Inainte, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8185-8211)

1971-07-22 / nr. 8203

4 K ^ 22 — VII — 1971 ÎNAINTE3 MUNCA POLITICO-EDUCA­TIV­A DE MASĂ ÎN FAȚA UNUI NOU lill­ l!llllll­ i­ l­ l­!!lilil Șl EXIGENT EXAMEN WW.W.V.WfW.V.AV.V.V/JtV.VW.IW.V.'.V.V.V.'.'.V.VAV.V.V.V.V.V.VV.V.V. îmbunătățirea activității politico-educative trebuie să ducă la intensificarea participării comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii, a întregului partid și popor la făurirea societății so­cialiste multilateral dezvoltate, operă care presupune atît ri­dicarea gradului de civilizație materială a României, cit și­­ formarea unui om nou, cu înaltă conștiință socialistă.­­ NICOLAE CEAUȘESCU SWA AWAW.WWAW.WW­AW....­.V.WAVWAWAVAV.’.W.V.,.WAV.WAV.V.,/.V.,.V.V.V.V.V.,.V.WAVA...i Colectivele obștești de agitatori—nuclee receptive, dinamice în propaganda de partid Printre multiplele metode și mijloace ale muncii politice de masă folosite de către organi­zațiile de partid de la Uzina de reparații auto Craiova, un loc de seamă îl ocupă munca de la om la om, desfășurată cu ajutorul colectivelor de agita­tori. Discuțiile purtate cu mem­brii comitetului de partid, cu secretari ai organizațiilor de bază și numeroși agitatori din secțiile productive au eviden­țiat din plin eficiența acestei forme de muncă politică, atunci cînd activitatea se desfășoară cu operativitate, cind agitato­rii sunt oameni competenți și bine instruiți, cunoscînd temei­nic hotărîrile, documentele de partid și de stat, problemele con­­crete de la locul de muncă, cind ei constituie un exemplu în ac­tivitatea­ profesională și politi­că. Colectivul de agitatori al or­ganizației de bază din secția de instrucții metalice cuprinde 33 de comuniști, între care : 9 membri ai biroului, 2 membri ai comitetului de partid pe u­­zină, 6 maiștri, 2 ingineri, 8 șefi­ de echipă, comuniști din conducerile sindicatului și or­ganizației U.T.C., alți membri de partid cu o bună pregătire profesională și politică. De în­drumarea și instruirea acestora se ocupă personal tov. Ion Du­mitru, secretarul organizației de bază. Instruirea se face, de o­­bicei, la încheierea adunărilor generale de partid. Temele de­curg din măsurile adoptate în ședințele de partid, agitatorii fiind instruiți când și cum anu­me trebuie să procedeze pentru informarea colectivului de mun­citori. Cînd apar diferite hotă­­rîri de partid, cuvîntări ale tovarășului CEAUȘESCU, NICOLAE legi a­­doptate de M. A. N. sau alte documente importante, agitato­rii sînt pregătiți asupra conți­nutului acestora și îndrumați să le aducă in mod operativ la cunoștința oamenilor, să or­ganizeze scurte dezbateri în ca­re să sublinieze importanța po­litică, socială și economică a acestora. „Ceea ce urmărim noi să re­zolvăm, în primul rînd, prin munca politică de la om la om, cu sprijinul agitatorilor, — ne-a relatat tov. ing. C. Opran, responsabil cu munca de pro­pagandă în comitetul de partid — sînt problemele majore de producție ale întreprinderii, ale fiecărei secții și atelier. De a­­ceea, birourile organizațiilor au indicat agitatorilor să realizeze o strînsă legătură intre munca politică și problemele economi­ce concrete ce le are de rezol­vat colectivul în care ei își desfășoară activitatea“. .Și, în acest sens, se poate spune că la U.R.A. există o bună expe­riență în domeniul muncii po­litice de masă. Ne vom referi­­ la cîteva exemple. Ca urmare a unei cerințe o­­biective, începînd cu luna apri­lie, la secția fabricație planul de producție al unor­ repere importante a fost cu mult supli­mentar. Pentru realizarea lui, conducerea tehnică a trecut la organizarea muncii în flux­ teh­nologic. Dar, in același timp, în rîndul multor muncitori, început să se manifeste­­ oare­a­care neîncredere în posibilita­tea înfăptuirii noilor sarcini, ridicîmdu-se anumite obiecții. Secretarul organizației, tov. Vă­duva Carp, a procedat îndată la instruirea