Inainte, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8238-8263)

1971-09-26 / nr. 8260

V ' Galicea Mare o comuna pe calea înnoirilor Profundele transformări pe­trecute în țara noastră și-au­ pus cu pregnanță amprenta și asupra înfățișării comunei Ga­­licea Mare. Situată în sud-ves­­tul județului, pe un șes la poa­lele dealului „Smărdășelul“, la 55 km de Craiova, Galicea Ma­re este menționată în vechile hrisoave încă din anul 1533 Revoluționari din tată în fiu„ locuitorii comunei erau pre­zenți la 1848 în gărzile lui Ma­­gheru, au participat la marea răscoală din 1907, precum și la primul și cel de al doilea răz­boi mondial , numele eroilor Iovan Stan, Riza Ion, zugravul Preda Nicolae, Catană Tudor,, Ciuciulin Ion, Nicolița Marin și ale altora sînt înscrise cu lite­re de aur în memoria locui­torilor comunei. împrejurimile Galicei Mari încîntă privirea călătorului po­posit pentru prima dată aici. De la intrarea în comună, de o parte și de alta a șoselei na­ționale Craiova — Calafat se întind podgorii renumite de „muscat ottonel“, riesling, fe­tească, cardinal și alte soiuri de viță nobilă, iar în partea de sud a pîrîului „Eruga Baboiaș“ — cîmpia masivă cu grîu, po­rumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și alte culturi. Avînd forme variate de relief, resur­se bogate, oameni harnici bucurîndu-se din plin de rea­și dele politicii partidului de dez­voltare multilaterală a tuturor zonelor și localităților, comu­na noastră a cunoscut o evolu­ție economică și social-cultura­­lă impresionantă. Dar, să contemplăm imagi­nea de azi a comunei. La in­tersecția celor două șosele mo­dernizate Craiova — Calafat și Băilești — Izvoare se conturea­ză un important nod rutier al județului, prin care trec mereu autobuze cu călători, camioa­ne de diferite tonaje, pulsează un ritm de activitate economi­­co-socială pe care nu și l-ar fi putut imagina locuitorii satu­lui liniștit de mai ieri. In in­terior — același puls dinamic de viață, pe fondul înviorător al noii civilizații rurale , s-au modernizat drumurile, casele înnoite și aliniate au garduri și podețe noi, multe dintre ele din beton. Dar nu numai ca­sele și drumurile , în anii pu­terii socialiste s-au dezvoltat toate sectoarele de activitate, cu precădere cele economice, pretutindeni au avut loc trans­formări înnoitoare. Organele locale ale puterii de stat au lu­crat în strînsă colaborare cu grupul de tehnicieni și munci­tori specializați pentru tradu­cerea în viață a planului de electrificare și radioficare localității. Astfel că, în decurs a de numai doi ani, au fost înăl­țați stîlpii, s-au montat cablu­rile, s-au aprins becurile elec­trice și s-au instalat difuzoa­rele. Electrificarea comunei a creat posibilitatea ca sute de gospodării să aibă lumină elec­trică, oamenii și-au procurat —­­deocamdată — peste 80 aparate de radio, 140 televizoare, peste 50 de radiatoare, sute de ress­­uri și 1200 difuzoare. Comuna dispune de un cămin cultural cu cinematograf, care anul a­­cesta și-a sărbătorit 50 de ani de existență și activitate pres­tigioasă întru luminarea sa­tului. Grija pentru ocrotirea sănătății oamenilor muncii es­te ilustrată de dezvoltarea uni­tății sanitare, înzestrată cu ca­să de naștere și cabinet sto­matologic, precum și cu cadre corespunzătoare. Procesul de instruire a tinerei generații se bucură de toată atenția. La li­ceul din Galicea Mare, la școa­la generală și la cele două gră­­dinițe sunt cuprinși peste 1232 elevi și preșcolari care sunt e­­ducați de peste 10 de profe­sori, învățători și educatori. Internatul liceului, recondițio­nat în anul 1939, oferă condiții optime de cazare la 60 de e­­levi interni. De fapt, ridicarea nivelului de trai al locuitorilor comunei se afirmă încă din august 