Inainte, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8238-8263)

1971-09-15 / nr. 8250

* ) “V*' La inept de an­ular Prof. AUREL BOLD inspector general la Inspec­toratul școlar județean Deschiderea noului an șco­lar are loc în condițiile cînd întregul nostru popor desfă­șoară o vastă și grandioasă activitate de înfăptuire cu succes a prevederilor noului cincinal, exprimîndu-și, în același timp, adeziunea una­nimă la strălucitul program propus de tovarășul Nicolae Ceaușescu privind îmbună­tățirea muncii politico-ideo­­logice și cultural-educative, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tu­turor oamenilor muncii. De altfel, un tablou succint al realizărilor din județul Dolj este elocvent. In prezent, nu­mărul sălilor de clasă se ri­dică la 2403, al laboratoarelor la peste 200, al sălilor de gimnastică la 42, la care se adaugă cele ale liceelor de specialitate și școlilor profe­sionale. Menționăm că în vii­torul apropiat toate școlile generale de opt și zece ani, fără a mai vorbi de licee, vor fi dotate cu 1—2 labora­toare. In anul școlar 1971— 1972, se vor amenaja sau c­on­­strui peste 400 ateliere-școa­­lă, vor lua ființă trei labora­toare fonice, se vor procura perfixuri, mijloace audio-vi­­zuale care vor permite mai strînsă corelare­a învă­­­­țămîntului cu practica. Spa­țiului de școlarizare i se vor adăuga la sfîrșitul anului 1971 peste 140 de săli de clasă. In expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfă­tuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politico-ideo­­logice și cultural-educative o atenție deosebită a fost acordată rolului esențial al școlii în educația și forma­rea tinerei generații. In fața slujitorilor școlii din jude­țul nostru se ridică noi sar­cini privind educarea tinerei generații în spiritul înalte­lor idealuri ale socialismului și comunismului, ale drep­tății și egalității sociale, ale eticii noii societăți, înarmarea teoretică a ele­vilor cu concepția marxist­­leninistă, cu politica Parti­dului Comunist Român, care nu reprezintă altceva marxim-leninismul în decit ac­țiune, constituie un impera­tiv categoric în statul nostru socialist. O deosebită grijă și atenție trebuie acordată predării științelor sociale in școală. Deseori s-au făcut referiri asupra importanței predării științelor sociale dar au continuat să persiste nea­junsuri în structura, conținu­tul și mai ales în metodele de predare ale acestor dis­cipline, în legarea cunoștin­țelor respective de viața de fiecare zi a omului. Docu­mentele de partid­ și de stat trebuie să pătrundă în spiri­tul lecțiilor într-o manieră organică, integratoare. De o deosebită importanță este activitatea de educare prin muncă și pentru muncă a tineretului. Aceasta este o problemă de o însemnătate majoră, cu implicații mul­tiple, la materializarea că­reia conducerile de școli, sub îndrumarea și controlul orga­nizațiilor de partid, trebuie să antreneze toți factorii ca­pabili să răspundă unei ast­fel de sarcini. Trebuie in­tensificată colaborarea cu organizațiile U.T.C. și de pionieri din școli în vederea unei mai bune corelări, înlă­­turînd, totodată, paralelis­mele ce își mai fac loc in multe din acțiunile cu elevii. De aceea, se impune legarea mai temeinică a școlii de viață, de producție, pentru îmbinarea instruirii școlare cu pregătirea practică a ti­nerilor ca unul din elemen­tele hotărîtoare pentru pre­gătirea completă, pentru (Continuare în pag. a II-a) Proletari din toate țările, unitijat Scrisoarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU- puternic imbold spre producții sporite în agricultură TOT MAI SUS ȘTACHETA PRODUCȚIILOR AGRICOLE Prețioasele indicații și sar­cini de maximă răspundere pen­tru dezvoltarea continuă a agri­culturii noastre socialiste, cu­prinse în scrisoarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU adre­sată de curînd oamenilor mun­cii din agricultură, constituie pentru noi lucrătorii întreprin­derii agricole de stat Giubega un valoros îndreptar în activi­tatea de viitor. Antrenați în ma­rea acțiune de a smulge pămîn­­tului rod tot mai bogat, noi, co­lectivul de ingineri, tehnicieni și muncitori, am primit un pu­ternic sprijin material prin cre­­area unei baze tehnice capabile să asigure exploatarea la cel mai înalt nivel a pămîntului de care dispune unitatea noastră. Nu întîmplător, în unitatea noas­tră se obțin azi producții de griu, porumb, floarea-soarelui și furaje aproape duble față de a­­cum 10—15 ani. Numai în acest an, de pe cele 4 350 hectare cul­tivate cu grîu am recoltat in medie cu cîte 400 kg mai mult griu de pe fiecare hectar, decît am avut planificat, predînd sta­tului, peste prevederile contrac­tuale, 1 740 de tone. Conștiința profesională încetățenită în rîn­­dul șefilor de fermă și mecani­zatorilor, hărnicia lor în muncă au condus la obținerea unor re­zultate fără precedent în acti­vitatea vreunor ferme de pro­ducție. La ferma nr. 21 Calafat, șef de fermă inginerul Florea Diaconeasa, au fost obținute, în condițiile solurilor nisipoase, producții de 3 080 kg la hectar, iar la Plenița și Plopșor — de 3 223 kg și respectiv 3 177 kg la hectar. Rezultatele obținute la între­prinderea noastră agricolă de stat, ne dau posibilitatea să a­­preciem și mai mult recomandă­rile secretarului general al parti­­dului nostru în ceea ce privește importantele rezerve care pot contribui la ridicarea produc­țiilor agricole. I.A.S. Giubega se dezvoltă multilateral. Aici își desfășoară activitatea de producție ferme cu profil pur cerealier, ferme de creștere a animalelor, ferme po­­miviticole și de producerea ma­terialului semincer. Insușindu-ne indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu, ne desfășurăm acti­vitatea productivă în contextul unei profilări stricte pe ferme care ne aduc venituri tot mai mari. In ramura creșterii ani­malelor, urmărind înfăptuirea vastului program de dezvoltare a zootehniei, obținem la ora ac­tuală producții de peste 3100 litri lapte pe cap de vacă fura­jată. Pentru aceasta, am luat toate măsurile de a crea o pu­ternică bază furajeră reprezen­tată la noi în întreprindere prin aproape 800 hectare cultivate cu lucernă, de pe care recoltăm în medie 5000 kg fin la hectar. Luînd cunoștință de sarcinile cuprinse în scrisoarea secreta­rului general al partidului, lu­crătorii din I.A.S. Giubega și-au mobilizat toate forțele pentru a grăbi recoltatul culturilor de toamnă. Floarea-soarelui, cul­tură de bază pentru unitatea noastră, a fost recoltată în în­tregime, iar depozitarea porum­bului se face într-un ritm tot mai susținut de la o zi la alta. In cele trei ferme legumicole se duce bătălia pentru valorificarea totală a producției de legume, așa încît piața să fie asigurată, din abundență, cu produse le­gumicole în stare proaspătă și de calitate. O înaltă apreciere acordăm indicațiilor cu privire la pregă­tirea însămînțărilor de toamnă, pentru ca în anul 1972 să putem realiza producții tot mai cate. Deja, la ora actuală, ridi­ne găsim în toiul pregătirii patului germinativ pentru a putea de­­clanșa însămînțatul griului. Schițele de amplasare a culturii pe soluri și grad de fertilitate a terenului au fost întocmite și prelucrate în fiecare fermă. De asemenea, sămînța a fost asi­gurată în întregime și condițio­nată. Mai bine de 1 500 hectare, de pe care a fost ridicată re­colta, au fost arate și fertilizate. Dînd glas hotăririi unanime a lucrătorilor întreprinderii noas­tre, ne angajăm să depunem efor­turi sporite pentru executarea la un înalt nivel agrotehnic a însă­mînțărilor de toamnă. Dispunem de toate