celor 17 agitatori asupra acestei probleme. La rîndul lor, agitatorii au între­prins o intensă activitate poli­tică, au purtat ample discuții de la om la om și în grupuri cu muncitorii, punînd accent pe necesitatea folosirii mai com­plete a capacității mașinilor și utilaj­elor, a timpului afectat producției, le-au explicat că în acest fel și cîștigurile lor vor fi mai mari, iar întreprinderea își va putea onora la timp be­neficiarii. Constantin Peia, A­­lexandru Marinescu, Gheorghe Nițuică și alți agitatori au dis­cutat pe larg cu cei ce obișnu­iau să absenteze nemotivat de la lucru, le-au amintit prevede­rile legii privind întărirea dis­ciplinei în producție și au creat împotriva u­nor asemenea mani­festări o opinie a celor din e­­chipele respective. De aseme­nea, la gazeta de perete au a­­părut unele articole. Aportul muncii politice desfășurată de colectivul de agitatori a fost acela că, susținînd măsurile tehnico-organizatorice, s-a reu­șit ca planul suplimentar să fie nu numai îndeplinit, dar depășit, iar indicele de folo­si­sire a capacităților de produc­ție pe secție să crească de la 73 la sută în luna martie, la 74.8 la sută în luna iunie. Un alt obiectiv în direcția căruia organizațiile de bază au îndreptat munca politică de la om la om l-a constituit ridi­carea continuă a calității lucră­rilor de reparații executate în uzină. în mai multe rînduri, la­ recepția autoatelierelor, bene­ficiarul a avut observații­­ pri­vind calitatea învelișului exte­rior al acestora. Indiaimat de biroul organizației, agitatorul Marin Bălăceanu, tinichigiu, un comunist exigent, s-a documen­tat bine asupra problemei res­pective, după care a discutat cu aproape fiecare din munci­torii ce executau această lu­crare. El le-a­­ vorbit despre cauzele care duc la apariția de­fecțiunilor, consecințele lor­ materiale și financiare, aspectul politic al acestei probleme, în plus, a făcut și o demonstra­ție practică in fața echipei de tinichigii asupra modului cum trebuie executate corect opera­țiile la debitarea tablei și la învelișul autoatelierelor, împăr­­­­tășind astfel din experiența sa profesională. Toate acestea au avut, firește, o mare putere de influență și de convingere a­­supra celorlalți muncitori, fapt reflectat în îmbunătățirea cali­tății lucrărilor respective. Agitatorii organizațiilor de bază au acționat și asupra al­tor probleme ale producției. Așa, de pildă, la atelierul de demolare a autovehiculelor, muncitorii care făceau această operație lucrau neglijent loveau și tăiau unele șuruburi și alte piese, le aruncau la întâmplare, ceea ce producea mari greutăți celor din atelierul de montaj. Agitatorii Constantin Drăghi­­cescu și Gheorghe David au organizat o convorbire cu colec­tivul respectiv, într-o pauză, pre­cum și discuții de la om la om, prezentîndu-le argumente con­crete asupra ceea ce se întîmplă la montaj ca­ urmare a piese­lor deteriorate, îndemnîndu-i să lucreze cu­ mai multă aten­ție. Merită a fi subliniat și rolul însemnat pe care îl au agita­torii în popularizarea diferite­lor documente de partid și de stat. Organizațiile de partid de la U.R.A. se îngrijesc ca, de fiecare dată cind apar în pre­să asemenea documente, să pro­cedeze operativ, explicînd agi­tatorilor conținutul politic, eco­­nomic și social al documente­lor respective, să militeze pen­tru convingerea și mobilizarea tuturor muncitorilor, ingineri­lor și tehnicienilor în lupta pentru transpunerea în viață a acestora. Așa au procedat agi­tatorii îndată după apariția Ex­punerii tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, precum și cu prilejul aniversării semicente­narului partidului, al apariției legilor adoptate de M.A.N., a Chemării Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, a rezultatelor vizitei delegației noastre în țările socialiste din Asia etc. Contribuția agitatori­lor, a muncii politice dusă de la om la om s-au făcut sim­țite și în combaterea