Inainte, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8238-8263)
1971-09-15 / nr. 8250
* ) “V*' La inept de anular Prof. AUREL BOLD inspector general la Inspectoratul școlar județean Deschiderea noului an școlar are loc în condițiile cînd întregul nostru popor desfășoară o vastă și grandioasă activitate de înfăptuire cu succes a prevederilor noului cincinal, exprimîndu-și, în același timp, adeziunea unanimă la strălucitul program propus de tovarășul Nicolae Ceaușescu privind îmbunătățirea muncii politico-ideologice și cultural-educative, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. De altfel, un tablou succint al realizărilor din județul Dolj este elocvent. In prezent, numărul sălilor de clasă se ridică la 2403, al laboratoarelor la peste 200, al sălilor de gimnastică la 42, la care se adaugă cele ale liceelor de specialitate și școlilor profesionale. Menționăm că în viitorul apropiat toate școlile generale de opt și zece ani, fără a mai vorbi de licee, vor fi dotate cu 1—2 laboratoare. In anul școlar 1971— 1972, se vor amenaja sau construi peste 400 ateliere-școală, vor lua ființă trei laboratoare fonice, se vor procura perfixuri, mijloace audio-vizuale care vor permite mai strînsă corelarea învățămîntului cu practica. Spațiului de școlarizare i se vor adăuga la sfîrșitul anului 1971 peste 140 de săli de clasă. In expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politico-ideologice și cultural-educative o atenție deosebită a fost acordată rolului esențial al școlii în educația și formarea tinerei generații. In fața slujitorilor școlii din județul nostru se ridică noi sarcini privind educarea tinerei generații în spiritul înaltelor idealuri ale socialismului și comunismului, ale dreptății și egalității sociale, ale eticii noii societăți, înarmarea teoretică a elevilor cu concepția marxistleninistă, cu politica Partidului Comunist Român, care nu reprezintă altceva marxim-leninismul în decit acțiune, constituie un imperativ categoric în statul nostru socialist. O deosebită grijă și atenție trebuie acordată predării științelor sociale in școală. Deseori s-au făcut referiri asupra importanței predării științelor sociale dar au continuat să persiste neajunsuri în structura, conținutul și mai ales în metodele de predare ale acestor discipline, în legarea cunoștințelor respective de viața de fiecare zi a omului. Documentele de partid și de stat trebuie să pătrundă în spiritul lecțiilor într-o manieră organică, integratoare. De o deosebită importanță este activitatea de educare prin muncă și pentru muncă a tineretului. Aceasta este o problemă de o însemnătate majoră, cu implicații multiple, la materializarea căreia conducerile de școli, sub îndrumarea și controlul organizațiilor de partid, trebuie să antreneze toți factorii capabili să răspundă unei astfel de sarcini. Trebuie intensificată colaborarea cu organizațiile U.T.C. și de pionieri din școli în vederea unei mai bune corelări, înlăturînd, totodată, paralelismele ce își mai fac loc in multe din acțiunile cu elevii. De aceea, se impune legarea mai temeinică a școlii de viață, de producție, pentru îmbinarea instruirii școlare cu pregătirea practică a tinerilor ca unul din elementele hotărîtoare pentru pregătirea completă, pentru (Continuare în pag. a II-a) Proletari din toate țările, unitijat Scrisoarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU- puternic imbold spre producții sporite în agricultură TOT MAI SUS ȘTACHETA PRODUCȚIILOR AGRICOLE Prețioasele indicații și sarcini de maximă răspundere pentru dezvoltarea continuă a agriculturii noastre socialiste, cuprinse în scrisoarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU adresată de curînd oamenilor muncii din agricultură, constituie pentru noi lucrătorii întreprinderii agricole de stat Giubega un valoros îndreptar în activitatea de viitor. Antrenați în marea acțiune de a smulge pămîntului rod tot mai bogat, noi, colectivul de ingineri, tehnicieni și muncitori, am primit un puternic sprijin material prin crearea unei baze tehnice capabile să asigure exploatarea la cel mai înalt nivel a pămîntului de care dispune unitatea noastră. Nu întîmplător, în unitatea noastră se obțin azi producții de griu, porumb, floarea-soarelui și furaje aproape duble față de acum 10—15 ani. Numai în acest an, de pe cele 4 350 hectare cultivate cu grîu am recoltat in medie cu cîte 400 kg mai