1949, cînd ia ființă cooperativa agri­colă de producție — prima din fosta regiune Oltenia. De atunci activitățile au crescut con­siderabil ca volum și diversi­tate, fondul de bază și venitu­rile obștei au sporit an de an și, o dată cu ele, valoarea zi­­lei-normă, condiția generală de viață a oamenilor. Să ne oprim la o singură expresie concretă a bunăstării localnicilor , ma­gazinul universal, magazinele sătești, alimentare, cofetăria și celelalte unități de alimentație publică ale cooperativei de con­sum au desfăcut anul acesta, în numai șase luni de zile, măr­furi industriale și alimentare in valoare de peste 3 milioane lei, cele opt secții de prestații ale cooperativelor de consum meșteșugărești, precum și ate­și­lierele C.A.P. execută lucrări și servicii tot mai numeroase, variate, de calitate. Cu fiecare zi noul Își pune amprenta pe viața satului și în acest proces neîntrerupt o în­semnată contribuție o aduc ce­tățenii conduși și mobilizați de organele locale de partid și de stat. Ca urmare, numai în do­meniul edilitar-gospodăresc, prin munca patriotică desfășu­rată în acest an, s-au realizat lucrări în valoare de aproape două milioane lei. Printre o­­biectivele de seamă realizate se numără : construcția de trotua­re din dale de beton pe 000 mp, reparații și întrețineri de dru­muri pe 25 km, amenajări ex­tinderi și întrețineri de spații verzi pe 20 ha, plantări de ar­bori ornamentali și pomi in­­sumînd 3000 bucăți, construcția unei baze sportive în valoare de peste 55 mii lei, amenajarea unui teren pentru hora țără­nească, plantarea a sute de mii de flori. La toate acestea ce­tățenii au efectuat peste 350 000 d­e muncă patriotică. In atenția comitetului execu­tiv au stat în permanență con­strucțiile de locuințe individua­le în limita perimetrului vetrei satului. Numai de la începutul anului și pînă în prezent au fost construite un număr de 39 case noi și adăugiri. Cunoscut fiind că existența unor con­strucții răzlețe sau mici gru­pări nu oferă perspectiva și a­­­vantajele cadrului sistematizat, s-a reorganizat limita vetrei satului, conform prevederilor schiței de sistematizare, trecîn­­du-se in același timp la borna­­rea acesteia. Pentru cetățenii care rămîn în afara vetrei sa­tului și doresc să construiască locuințe, consiliul de conduce­re al C.A.P. a pus la dispoziție terenuri pretabile pentru con­strucții, în vatra satului. In a­­cest mod se creează bunfl pre­mise sistematizării, conturării rapide a unei așezări cu mul­tiple valențe urbane. Schimbări esențiale s-au resimțit pe a­­ceastă linie în centrul civic al comunei, prin construirea o­­biectivelor social-culturale nivelul cerințelor actuale, pre­sa­cum și prin executarea con­strucțiilor individuale după planuri bine stabilite. La deli­mitarea centrului civic o con­tribuție însemnată a adus-o co­misia permanentă de gospodă­rie comunală, sistematizare și drumuri, folosindu-se sugestiile a numeroși cetățeni — țărani cooperatori, intelectuali etc. Schița nouă de sistematizare a centrului civic prevede dotări social-culturale pentru comerț și deservire, construcții de clă­diri obștești și particulare, a­­limentarea cu apă potabilă etc. In activitatea noastră colabo­răm strîns cu cetățenii care, în frunte cu deputați precum Stîngulescu Marin, Jilaviu Ion, Oprea Toma, Ghenea Petre, Pătru Gheorghe, Aftinescu Con­stantin, își aduc contribuția la activitatea edilitară, la buna gospodărire și înfrumusețare a comunei. Ne preocupă acum multe alte obiective impuse de cerințele viitoare ale civiliza­ției comunei. Astfel, vom con­tinua execuția profilului urban de stradă, construcția de tro­tuare din dale de beton și ba­last, modernizarea fîntînilor pe traseul turistic și întreținerea în permanentă stare de vege­tație a