diferite­lor aspecte de indisciplină în producție, de încălcare a pro­cesului tehnologic, de sustra­geri din avutul obștesc. Am vrea să subliniem, însă, și faptul că, cu toate rezultate­le bune obținute în munca or­ganizațiilor de bază cu agitato­rii, se mai manifestă unele mi­nusuri în ce privește componen­ța, instruirea și îndrumarea ac­tivității colectivelor de agita­tori, neajunsuri asupra căro­­ra comitetul de partid are da­toria să intervină operativ, spre a ajuta ca munca politică de masă de la om la om să cape­te noi valențe, să-și aducă o contribuție mai mare în mobi­lizarea întregului colectiv de muncă la înfăptuirea sarcini­lor cu care este confruntat­ m­aselor. Din cauza unor greu­tăți întîmpinate la filiala Cra­iova a Băncii agricole, sumele stabilite nu ne-au mai fost alo­­cate nici pînă în prezent. Așa că nu pot să vă spun decît că totul a rămas ca și înainte“. Tov. Vasile Stoica, locțiitorul secretarului comitetului comu­nal de partid Cerăt : „Deocam­dată ne ocupăm de organizarea unui cerc foto, pe care sperăm să-l realizăm. In zilele urmă­toare trebuie să merg personal să procur aparatul de fotogra­fiat și alte materiale. Amena­jăm un club pentru tineret, care este dotat cu televizor și radio. Ne mai trebuie cîteva mese de șah. Cred că săptămîna viitoare îl vom deschide“. Tov.Ilie Teianu, locțiitorul se­cretarului comitetului de partid Urzicuța : „Eu nu am participat la schimbul de experiență de la Drănic. Am fost, însă, informați despre cele discutate acolo de către bibliotecara comunei. Avem la căminul cultural un magnetofon pe care-l folosim doar pentru înregistrarea unor cîntece de muzică ușoară și populară, interpretate de tinerii din comună". Așadar, unii nu au fonduri, alții le au dar nu se grăbesc să le folosească, iar ceilalți dispun de ceva materiale, însă le dau o întrebuințare mai puțin impor­tantă. Din constatările făcute se desprinde clar concluzia că în comunele respective nu s-a rea­lizat aproa­pe nimic, că unii co­muniști din conducerea comite­telor comunale de partid merg, văd, le place, promit, se anga­jează. Se întorc acasă și, ca prin farmec, tot ce au auzit și au în­vățat se dizolvă, se uită, iar ac­tivitatea­­ de partid în domeniul respectiv continuă să prezinte lacune inadmisibile. Se știe doar, și repetăm, că schimbul de experiență nu este un scop în sine ; menirea lui este de a ajuta­ la răspîndirea și generalizarea a ceea ce este bun, înaintat, într-un domeniu sau altul al activității econo­mice, sociale și politice, iar cei care au luat parte la el au obli­gația categorică de a face totul pentru ca rezultatele bune să fie aplicate în practica muncii organizațiilor din care fac parte. Or, în cazul de față, lipsa de răspundere și de preocupare a organizațiilor de partid pentru înfăptuirea indicațiilor date de biroul Comitetului județean de partid privind utilizarea în munca politică de masă, în mai mare măsură, a unor mijloace și forme noi, este evidentă. Această manifestare trebuie combătută cu fermitate. Schimbul de experi­ență nu trebuie să fie doar un scop în sine în propunerile și Expunerea făcută în fața activului­ de par­tid din domeniul muncii poli­­tico-ideologice, documente, de mare valoare teoretică și prac­tică pentru întreaga activitate a partidului nostru în acest do­meniu, tovarășul CEAUȘESCU NICOLAE cere or­ganizațiilor de partid să acorde o atenție deose­bită extinderii și activizării tuturor formelor muncii politice de masă, al căror aport la ridi­carea conștiinței socialiste maselor de oameni ai muncii și a la atragerea acestora la înfăp­tuirea exemplară a sarcinilor construcției socialiste să sporească necontenit, trebuie Este, deci, necesar să se ridice la un nivel superior întreaga activi­tate a agitatorilor, în vederea desfășurării unei munci poli­tico-educative nemijlocite, de la om la om, precum și a gazetele­­satirice, brigăzilor artistice de­­ agitație, a diferitelor