posibilitățile pentru ca unitatea noastră să obțină, in anul 1972, recordul producțiilor de grîu pe județ. Ing. ION DRAGHICI directorul I.A.S. Giubega H­m == E3 I Trei petroliști de nădejde 1 Printre colectivele de muncă ce aduc un aport substanțial la realizarea sar­cinilor de plan revenite Schelei de ex­tracție Craiova, se numără și colectivul sectorului mecanic. Paralel cu acțiunile întreprinse în scopul menținerii utilaje­lor, în permanentă stare de funcționare, muncitorii de aici, constituiți într-o bri­gadă complexă, au început de curînd e­­fectuarea pregătirilor de iar­ ________ Despre întregul colectiv se pot spune lucruri frumoase. 1 ,1""1"" Dar cel ce se evidențiază în mod deo­sebit este conducătorul lui, maistrul Ilie Cîrjan, om cu vechi state pe șantierele „aurului negru“. înaltul simț al dăruirii profesionale, concretizat în organizarea exemplară a muncii și valorificarea spi­ritului gospodăresc, îi conferă comunis­tului Ilie Cîrjan calitățile unui adevărat cadru de bază al întreprinderii. Noile capacități de producție intrate în func­țiune sunt legate și de activitatea sa și a „ortacilor“ din brigada pe care o con­duce. Cu cîteva luni în urmă, secția trans­porturi nu reușea să realizeze sarcinile de plan, dereglînd întrucîtva procesul de producție al întreprinderii. In fața aces­tei situații, comuniștii nu au putut ră­mîne indiferenți. Ei au acționat cu ho­­tărîre și competență profesională pentru redresarea întregii activități economice. Incercînd să cunoști și pe alți „anima­tori“ ai acestui colectiv, îți va fi indicat un alt Cîrjan, Constantin, tot membru de partid, conducător auto, „omul de cursă lungă“ cum îl mai numesc colegii săi de muncă. „E un om minunat — a­­firmă revizorul tehnic Ion Gorgotă — și asta nu numai pentru că își întreține mașina în perfectă stare de curățenie și funcționare, ci și pentru că e bine pre­­gătit din punct de vedere profesional și politic“. Verificînd formele scriptice am constatat că, de curînd, el și-a schimbat vechea mașină cu care a străbătut a­­proape 100 000 km fără reparație capi­tală, cu una nouă, de mare tonaj. Pe a­­_____A­ceastă mașină a realizat, de la începutul anului și pînă in prezent, economii la con­"­"n— fumul de benzină și lubrifi­­anți în valoare de circa 5000 lei. De pes­te 15 ani, salariat al acestei întreprinderi, Constantin Cîrjan a făcut față cu succes greutăților inerente începutului, specifice noilor sectoare de lucru. Situîndu-se me­reu printre fruntașii în întrecerea socia­listă, el a fost distins cu Ordinul Muncii clasa a III-a, simbol care onorează pe deplin meritele sale profesionale. Discutînd cu „eroii“ reportajului nos­tru am putut descoperi că asemănarea numelui acestor minunați oameni nu e o simplă coincidență. Comuniștii Cîrjan sunt, de fapt, frații Cîrjan, cărora li se adaugă al treilea petrolist distilor, șef de tură la stația de degazalinare a Sche­lei de extracție. Despre comunistul Mihai Cîrjan aveam să aflu că se numără prin­tre cei mai buni distitori, situîndu-se lu­nă de lună, împreună cu tura pe care o conduce, în fruntea întrecerii. Iată așadar, trei frați, trei comuniști, trei biografii contemporane în care au­torii lor, acești oameni minunați ai zi­lelor noastre, ca de altfel mulți alții, în­scriu zi de zi noi fapte demne de laudă în marea carte a întrecerii socialiste. TRAIAN ROȘIANU, coresp. ÎNSEMNĂRI J MIERCURI AMh, XXVH |! V| Mr. «»­rí 4 PAGINI || Ședința Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român. Au participat miniștri, șefi de secții la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut și aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat — îmbună­tățit în urma dezbaterii publice ; pro­iectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico-materială ; pro­iectul