spațiilor și zonelor verzi. Pe de altă parte se va intensi­fica munca în rîndul cetățeni­lor, pentru cunoașterea și res­pectarea actelor normative pri­vitoare la construcții, prelu­­crîndu-se în cadrul căminului cultural, în adunări cetățenești, brigăzi și ferme ale cooperati­vei agricole de producție. în­făptuind cu consecvență pro­gramul de edificare socialistă a comunei, mobilizînd unanim cetățenii la această operă no­bilă, vom dobîndi noi certitu­dini pe drumul înfloririi și bu­năstării. MIHAIL CIUC­A secretarul comitetului executiv al Consiliului popular comunal Galicea Mare In cabinetul nr. 1 al modernului centru stomatologic de pe Calea București din Craiova Foto . Pavel Iovan Vocații muzeografice In decursul milenarei sale istorii, poporul român a creat nenumărate valori de civili­zație și cultură. Datorită unor prefaceri obiective produse în mediul rural, mărturiile grăi­toare ale trecutului îndepărtat sunt supuse dispariției. De aceea tot mai mulți intelectuali , în special cadre didactice dove­desc interes și pasiune pen­tru depistarea și salvarea a tot ce amintește de strămoșii noștri. Un vrednic animator în a­­ceste acțiuni este dascălul pen­sionar Marin Georgescu, din comuna Celaru, care timp de peste șase decenii a colecționat circa 10 000 de obiecte și do­cumente cu ajutorul sătenilor. Pasiunea cercetării se datorește, probabil și colaborării cu ini­mosul om de cultură C. S. Ni­­colaescu-Plopșor, cu folclo­ristul Gh. N. Dumitrescu-Bis­­trița și cu alți cărturari ol­teni, precum și schimburilor culturale făcute cu peste 60 de reviste din țară. Valoroasa co­lecție a fost organizată și ex­pusă in propria sa casă din cen­trul comunei și este vizitată nu numai de localnici, dar și de cei din satele vecine. L-am întîlnit pe bătrînul Marin Geor­gescu de multe ori însoțind pe vizitatori în muzeu, ținînd ele­vilor frumoase expuneri despre istoria satului. Prin grija Co­mitetului județean pentru cul­tură și artă, muzeul din Cerani este in curs de reorganizare pe baza unor criterii științifice și va fi inzestrat cu mobilier co­respunzător. O asemenea pildă stăruitoare dovedește și învățătorul lancu Ion, directorul căminului cul­tural din comuna Leu, împre­ună cu prof. Niță Toma strîns peste 3 000 exponate de ar­a­heologie, obiecte de uz casnic, de îmbrăcăminte, ceramică și documente inedite de mare va­loare de pe vremea lui Mihai Viteazul și Constantin Brînco­­veanu. Numeroase obiecte au fost descoperite de cei 30 de e­­levi și tineri din sat care fac parte din cercul tinerilor isto­rici. Materialele se află expuse în cadrul școlii, urmînd ca, într-un timp scurt, să fie pre­zentate pe baza unei tematici într-un muzeu sătesc. In acest scop, consiliul popular comu­nal a transferat căminului cul­tural o clădire la care se exe­cută în prezent amenajările res­pective. Tînărul profesor Onoriu Stoica a reușit să colecționeze peste 1­400 obiecte : numismatică, ar­heologie, piese ce oglindesc o­­cupații străvechi și o mare și interesantă colecție de docu­mente privind trecutul îndepăr­tat al comunei­ Sadova. Deose­bit de valoroase sunt tezaurul feudal de argint de la Damian 1581—1815 și monedele romane republicane din tezaurul de la Sadova găsit în 1924, singurele recuperate, precum și urnele de incinerație hallstatiene. Toa­te colecțiile au fost donate co­munei pentru înființarea unui muzeu sătesc la Damian. Alături de acest inimos profesor, tre­buie să amintim și pe tînărul profesor de istorie Voicu Con­stantin, care numai în ultimul an a descoperit și adunat, cu migală, ceramică din perioada de tranziție de la neolitic la epoca bronzului, ceramică hal­­lstatiană (9 vase întregi), cera­mică dacică, monede și obiecte de podoabă din epoca romană, ceramică din secolul IX—XI