forme de agitație vizuală la locurile de muncă, atît pentru generalizarea a ceea ce este bun și înaintat în economie, în activitatea so­cială și culturală, cit și pentru combaterea unor stări de lucru negative, ce se mai manifestă în diferite sectoare de muncă. Pe linia generalizării expe­rienței pozitive și a populari­zării metodelor și formelor muncii politico-educative de masă, care s-au dovedit efici­ente în practică, la sfirșitul lunii martie a.c., din inițiativa birou­lui Comitetului județean de partid, la Drănic a avut loc un schimb de experiență menit să reflecte activitatea organiza­țiilor de partid în acest dome­niu. Am reținut, atunci, aprecie­rile pozitive ale participanților — locțiitori ai secretarilor co­mitetelor comunale de partid, responsabili cu propaganda în comitetele comunale U.T.C., di­rectorii căminelor culturale bibliotecari din peste 20 de lo­­i­calități — la adresa mijloacelor interesante folosite de comite­tul comunal de partid în munca politico-educativă, cum sunt : aparatul de filmat, microreflec­­torul,­­magnetofonul, picap­ ul, aspectomatul, gazetele satirice etc., și angajamentul lor de a le introduce în practica activi­tății organizațiilor de partid pe care le reprezintă. Zilele trecute, la aproape pa­tru luni de la data organizării schimbului, am pornit să-i in­vestigăm pe cîțiva dintre cei care atunci ne-au adresat invi­tația de a-i vizita pentru a ve­dea ecoul produs de această acțiune. „Ce masuri a întreprins comi­tetul comunal de partid pentru ca experiența, metodele și indi­cațiile reieșite să prindă viață și în comuna dv ?“ Cu această întrebare am deschis dialogul nostru cu cei chemați să orga­nizeze, să sprijine și să-și aducă direct contribuția la desfășura­­­rea în mase a unei intense munci politice pentru creșterea conștiinței socialiste a oame­­­­nilor muncii de la sate. Iată constatările noastre : Tov. Ion Albu, locțiitorul se­cretarului comitetului comunal de partid Calopăr : „Intr-adevăr, ceea ce am văzut la Drănic în privința muncii politice de masă a fost util. Eu am infor­mat pe cei în drept, le-am adus la cunoștință indicațiile birou­lui Comitetului județean. Intr-o ședință de birou comunal s-a hotărît ca cele trei C.A.P.-uri să repartizeze căminului cultural fondurile prevăzute în bugetele lor la capitolul activități cul­turale, ca apoi să merg la Bu­curești pentru procurarea mate­ ferit de unele deteriorări „ne­dorite“ — s-au justificat în mod pueril tovarășii Ion Săulescu și Mihai Ionescu, membri ai co­mitetului de partid. Iată, așadar, cum minima re­zistență a comitetului de partid în fața unor oameni certați cu disciplina, care nu se împacă cu critica obiectivă, aduce — nu servicii, ci, dimpotrivă, de­servirii muncii politico-educa­tive de masă. După cum am fost informați, la U.M.M.R. e­­xistă acte de indisciplină — în­­tîrzieri de la serviciu, nefolosi­­rea in totalitate a celor 480 de minute de lucru, chiar aspecte de sustrageri de materiale din uzină. Aceste fapte se impun a fi combătute cu maximum de curaj și spirit critic, deschis, fără menajamente. Forța celor 360 de comuniști de aici, a în­tregului colectiv de muncă tre­buie să se transforme neîntîr­­ziat, sub impulsul novator măsurilor propuse recent de se­nt cretarul general al partidului nostru, într-o puternică opinie împotriva acelora care uită că muncesc într-o întreprindere a­­șezată pe principii solide, so­cialiste, îngălbenite de vreme, cele cîteva desene de la vitrina ga­zetei satirice a organizației de partid de la atelierul de zonă C.F.R. Craiova vorbesc și ele de la sine, între altele, de lipsa de operativitate și receptivitate a acelora care sunt chemați să fo­losească cu maximum de efi­ciență acest puternic mijloc al muncii politice de masă în sprijinul producției. Ce-i drept, în ziua raidului nostru la uni­tatea amintită, secretarul orga­nizației de partid — tov. Gheor­ghe Mihai — se afla în conce­diu, dar