decretului privind siguranța în funcționare a utilajelor, instalațiilor și aparaturii de măsură, control și auto­matizare din unitățile socialiste de stat; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale și Con­trolul Gospodăririi Fondurilor Fixe; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie su­puse spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Naționale, iar proiectele de de­cret să fie înaintate spre adoptare Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate mă­suri privind perfecționarea învățămîn­­tului de cultură generală, precum și îmbunătățirea structurii și conținutului învățămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiții prevăzute în planul cincinal și a soluționat alte probleme ale activității curente. Plenara Consiliului municipal Craiova al sindicatelor la cursul după-amiezii de ieri, s-au desfășurat lucrările ple­narei lărgite a Consiliului mu­nicipal Craiova al sindicatelor, consacrată dezbaterii măsurilor de îmbunătățire a muncii poli­­tico-ideologice și cultural-edu­cative elaborate de conducerea partidului. Au luat parte mem­brii consiliului municipal și ai co­misiei de cenzori, preșe­dinți și responsabili cu munca cultural-educativă ai comitete­lor sindicatelor din întreprin­deri și instituții, activiști sindi­cali și alți invitați. Au participat tovarășii Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Co­mitetului municipal Craiova al P.C.R., și Dumitru Bordea, pre­ședintele Consiliului județean al sindicatelor Dolj. Referatul prezentat de tov. Lip Solomon, președintele Con­siliului sindical municipal, și discuțiile purtate de participanți au analizat pe larg, cu exigență și răspundere, în spirit critic și autocritic, activitatea sindicate­lor și au relevat sarcinile mari ce le revin în vederea îmbună­tățirii muncii de educare poli­tică și ideologică a tuturor sa­lariaților din municipiu. In încheiere, participanții au adoptat, în unanimitate, textul unei telegrame adresată C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care și-au expri­mat adeziunea deplină față de programul de educație comu­nistă a Întregului popor elabo­rat de conducerea partidului și angajamentul ferm de a lupta pentru aplicarea lui în viață. La Casa de cultură a sindica avut loc recent o amplă dezica capacitate temporară de muncă derul nostru, la care au luat sindicatelor, unii conducători de dici, factori de răspundere care­tecției muncii etc. Această a in­dicațiilor date de biroul Corni în cursul lunii iulie a.c., a între menite să conducă la îmbunătă­ție muncă ale salariaților. R­aportul tov. Mihai Costes­­cu, directorul Direcției jude­țene sanitare, ca și informarea prezentată de tov. Ni­colae Șerbănoiu, membru al bi­roului Consiliului județean al sindicatelor, au subliniat condi­țiile din ce în ce mai bine crea­te in județul Dolj, ca urmare a alocării de către partidul și sta­tul nostru a unor importante fonduri bănești pentru dotarea unităților economice cu mij­loace perfecționate, multe din ele automatizate, asigurarea u­­nor condiții optime de igienă, lumină și temperatură, precum celor din municipiul Craiova a tere privind morbiditatea cu in­și situația accidentelor din ju­­parte președinții comitetelor întreprinderi și instituții, ce­se ocupă cu problemele pro­­fiză s-a desfășurat pe baza in­­tetului județean de partid, care, prins un complex de măsuri­țirea în continuare a condițiilor și pentru prevenirea accidente­lor și îmbolnăvirilor profesio­nale. Numai în anul 1970 s-au alocat pentru protecția muncii fonduri în valoare de peste 38 milioane lei, iar în acest an ele vor crește. Construirea și darea în folosință, la Craiova, a unui modern spital cu 1620 pa­turi, existența celorlalte unități medico-sanitare, asigurarea în incinta întreprinderilor