aparținînd culturii „D­r­i­d­u“, vîrfuri de lănci și săgeți me­dievale etc. Recent, Voicu Con­stantin a încheiat lucrările pe șantierul arheologic Mără­cine, unde a fost descoperită o așezare aparținînd culturii Coțofeni, suprapusă de o alta hallstatiană, două morminte din epoca bronzului și diverse alte obiecte. Despre cunoscutul arhitect și restaurator de valori inesti­mabile Iancu Atanasescu se poate releva că timp de 40 de ani și-a dat tot interesul pen­tru salvarea și păstrarea monu­mentelor de cultură materiele din Oltenia. E pildă demnă de urmat pentru intelectualii sa­telor noastre, cînd și acum la bătrînețe continuă să rămină același neobosit căutător. Animat de aceeași pasiune, învățătorul pensionar Nicolae Pîrvulescu de la Cernătești a făcut investigații pe o vastă arie și a strîns colecții reprezen­tative și specifice comunei sale. Ele vor pune bazele unui muzeu sătesc în „Cula cernăteștilor“, unul din cele mai interesante monumente de arhitectură. Pe linia acestor preocupări se înscriu și acțiunile inițiate de învățătorii și profesorii Ionu­­lescu Ilie de la Calafat, Cio­­botea Dinică de la Secu, Cos­­tăchescu Gheorghe din satul Padea, comuna Drănic, Cioană Vasile de la Maglavit, Lupescu Constantin din satul t­eamna. Un grup de cadre didactice de la Castranova — Dan Tufescu, Dincă Anghel, Tecu Gheorghe, Popa Ștefan — au strîns colec­ții interesante care au fost ex­puse în cadrul căminului cul­tural și vor constitui, într-un viitor apropiat, un muzeu să­tesc. Ne-am oprit asupra cîtorva exemple grăitoare de oameni care slujesc interesele satelor cu multă pasiun­e și dăruire. Cu o pasiune ce se cere cultivată în rîv­d­ul tuturor oamenilor muncii, al tineretului­ și al pionierilor. Ei trebuie îndrumați să aducă o reală contribuție la îmbogățirea documentelor de istorie națio­nală, depunînd toată dragostea și pasiunea pentru a aduna a­ceste obiecte străvechi in mu­zee organizate în fiecare loca­litate de reședință a comunei. Sîrguința lor are, implicit, efec­te educative deosebite, oame­nii se vor convinge de străda­niile înaintașilor noștri, de drumul nespus de greu pe care l-a străbăt­u­t omenirea d­e-a lungul veacurilor și mileniilor creînd bunuri de cultură ma­terială care stau la temelia ci­vilizației de azi, și vor stărui în a dezvolta și întregi neconte­nit acest tezaur. Prof. VALENIU GRAMA activist cultural Glaciațiune veșnică în Kirghizia Colaboratorii stației hidrometeorologice situată la 3 500 m altitudine în Tian-Șan stu­diază în prezent cel mai curios fenomen na­tural din părțile locului : calota de ghețari care în actualele condiții de temperatură nu numai că-și păstrează dimensiunile, dar și le și extinde. „Pata“ întinsă a glaciațiunii veșnice poate fi observată in zona pășunilor alpine care se mențin în condițiile unei ierni fără zăpadă, deoarece este situată deasupra norilor. Turmele de oi și cirezile de cai pasc iarba de pe ghețar care se păs­trează ca pe un imens frigider. O mare interioară — în Siria Fluviul Eufrat va fi deviat, în anul 1973, către un mare baraj, actualmente în curs de construcție în Siria. Lacul for­mat datorită barajului va avea 80 km lungime și va acoperi o suprafață de 630 km. Nu tătb­ule ! a ratat! „Welt am Sonntag“ (Hamburg) Strategia culorilor In mod curent s-ar putea crede că borcanul de gem, cu­tia de biscuiți sau pachetul de detergent au fost cumpărate doar strict pentru utilitatea lor. Situația este însă diferită. U­­nul din capitolele marketingu­lui, numit „merchandising“ se ocupă cu toate activitățile ce sunt destinate creșterii atracției exercitate de un produs asupra cumpărătorului potențial la punctul de vînzare, care este de obicei magazinul. Merchan­­disingul sprijină Întreaga cam­panie ce vizează creșterea