aceasta nu motivează cu nimic „vacanța“ în care se află satira și umorul, mai ales în situația când există, așa cum ne asigurau mai mulți tovarăși de prin ateliere, suficiente as­pecte de criticat La secția a IV-a montaj a Uzinei „7 Noiembrie“ din Cra­iova, spațiul rezervat satirei era, la data cînd am trecut pe acolo (17 iulie)... alb, imaculat. In schimb, la sectorul lăcătușe­­rie mecanică al SI.S. MET din str. Reforma Agrară „ghimpele“ înțepa din plin cîțiva „clienți“ intrați în sulițele sale. Recep­tivi la critica ziarului nostru fă­cută cu cîteva luni de zile în urmă, organizația de partid de aici, toți comuniștii sînt hotărîți să folosească gazeta satirică ori de cite ori va fi nevoie, așa ni­cit să elimine în cel mai scurt timp aspectele de indisciplină ce se mai manifestă în unitatea respectivă. Satira și umorul în acțiune­­ și... vacanță Despre necazurile celui prins în lupa „reflectorului“, ori în țepii „ariciului“, despre efectele unor epigrame sau dialoguri prezentate cu nerv în fața colec­­tivelor de muncă de către bri­găzile­­ artistice de agitație nu vom relata prea multe în acest articol. Cei care au trecut prin „focul“ amintitelor mijloace­ deosebit de eficiente cînd lan­sează o critică ascuțită, obiec­tivă, bazată pe fapte reale, ne pot mărturisi că în ruptul ca­pului n-ar dori să mai devină din nou „obiectul“ unor astfel de critici și materiale satirice. Vom încerca, însă, să prezen­tăm în cele ce urmează o „ra­diografie“ fulger a celor în­serate la cîteva întreprinderi pe care le-am vizitat de cu­­rînd. Vizînd direct munca poli­tico-educativă, de formare și dezvoltare a conștiinței socia­liste a oamenilor, constatările de față vor face în același timp referiri la activitatea concretă a organizațiilor de partid care, așa cum sublinia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, vor trebui­­ să extindă și să activi­zeze formele muncii politice de masă : activitatea agitatorilor, a gazetelor satirice, a brigăzilor artistice de agitație, a diferite­lor forme de agitație vizuală la locurile de muncă, atît în vede­rea popularizării și generaliză­rii experienței pozitive cit pentru combaterea activă a stă­și­nilor de lucruri negative. Raidul nostru prin fabricile Uzinei ..Electroputere“ ne-a prilejuit însemnări pozitive, dar și unele aspecte negative. Dacă la fabrica de mașini rotative gazeta satirică ne-a oferit ma­teriale variate și cu conținut, semn că organizația de partid de aici își trăiește viața așa cum trebuie, la fabrica de loco­motive Diesel-electrice, în schimb, n-am avut ce nota în legătură cu calitatea colțului satiric, pentru că, practic, cari­catura, epigrama nu existau. To­varășul Alexandru Dondoie, se­cretarul organizației de partid, ne mărturisea că i-am găsit într-un moment „nefericit“, cind gazeta se află în „renovare“!?!) „Aparatajul“, această fabrică modernă, ne-a putut arăta doar o singură caricatură, neconvin­gătoare, deși în acest mare co­lectiv de muncă al uzinei se pot găsi, desigur, destule teme care și-ar merita locul în vitri­na gazetei satirice. Părăsim Uzina „Electropu­tere“ nu înainte de a nota fap­tul că, deși există oarecare preocupare în problema amin­tită, totuși, cele găsite nu se ridică la nivelul posibilităților de care dispun comitetul de partid, organizațiile de bază, cei peste 2700 de comuniști al căror simț critic, combativ va trebui să fie mult mai dez­voltat. La U.M.M.R. — unitate in­dustrială modernă, foarte tînă­­ră, fruntașă pe țară în întrece­rea socialistă, deși există patru mari secții cu organizații de bază și colective de muncă dis­tincte, numai o singură gazetă satirică încearcă să facă față ce­­rințelor. Cu cîteva luni de zile în urmă, aceasta era amplasa­tă mai aproape de locurile de producție, iar efectul caricatu­rilor, al epigramelor din vitri­nele sale se făcea simțit mai mult și mai direct. S-au găsit, însă, unii, de bună seamă din­­trei cei vizați de „reflector“, care au rupt desenele, ori tex­tele ce-i criticau fără cruțare. In această situație de gravă in­disciplină, comitetul de partid, organizațiile de bază, în loc să depisteze pe cei vinovați, să ia măsuri împotriva acestora, au găsit de cuviință (? !) să bată în... retragere, muțind astfel gaze­ta satirică, de altfel foarte caus­tică, undeva, în holul blocului tehnico-administrativ. „Conside­­răm că aici „reflectorul“ este Experiența a numeroase or­ganizații de partid arată că, în ansamblul formelor și mijloa­celor politico-ideologice folosite pentru educarea comunistă maselor pentru informarea lor a cu politica internă și externă a partidului și statului și mobi­lizarea acestora la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid, un boo important îl ocupă presai. In practica comitetelor de partid din comunele : Bîrca, Plenița, Călărași, Valea Stan­ciului ca și a altora, presa este folosită sistematic în activita­tea de informare politică a ma­selor. Pe panouri speciale, așe­zate în punctele cu largă aflu­ență de public, sunt zilnic afi­șate ziare ca : „Scînteia“, „îna­inte“, unele articole mai impor­tante sunt decupate și afișate se­parat etc. Diferite documente de partid și de stat, cuvîntări ale conducătorilor partidului și sta­tului, articole sînt citite de a­­gitatori în pauzele de masă, în timpul liber etc. Fără îndoială, modul în care comitetele de partid, organiza­țiile de bază înțeleg rolul pre­sei în munca politică este re­flectat și de felul în care se preocupă de sporirea numărului de abonamente, de pătrunderea presei la toate locurile de muncă. In general, față de anul tre­cut, în acest an se constată o mai largă pătrundere a presei, fapt reflectat atît de numărul mai mare de abonamente la principalele publicații, cit și de indicatorul acestui domeniu de activitate : pătrunderea presei la 1.000 de locuitori. In această lună, de pildă, avem în județ cu peste 2.000 de abonamente mai mult ca în iulie 1970 la „Scînteia“, cu aproape 2.000 la „înainte“, cu aproape 800 la „Scînteia tineretului“, cu 200 la „Munca de partid“, cu peste 100 la „Lupta de clasă“. La aceasta contribuie, fără îndoială, activitatea constant susținută, desfășurată de comi­tetele de partid și organizațiile de partid dintr-o serie de în­treprinderi, instituții, comune. Referindu-ne numai la activita­tea organizațiilor de partid de la sate, de pildă, putem sub­linia activitatea rodnică desfă­șurată într-o serie de comune ca Bîrca, Bechet, Perișor, Dră­­nie, Amărăștii de Sus și altele, în care procentul de pătrundere a presei a fost, lună de lună, cu mult peste media județului. La Bîrca, de pildă, în ianuarie a.c. au pătruns 409 publicații la 1.000 de locuitori ; în februarie — 428 ; în martie — 452 ; în mai — 445 etc., în timp ce procen­tul pe județ a fost în jur de 230. Această comună se numără printre cele mai bune și în ceea ce privește numărul de ziare cotidiene. In medie, la o populație de 6 350 locuitori, aici au intrat zilnic peste 750 de zia­re, în marea majoritate „Scîn­­teia“ și „înainte“. Dar, rezultatele actuale în do­meniul difuzării presei nu sunt de natură să mulțumească a­­proa­pe majoritatea localităților județului. In afara unor comu­ne ca : Malu Mare, Sadova, Os­­troveni, Ciupercenii Noi, Goi­­cea, Brădești, care în mod con­stant obțin rezultate slabe, în ultimul timp aproape în toate comunele se constată o scădere a numărului de publicații zilni­ce sau lunare care se difuzează. PiNte tot se întîlnește justifi­carea că aceasta este caracte­ristică perioadei de vară. De ce, însă, cunoscînd o asemenea tendință, organizațiile de partid nu iau măsuri pentru a menține cel puțin realizările bune ob­ținute ? In această rîină, de pil­dă, la Brădești intră zilnic 18 ziare „Scînteia“, 44 „înainte“, 3 „Scînteia tineretului", 2 „Sa­tul socialist“ pentru o popu­lație ce se apropie de 5000 de locuitori! Și această situație nu-i singulară. La