a unor policlinici, S.M.S-uri, dispensare dotate cu aparatură și cadre de specialitate, alocarea unor im­portante fonduri din bugetul a­­sigurărilor sociale de stat pen­tru prevenirea îmbolnăvirilor, și refacerea sănătății, trimiterea, numai în acest an, prin sindi­cate, la odihnă și tratament, în stațiuni balneo-climaterice, a DUMITRU BORDEA președintele Consiliului județean al sindicatelor Dolj circa 10 000 salariați — iată nu­mai cîțiva din factorii care au contribuit la crearea unor con­diții din ce in ce mai bune de muncă și viață. In cuvîntul lor, participanții la discuții, printre care Mihai Dumitrescu, secretarul comite­tului sindicatului de la Com­binatul chimic, Ion Zaharia, di­rector tehnic la Regionala de căi ferate, dr. Ilie Dănescu — medicul șef al Policlinicii nr. 1 Craiova, au arătat, între altele, că s-au luat măsuri de exami­nare a cadrelor de conducere și reciclarea lor privind cu­noștințele pe linie de protec­ția muncii. I­n același timp, însă, s-a criticat, pe bună dreptate, faptul că mai există incă locuri de muncă în care noxele depășesc normele admise, a­­ceasta în timp ce sistemele de ventilație nu funcționează la în­treaga capacitate sau altele chiar de loc. La uzinele „Elec­troputere“ și „7 Noiembrie“, Combinatul chimic, întreprin­derea de industrie locală Băilești și altele, unele spații de produc­ție nu sunt bine închise, din care cauză există curenți pu­ternici în secții și ateliere, sis­temele de încălzit și iluminat nu sunt puse la punct. In alte locuri de muncă, condițiile de igienă lasă de dorit, lipsește apa de spălat și chiar cea potabilă, în­suși transportul unui număr de salariați, îndeosebi navetiști, se face în condiții necorespunză­toare (în camioane deschise), fapt ce conduce la frecvente cazuri de îmbolnăvire. La analiza morbidității participă deseori cadre care nu sunt învestite cu putere de de­cizie și nu cunosc problemele ce se dezbat. Chiar la analiza care a avut loc pe județ au lip­sit conducătorii direcți ai unor întreprinderi cum sunt : între­prinderea rețele electrice Cra­iova (director ing. Mircea Stoi­­chița), Schela de extracție Cra­iova (director ing. Valentin Ga­­vriliță), întreprinderea de in­dustrializare a laptelui (director ing. Cornel Măjina), Fabrică de bere (director ing. C. Tranda­fir), întreprinderea de produce­rea și valorificarea legumelor și fructelor Dolj (director ing. C. Fotînc). (Continuam in pag. a III-a) Grijă corespunzătoare pentru sănătatea oamenilor muncii curier aHKinUM cotidian ■ LINII ELECTRICE DE ÎNALTĂ TENSIUNE Pe raza de activitate a ju­dețului nostru, constructorii și montorii șantierului Cra­iova al întreprinderii electro­­montaj Sibiu continuă e­­xecuția unor noi obiective. Este vorba, între altele, de liniile electrice aeriene de 110 kV Craiova — Segarcea și Bechet — Dăbuleni care sunt prevăzute să intre în circuitul energetic național. 1/ CONCERT DE VALSURI CELEBRE Filarmonica de stat „Olte­nia“ din Craiova astă-seară, la orele prezintă 19:30, pentru muncitorii Fabricii de confecții, un concert de val­suri celebre, în program, val­­suri de Strauss, Ceaikovski, Sokolov, Lehar, Ivanovici, Ravel. La pupitrul orchestrei — Teodor Costin. Corul va fi dirijat de Alexandru Racu. Partea solistică a concertu­lui va fi susținută de Ileana Petrescu și Smaranda Alba­­nezu. EFORT CREATOR In perioada care a trecut de la începutul anului, la întreprinderea de rețele elec­trice Craiova, activitatea ino­­vatorică s-a concretizat în înregistrarea a 11 propuneri, din care un număr de șapte au fost acceptate pentru a­­plicare. Printre inovațiile ce­le mai importante aprobate a fi transpuse în practică con­semnăm : „Presa pentru mu­tat branșamente“ (al cărei realizator este Titu Dabrie) și „Simplificarea schemei R.A.R. la liniile de 6, 15, 20 kW; e­­chipate cu întreruptoare ac­ționate cu dispozitive M.R.