vîn­­zărilor către consumatori. Studiile de motivație ale de­ciziei de cumpărare întreprinse de societăți de sondare a opiniei au arătat că un produs prezen­tat într-un ambalaj colorat în­­tr-o combinație de albastru-roșu se vinde de șapte ori mai repe­de decit același produs, la ace­lași preț, în același ambalaj, însă cu o combinație de negru­­alb. Avînd în față trei borcane de gem, de exemplu, dar în borcane de culori diferite, ver­de, albastru, galben, cumpără­torul preferă întîi ambalajul al­bastru, mai rar pe cel galben și foarte rar ambalajul de culoare verde. Pentru a-și vinde mai ușor produsele, companiile Unilever — Anglia (326 000 angajați, locul 2 ca volum al desfacerilor între companiile vest-europene) Nestle — Elveția (91 000 anga­și jați, locul 18 în aceeași clasi­ficare) au prezentat în amba­laje cit mai complicate pentru a atrage cumpărătorii. Concep­ție complet greșită ! Același studiu pe care l-am mai men­ționat a dovedit că, cu cit amba­lajele au fost mai sofisticate, cu atît neîncrederea față de pro­dus a cumpărătorilor și mai ales a cumpărătoarelor a fost mai mare. ÎNAINTE ANECDOTE O OBIȘNUITĂ Un om de afaceri călătorește în Franța. Ajunge la un hotel și face cunoștință la bar cu o femeie fermecătoare și distinsă; îi face ochi dulci; ea se lasă convinsă... și amîndoi revin la recepție, unde iau o cameră, una singură, înscriindu-se ca soț și soție. Peste două zile, omul de afa­ceri, al cărui voiaj se termina­se, cere nota de plată. Ea se ridică la 1000 de franci grei. — Bine, dar sunt aici abia de două zile ! — protestează. — Da domnule, îi răspunde funcționarul. Dar soția dumnea­voastră se află de trei luni. PSIHOLOGIE ieșind d­intr-un institut de frumusețe, o doamnă este a­­costată de un cerșetor. — Bine dar, protestează dum­neaei, v-am dat deja cînd am intrat. — Scuzați-mă, zice cerșeto­rul, dar at­ît de mult ați înti­nerit nicit eu nu vă recunoscu­sem. Inutil să precizăm că el a primit o a doua monedă. FĂRĂ PROBLEME Un tată era exasperat din cauza fiului său de 18 ani care-i îmbrăca lucrurile. Intr-o seară, băiatul se pregătea să iasă cînd tatăl îl examinează cu un aer bănuitor. — Ei, dar cravata asta e una de a mea ? — Da, tată — Și centura asta... A, nu. A­sta-i culmea. Pentru ce porți tu centura mea ? — Ah, tată, spune tînărul, doar n-ai vrea să las să-ți cadă pantalonii tăi ! PREZENT! Un cosmonaut merge spre Lună. Pe un cadran, în nava sa, se înscriu cifre din ce în ce mai vertiginos : 10 000 km, 20 000 km, 50 000 km, 100 000 km. La 200 000 km, cuprins de pa­nică, nu se mai poate stăpîni și strigă : — Dumnezeule ! Dumnezeule! — Da, fiul meu, zice un glas lingă el ! DEDUCȚIE Un tată de familie caută în portofelul său și începe să urle, adresîndu-se soției : — Fiul tău mi-a luat bani ! — Bine, zice soția ironică, îl acuzi prea ușor. După toate probabilitățile s-ar putea să fi fost eu. — In nici un caz. A mai rămas ceva­­ mmmămm O inițiativă pe cit de surprinzătoare pe atît de lăudabilă a conducătorilor Muzeului de artă din Virginia (S.U.A.) : art­mobilul, adică un foarte spațios autocamion transformat și a­­menajat pentru expoziții itinerante de pictură, în fotografia noastră, artmobile II, adăpostind expoziția cu tema «12 portrete­­ de la Delacroix la Gauguin», străbate orașe și chiar așezări rurale care au contractat cu muzeul din Virginia acest nou gen de expoziție. Din fotografie nu lipsește, evident, polițistul însărcinat să asigure paza valoroaselor exponate. 