Teasc sînt 14 abonamente la „Scînteia" și 12 la „înainte“ ; la Malu Mare 19 la „Scînteia“ și 64 la „îna­inte“ ; la Breasta, pentru apro­ape 4.000 locuitori intră zilnic circa 130 ziare ; la Carpen, de asemenea­, pentru circa 1 41.700 locuitori intră zilnic cam 150 de ziare ; la Robănești, comună ce depășește 4.200 de locuitori, sunt circa 125 abonamente. Șirul a­­cestor exemple ar putea conti­nua. Nu lipsesc, din rîndul e­­xemplelor nesatisfăcătoare, nici Verbița și Țuglui, unde la 100 de locuitori nu revine nici cel puțin un ziar „Scînteia“, Dră­­gotești, Rast (43 abonamente la „înainte“ pentru aproape 5.000 de locuitori), Coțofenii din Dos — cu mai puțin de 100 de abo­namente pentru cei peste 3 000 de locuitori etc. Pe bună dreptate, putem în­treba secretarii comitetelor co­munale de partid, locu­itorii și­­cestora . Cum folosiți presa în munca politică de masă, în in­formarea largă a oamenilor ? Cum au fost receptate criticile, recomandările făcute prin pre­să sau diferite instructaje la Comitetul județean de partid? Socotim că factorii de răspun­dere de la comune trebuie să se convingă, fără excepție, de necesitatea sporirii abonamen­­telor la presă, mai ales în a­­ceastă lună, cînd apariția unor documente de partid de o mare importanță a făcut ca ziarele să aibe o tot mai largă circula­ție în rîndul maselor de oa­meni ai muncii. Presa - mijloc eficient de largă informare a oamenilor muncii '­.V.WWAW.V.V.VAVA'.V.VAW.W.VAVA V.V.V.'.V.W.W.'.V.V.V.V.V.V.VAWAVIV.V.V.V.V.VI După cum am relatat în cuprinsul paginii de față, ancheta noastră a prilejuit consemnarea unor fapte pozitive, la unită­țile investigate, dar și a unor stări de lucruri necorespunzătoare în vasta activitate desfășurată de organele și organizațiile de partid pentru continua dezvoltare a conștiinței socialiste a ce­lor ce muncesc. Intre altele, s-a desprins cu destulă claritate, faptul că se folosesc încă timid mijloacele și formele muncii politico-educa­tive de masă și că, în puține cazuri, se urmărește efectul politic al acestora. Față de această situație, se înțelege că, în actuala etapă, cînd în acest domeniu atît de important al educației co­muniste a oamenilor se ridică probleme nemaiîntîlnite altădată, comuniștilor le revine înalta îndatorire de a fi promotorii nou­lui, imprimat în aceste zile de conducerea partidului nostru, per­sonal de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Nu puține sunt organizațiile de bază în care colectivele ob­ștești de agitatori, aceste nuclee active, dinamice, receptive la înnoirile muncii politice, precum și la propagarea în masă a ideilor științifice, realiste, ale politicii partidului nostru, nu-și trăiesc încă din plin viața, ceea ce dovedește, de bună seamă, o insuficientă și inadmisibilă înțelegere a sarcinilor actuale puse în fața comuniștilor de conducerea de partid. v.v.v.w.w.v.., Presa, ale cărei funcții politico-sociale formative și infor­­­a­mative creează, prin natura eficientă a cuvîntului scris, posibi­litatea unei largi informări a publicului cu cele mai actuale probleme interne și externe ale politicii partidului și statului nostru, nu atinge, în multe localități ori unități economico-socia­­le și culturale din județ, nivelul de pătrundere dorit. Și în a­­cest caz se constată o inexplicabilă inerție din partea celor chemați să orienteze și să conducă munca politică de masă spre înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan ce decurg din pro­gramul elaborat de cel de-al X-lea Congres al partidului nostru. La rîndul lor, gazetele de perete și satirice, cu toate rezul­tatele bine înregistrate, continuă să rămînă sub nivelul posibi­lităților de care dispun, în fapt, majoritatea organizațiilor de partid în ce privește dezvăluirea, combaterea și înlăturarea u­­nor lipsuri în activitatea colectivelor de muncă de pe cuprinsul județului nostru. Pagină realizată de : L. TRIȚA și I. VRAJITORU â

Next