mult griu de pe fiecare hectar, decît am avut planificat, predînd statului, peste prevederile contractuale, 1 740 de tone. Conștiința profesională încetățenită în rîndul șefilor de fermă și mecanizatorilor, hărnicia lor în muncă au condus la obținerea unor rezultate fără precedent în activitatea vreunor ferme de producție. La ferma nr. 21 Calafat, șef de fermă inginerul Florea Diaconeasa, au fost obținute, în condițiile solurilor nisipoase, producții de 3 080 kg la hectar, iar la Plenița și Plopșor — de 3 223 kg și respectiv 3 177 kg la hectar. Rezultatele obținute la întreprinderea noastră agricolă de stat, ne dau posibilitatea să apreciem și mai mult recomandările secretarului general al partidului nostru în ceea ce privește importantele rezerve care pot contribui la ridicarea producțiilor agricole. I.A.S. Giubega se dezvoltă multilateral. Aici își desfășoară activitatea de producție ferme cu profil pur cerealier, ferme de creștere a animalelor, ferme pomiviticole și de producerea materialului semincer. Insușindu-ne indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu, ne desfășurăm activitatea productivă în contextul unei profilări stricte pe ferme care ne aduc venituri tot mai mari. In ramura creșterii animalelor, urmărind înfăptuirea vastului program de dezvoltare a zootehniei, obținem la ora actuală producții de peste 3100 litri lapte pe cap de vacă furajată. Pentru aceasta, am luat toate măsurile de a crea o puternică bază furajeră reprezentată la noi în întreprindere prin aproape 800 hectare cultivate cu lucernă, de pe care recoltăm în medie 5000 kg fin la hectar. Luînd cunoștință de sarcinile cuprinse în scrisoarea secretarului general al partidului, lucrătorii din I.A.S. Giubega și-au mobilizat toate forțele pentru a grăbi recoltatul culturilor de toamnă. Floarea-soarelui, cultură de bază pentru unitatea noastră, a fost recoltată în întregime, iar depozitarea porumbului se face într-un ritm tot mai susținut de la o zi la alta. In cele trei ferme legumicole se duce bătălia pentru valorificarea totală a producției de legume, așa încît piața să fie asigurată, din abundență, cu produse legumicole în stare proaspătă și de calitate. O înaltă apreciere acordăm indicațiilor cu privire la pregătirea însămînțărilor de toamnă, pentru ca în anul 1972 să putem realiza producții tot mai cate. Deja, la ora actuală, ridine găsim în toiul pregătirii patului germinativ pentru a putea declanșa însămînțatul griului. Schițele de amplasare a culturii pe soluri și grad de fertilitate a terenului au fost întocmite și prelucrate în fiecare fermă. De asemenea, sămînța a fost asigurată în întregime și condiționată. Mai bine de 1 500 hectare, de pe care a fost ridicată recolta, au fost arate și fertilizate. Dînd glas hotăririi unanime a lucrătorilor întreprinderii noastre, ne angajăm să depunem eforturi sporite pentru executarea la un înalt nivel agrotehnic a însămînțărilor de toamnă. Dispunem de toate posibilitățile pentru ca unitatea noastră să obțină, in anul 1972, recordul producțiilor de grîu pe județ. Ing. ION DRAGHICI directorul I.A.S. Giubega Hm == E3 I Trei petroliști de nădejde 1 Printre colectivele de muncă ce aduc un aport substanțial la realizarea sarcinilor de plan revenite Schelei de extracție Craiova, se numără și colectivul sectorului mecanic. Paralel cu acțiunile întreprinse în scopul menținerii utilajelor, în permanentă stare de funcționare, muncitorii de aici, constituiți într-o brigadă complexă, au început de curînd efectuarea pregătirilor de iar ________ Despre întregul colectiv se pot spune lucruri frumoase. 1 ,1""1"" Dar cel ce se evidențiază în mod deosebit este conducătorul lui, maistrul Ilie Cîrjan, om cu vechi state pe șantierele „aurului negru“. înaltul simț al dăruirii profesionale, concretizat în organizarea exemplară a muncii și valorificarea spiritului gospodăresc, îi conferă comunistului Ilie Cîrjan calitățile unui adevărat cadru de bază al întreprinderii. Noile capacități de producție intrate în funcțiune sunt legate și de activitatea sa și a „ortacilor“ din brigada pe care o conduce. Cu cîteva luni în urmă, secția transporturi nu reușea să realizeze sarcinile de plan, dereglînd întrucîtva procesul de producție al întreprinderii. In fața acestei situații, comuniștii nu au putut rămîne indiferenți. Ei au acționat cu hotărîre și competență profesională pentru redresarea întregii activități