26 IX — 1971 In satul Rece există izvoru un bufet. Cu­ timp a fost mandatar la această unitate, Petre Prăzan se interesa de buna aprovizionare a u­­nității la care era prezent mai­­ tot timpul. De cînd este, însă, salariat, nu mai manifestă suficient interes pentru a asigura băuturi și prepa­rate în sortimente variate. Ceva mai mult, dacă înain­te puteam găsi la bufet bere in fie­care săpt­ămînă, acum, cînd i se re­partizează, o re­fuză, dirijînd-o în altă parte. De ase­menea, duminica nu este prezent la serviciu, lăsînd in locul lui pe un oa­recare cetățean pentru a servi con­sumatorii. Este oare corectă ati­tudinea pe care o are gestionarul Petre Prăzan față de consumatori ? Un grup de cetă­țeni din satul Izvoru Rece, co­muna Cernele. In ultimul timp, avînd pe cineva din familie bolnav, am dat telefoane în repetate rînduri la spitalul nou și m-a surprins un lucru pe care-l consider destul de grav. Telefonista sau telefonistele de la­­ centrală îți răspund la apel chiar după o ju­mătate de oră, în special în orele de dimineață, dar și în restul zilei. Pot fi considerate aceste deficiențe ca mărunte, lipsi­te de importanță cînd este vorba de un spital unde pot apare cazuri urgente ? GR. STAICU str. Bucovăț Craiova In urma apari­ției articolului „Organizarea știin­țifică a produc­ției și a muncii între intenții realizate", comite­si­tul de direcție al I.I.L. materiale de construcții și pro­duse chimice Cra­iova, prin serviciul de organizarea ști­ințifică a produc­ției și a muncii, a întreprins o se­­rie de studii pri­vind îmbunătăți­rea condițiilor de muncă, reducerea efortului fizic al muncitorior, prin­ mecanizarea unor lucrări cu volum mare de muncă, în vederea creșterii productivității a eficienței econo­si­mice. In acest scop, a fost dată în folosință la Fa­brica de cărămizi imofleni banda transportoare pen­tru alimentarea preselor cu argilă. Acest fapt a dus la diminuarea efor­tului fizic și la re­ducerea formației de lucru cu opt muncitori pe schimb. La Fabri­ca de cărămizi Șim­­nic, de asemenea, a fost dată în folo­sință o bandă transportoare, care a făcut ca forma­ția de lucru să se reducă cu patru muncitori p­e schimb, înlocuin­­du-se, in acest fel, munca manuală. Și la cuptorul Hoffmann s-au in­trodus multicare pentru transporta­rea cărămizilor din uscătorii, eli­­minîndu-se efortul de împingere a vagon­ețil­or cu brațele, pe liniile de covil. Ca urma­re, productivitatea muncii a crescut cu 15 la sută, re­­ducîndu-se în ace­lași timp și for­mațiile de lucru cu trei muncitori pe schimb. Totodată, pentru scoaterea cărămizilor din cuptorul respectiv, la 13 camere de ardere din totalul de 31 s-au mărit gurile de evacua­re, reușindu-se, în acest fel, să se introducă multi­­cartie în interior. Considerăm — se spune în încheie­rea scrisorii de răspuns — că prim măsurile luate, cit și prin cele pre­conizate, acțiunea de organizare ști­ințifică a produc­ți­ei și a muncii va intra pe un nou făgaș. URISTUL VA RĂSPUND ---------------------------------------------­ MATEI CONSTANTIN — str. Potelu, nr. 13 Romanești — Craiova. Dacă v-ați reîncadrat în termen de 90 de zile de la data cînd a încetat invalidita­tea, vechimea în muncă este neîntreruptă, avînd toate drep­turile ce decurg din aceasta. DUMITRU GAVRIL — Cra­iova. Pentru a vi se putea re­partiza spațiul locativ din fon­dul de stat, trebuie să aveți domiciliul în Craiova. CORNESCU ALEXANDRU — str. Frunzei nr. 27 Craiova. Plătiți chiria stabilită de or­ganele financiare. Plata instala­ției electrice se suportă de că­tre proprietar. EPURAN VICTOR — comuna Calopăr. In situația dv. nu există nici o posibilitate legală, pentru obținerea aprobării la care vă referiți. ANGHEL FLOREA — Dră­nic. Timpul prevăzut în adeve­rința anexată la scrisoare, con­stituie vechime în muncă numai dacă în ea se menționa că ați îndeplinit cumulativ condițiile prevăzute în art. 1 din H.C.M. nr. 802/1965 (desfășurarea unei activități cu caracter perma­nent, dacă ați fost supus unui program de lucru prevăzut pen­tru