ocolea ochiurile de apă, nici unul nu simțea noroiul care le intrase în bocanci... Și într-adevăr, „infractorii" care au acționat în„cadrul aplicației au fost reținuți. Șiretenia lor s-a lovit pretutindeni, în dreapta, în stingă, în față, înapoi, de vigilența iscusită și cutezanța grănicerilor. Dar nu numai de ei, ci și de alte forțe care acționau, alături de ei, cu același dinamism — luptătorii din Locotenent-colonel MIRCEA CAMBOZIE (Continuare în paga IlI-a)