economice. Incercînd să cunoști și pe alți „animatori“ ai acestui colectiv, îți va fi indicat un alt Cîrjan, Constantin, tot membru de partid, conducător auto, „omul de cursă lungă“ cum îl mai numesc colegii săi de muncă. „E un om minunat — afirmă revizorul tehnic Ion Gorgotă — și asta nu numai pentru că își întreține mașina în perfectă stare de curățenie și funcționare, ci și pentru că e bine pregătit din punct de vedere profesional și politic“. Verificînd formele scriptice am constatat că, de curînd, el și-a schimbat vechea mașină cu care a străbătut aproape 100 000 km fără reparație capitală, cu una nouă, de mare tonaj. Pe a_____Această mașină a realizat, de la începutul anului și pînă in prezent, economii la con""n— fumul de benzină și lubrifianți în valoare de circa 5000 lei. De peste 15 ani, salariat al acestei întreprinderi, Constantin Cîrjan a făcut față cu succes greutăților inerente începutului, specifice noilor sectoare de lucru. Situîndu-se mereu printre fruntașii în întrecerea socialistă, el a fost distins cu Ordinul Muncii clasa a III-a, simbol care onorează pe deplin meritele sale profesionale. Discutînd cu „eroii“ reportajului nostru am putut descoperi că asemănarea numelui acestor minunați oameni nu e o simplă coincidență. Comuniștii Cîrjan sunt, de fapt, frații Cîrjan, cărora li se adaugă al treilea petrolist distilor, șef de tură la stația de degazalinare a Schelei de extracție. Despre comunistul Mihai Cîrjan aveam să aflu că se numără printre cei mai buni distitori, situîndu-se lună de lună, împreună cu tura pe care o conduce, în fruntea întrecerii. Iată așadar, trei frați, trei comuniști, trei biografii contemporane în care autorii lor, acești oameni minunați ai zilelor noastre, ca de altfel mulți alții, înscriu zi de zi noi fapte demne de laudă în marea carte a întrecerii socialiste. TRAIAN ROȘIANU, coresp. ÎNSEMNĂRI J MIERCURI AMh, XXVH |! V| Mr. «»rí 4 PAGINI || Ședința Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri, șefi de secții la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut și aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat — îmbunătățit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico-materială ; proiectul decretului privind siguranța în funcționare a utilajelor, instalațiilor și aparaturii de măsură, control și automatizare din unitățile socialiste de stat; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe; proiectul decretului privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Naționale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecționarea învățămîntului de cultură generală, precum și îmbunătățirea structurii și conținutului învățămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiții prevăzute în planul cincinal și a soluționat alte probleme ale activității curente. Plenara Consiliului municipal Craiova al sindicatelor la cursul după-amiezii de ieri, s-au desfășurat lucrările plenarei lărgite a Consiliului municipal Craiova al sindicatelor, consacrată dezbaterii măsurilor de îmbunătățire a muncii politico-ideologice și cultural-educative elaborate de conducerea partidului. Au luat parte membrii consiliului municipal și ai comisiei de cenzori, președinți și responsabili cu munca cultural-educativă ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi și instituții, activiști sindicali și alți invitați. Au participat tovarășii Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului municipal Craiova al P.C.R., și Dumitru Bordea, președintele Consiliului județean al sindicatelor Dolj. Referatul prezentat de tov. Lip Solomon, președintele Consiliului sindical municipal, și discuțiile purtate de participanți au analizat pe larg, cu exigență și răspundere, în spirit critic și autocritic, activitatea sindicatelor și au relevat sarcinile mari ce le revin în vederea îmbunătățirii muncii de educare politică și ideologică a tuturor salariaților din municipiu. In încheiere, participanții au adoptat, în unanimitate, textul unei telegrame adresată C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care și-au exprimat adeziunea deplină față de programul de educație comunistă a Întregului popor elaborat de conducerea partidului și angajamentul ferm de a lupta pentru aplicarea lui în viață. La Casa de cultură a sindica avut loc recent o amplă dezica capacitate temporară de muncă derul nostru, la care au luat sindicatelor, unii