angajați, ați avut un volum de lucru ca cei cu salariul ta­rifar etc.). SOPOTEANU ION — Terpe­­zița. Dacă aveți calitatea de angajat, puteți cere reconsti­tuirea perioadei la care vă referiți, dar nu cu foștii mem­bri ai comitetului de conducere ai fostei cooperative, întrucît aceștia nu au avut calitatea de angajați. NOȚA ANDREI consilier juridic al m 20000 și mulți alții. (Urmare din pag. I­ Iești și Filiași. De altfel, în aceste zile, asistăm la veritabilă „reacție în lanț" o a hărniciei, sîrguincioșii școlari din Băilești și Robă­­nești, Călărași și Braniște, Bîrca și Filiași, din toate locurile județului, fără ex­cepție de la această regulă a adeziunii depline la ini­țiativele de muncă patrio­tică, înfăptuind­, de cele mai multe ori, împliniri care par a depăși putința vîrstei lor. Iar astăzi, în zi de dumi­nică, alte zeci de mii de ti­neri vor dedica această zî hotărîrii lor de minunată autodepășire, constituindu-se în noi detașamente d­e mun­că. 1 .VAV.W...VJ.W.V.V.V.V.V.V.VAVJVJVW.WW.WWWAWVJVW.V­.....V .VAW.W.V.V.V­ AV.V.VAVAW/ZAVAVAV­.VAVV.V.W.AV.V.V.V V.VAV.WIVA'i'AVAV/AV.SVA.V­.V.W.V.VAVIW.V.V.VAV.V.VIV.WWM WAWAWAJ D-na Wilson recită... D-na Mary Wilson, soția fost extrase dintr-o culegere tului prim-ministru laburist versuri proprii, publicate Harold Wilson, a devenit de . . . , curînd vedetă a discului din­ cîteva luni în Urma 51 care S’aU­tanic, înregistrînd cîteva poeme bucurat de succes. ’de eu Se spune că... ...Societatea britanică pentru protecția animalelor nu ar fi tocmai de acord cu intrarea țării în Piața comună. „O dată cu aderarea la acest organism, este mai mult ca sigur că Marea Britanie va împrumuta și practicile în vigoare pe continent“, a declarat președintele sus-nu­­mitei societăți, adăugind că tratamentul aplicat animale­lor de către țările C.E.E. ar însemna pentru Anglia „o întoarcere cu 30 de ani în urmă“.­­Or ...Valéry Giscard d’Estaing, ministrul francez al finan­țelor, ar fi cerut „desenatorilor“ din serviciul tehnic de la imprimeria Băncii Franței instalată acum la Chama­­lières — unde el este primar — să studieze un proiect destinat modernizării estetice a biletelor de bancă.­­Ar ...ar fi fost descoperit un nou paradis fiscal: Noile Hebride — condominium franco-britanic. Aici nu este perceput nici un impozit direct, iar statutul condominiu­­mului permite oricărui solicitant să se stabilească pe insulă. 600 de mari com­panii internaționale s-au și insta­lat deja în orașul Vila, capitala țării. •or ...soldații americani din Vietnamul de sud vor trebui să se supună, înainte de reîmbarcarea controlului a două mașini pentru detectarea heroinei și a celorlalte derivate ale opiului. Verdictul mașinilor va fi dat în timpul re­­­­cord de un minut. •ér ...prima călătorie pe care o va întreprinde peste hotarele Franței doamna de Gaulle după moartea soțului ei, ge­neralul Charles de Gaulle, are drept țintă Roma. Data călătoriei nu a fost încă stabilită ; singurul lucru care se cunoaște pînă la ora actuală este că d-na de Gaulle va fi primită la Vatican de papa Paul al VI-lea. •&■ ...trei cunoscute actrițe americane de la Hollywood — Donna Reed (un Oscar pentru interpretarea sa din fil­mul „Atîta timp cit vor mai exista oameni“), Dorothy B. Jones și Barbara Avedon — au pus bazele unei aso­ciații de femei care militează pentru încetarea războiului din Vietnam. A.M.P. (Another Mother for Peace), noua organizație numără pînă acum 225 000 aderente. •ér ...Jane Fonda, împreună cu alți trei actori — Dick Gregory, Peter Boyle și Donald Sutherland — a prezen­tat de curînd în fața a 500 de soldați, la Fort Bragg (Carolina de Nord), un show antimilitarist. ■ ,^V.-.V.V.VV,WWWWVW^W^W.,AV.VVV,.V.V,.VI.V.V.,.V.V.V.V.,.V.V.,.V.V AV/AV.V.V.V.V.V.V.V.VAV, 1

Next