“ (autori : ing. Paul Băică și ing. V. Diaconu). Economiile realizate prin aplicarea aces­tor două inovații se ridică la suma de 35 000 lei. In fața instanței de judecată este adus un... dezertor. Un dezertor­­te­ia datoriile de soț și părinte, un dezertor din fața unor greutăți sau accidente de viață pe care, cu răbdare, perseverență și ome­nie, le poate rezolva adesea lesne. Un dezertor din atît de folosi­­toarea colectivitate umană — familia — care, in alte condiții, l-ar putea ajuta să fie mai bun, mai generos, mai înțelept, să învingă restriști și să cîștige dreptul la liniște și armonie. Un dezertor de la principiile morale ale societății noastre, un nesățios flu­­turaș din floare în floare — fluture de noapte, de fapt —­ care va sfîrși, indubitabil, cu aripile arse de „focul dragostei tîrzii“. Această culpă de dezertare — numită în justiție „abandon fa­milial“ — este adesea frecventă pe rolul instanțelor. Se încearcă totul pentru a-l face pe cel vi­novat să cumpănească chibzuit, să ia hotărîrea potrivită a reîn­toarcerii în familie, alături de cei care i-au fost și trebuie să-i rămînă dragi, să înlăture efec­tele acestor accidente de viață. Iar , cînd îndărătnicia sau viciul îl fac pe cel adus în fața judecății să stăruie mai de­­parte pe calea greșită pe care a apucat, instanțele pronunță sen­­­tințe aspre, dovedind exigență față de cei care încalcă cu sama­volnicie normele moralei noas­tre socialiste. Căci stăruința în­­tr-această dezertare echivalează, de fapt, cu o crimă, în care vic­timele sunt soția credincioasă dar grav lovită în idealurile copiii rămași pe drumuri fără un stîlp al casei și, în ace­­lași timp, toți cei care au pur, cite o cărămidă la respectivul edificiu conjugal, năruit în mod lamentabil, înșiși cei care-și a­­bandonează familiile și datoriile de soți și părinți devin victime­le propriilor lor fapte. Pentru că, de regulă, după dulcele „joc de-a viața“ urmează amare de­cepții, izgoniri din vremelnicul paradis artificial, pe care și l-au creat prin necinste, traiul omu­lui de pripas sau, în cel mai fe­ricit caz, reîntoarcerea, în cea­sul al doisprezecelea, în fami­lia care-l acceptă, dar îl priveș­te cu neîncredere, și de la care primește îngrijire dar nu și iertare, nu și afecțiune. Și tot om de pripas rămîne. Acestea sunt faptele și conse­cințele grave, de la care cei por­niți pe un asemenea drum pri­mejdios se pot opri și întoarce la timp, dacă găsesc în el tăria de a chibzui și hotărî cu te­meinicie și răspundere... La margine de prăpastie în camera de consiliu a Ju­decătoriei din Craiova, preșe­dintele locțiitor — Jura Liviu — încearcă în fel și chip să ape­leze la înțelegerea a doi soți care pot și trebuie să-și refacă viața, căsnicia. Zadarnic însă. Soțul.. — I. B. — se împotri­vește din răsputeri la acest cu­venit act, fără a se obosi cu­ de­cit să-și motiveze poziția. Sin­gura pricină pe care o invocă la nesfirșit drept cauză a divor­țului rămîne o așa-zisă „violență de langaj“ a soției. Soția (A. B.) este o femeie cu voce pierdută, cu lacrimi de neoprit în ochi, cu bună cuviință în întreaga ei a­­titudine, care, în răstimpuri, nu rope, între suspi­se, decît cî­teva cuvinte : „îl vreau acasă. Iert tot... Avem copii mari... E rușinos că am ajuns aici“. Nu se poate sesiza nici o urmă di­n puțina „violență de langaj“ pe care o susține bătăiosul soț, ce nu pare a lua în seamă alte păreri. Povestea acestei căsnicii ajun­să la prag de prăpastie începe cu 26 de ani în urmă cînd cei doi AL.­DIANU (Continuare în pag. « H-a) cf. sau fiVV.V.Vi*...­.,*V.Vi*...V.‘,V,VWAW,V,V.,AV.,,V,W..­V.‘.W.,AV,AV.,.W.V.­.,AV,VIVlV Dezertări de la obligațiile morale elementare Abandonul familial gsigsmte.

Next