conducători de dici, factori de răspundere caretecției muncii etc. Această a indicațiilor date de biroul Corni în cursul lunii iulie a.c., a între menite să conducă la îmbunătăție muncă ale salariaților. Raportul tov. Mihai Costescu, directorul Direcției județene sanitare, ca și informarea prezentată de tov. Nicolae Șerbănoiu, membru al biroului Consiliului județean al sindicatelor, au subliniat condițiile din ce în ce mai bine create in județul Dolj, ca urmare a alocării de către partidul și statul nostru a unor importante fonduri bănești pentru dotarea unităților economice cu mijloace perfecționate, multe din ele automatizate, asigurarea unor condiții optime de igienă, lumină și temperatură, precum celor din municipiul Craiova a tere privind morbiditatea cu inși situația accidentelor din juparte președinții comitetelor întreprinderi și instituții, cese ocupă cu problemele profiză s-a desfășurat pe baza intetului județean de partid, care, prins un complex de măsurițirea în continuare a condițiilor și pentru prevenirea accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale. Numai în anul 1970 s-au alocat pentru protecția muncii fonduri în valoare de peste 38 milioane lei, iar în acest an ele vor crește. Construirea și darea în folosință, la Craiova, a unui modern spital cu 1620 paturi, existența celorlalte unități medico-sanitare, asigurarea în incinta întreprinderilor a unor policlinici, S.M.S-uri, dispensare dotate cu aparatură și cadre de specialitate, alocarea unor importante fonduri din bugetul asigurărilor sociale de stat pentru prevenirea îmbolnăvirilor, și refacerea sănătății, trimiterea, numai în acest an, prin sindicate, la odihnă și tratament, în stațiuni balneo-climaterice, a DUMITRU BORDEA președintele Consiliului județean al sindicatelor Dolj circa 10 000 salariați — iată numai cîțiva din factorii care au contribuit la crearea unor condiții din ce in ce mai bune de muncă și viață. In cuvîntul lor, participanții la discuții, printre care Mihai Dumitrescu, secretarul comitetului sindicatului de la Combinatul chimic, Ion Zaharia, director tehnic la Regionala de căi ferate, dr. Ilie Dănescu — medicul șef al Policlinicii nr. 1 Craiova, au arătat, între altele, că s-au luat măsuri de examinare a cadrelor de conducere și reciclarea lor privind cunoștințele pe linie de protecția muncii. In același timp, însă, s-a criticat, pe bună dreptate, faptul că mai există incă locuri de muncă în care noxele depășesc normele admise, aceasta în timp ce sistemele de ventilație nu funcționează la întreaga capacitate sau altele chiar de loc. La uzinele „Electroputere“ și „7 Noiembrie“, Combinatul chimic, întreprinderea de industrie locală Băilești și altele, unele spații de producție nu sunt bine închise, din care cauză există curenți puternici în secții și ateliere, sistemele de încălzit și iluminat nu sunt puse la punct. In alte locuri de muncă, condițiile de igienă lasă de dorit, lipsește apa de spălat și chiar cea potabilă, însuși transportul unui număr de salariați, îndeosebi navetiști, se face în condiții necorespunzătoare (în camioane deschise), fapt ce conduce la frecvente cazuri de îmbolnăvire. La analiza morbidității participă deseori cadre care nu sunt învestite cu putere de decizie și nu cunosc problemele ce se dezbat. Chiar la analiza care a avut loc pe județ au lipsit conducătorii direcți ai unor întreprinderi cum sunt : întreprinderea rețele electrice Craiova (director ing. Mircea Stoichița), Schela de extracție Craiova (director ing. Valentin Gavriliță), întreprinderea de industrializare a laptelui (director ing. Cornel Măjina), Fabrică de bere (director ing. C. Trandafir), întreprinderea de producerea și valorificarea legumelor și fructelor Dolj (director ing. C. Fotînc). (Continuam in pag. a III-a) Grijă corespunzătoare pentru sănătatea oamenilor muncii curier aHKinUM cotidian ■ LINII ELECTRICE DE ÎNALTĂ TENSIUNE Pe raza de activitate a județului nostru, constructorii și montorii șantierului Craiova al întreprinderii electromontaj Sibiu continuă execuția unor noi obiective. Este vorba, între altele, de liniile electrice aeriene de 110 kV Craiova — Segarcea și Bechet — Dăbuleni care sunt prevăzute să intre în circuitul energetic național. 1/ CONCERT DE VALSURI CELEBRE Filarmonica de stat „Oltenia“ din Craiova astă-seară, la orele prezintă 19:30, pentru muncitorii Fabricii de confecții, un concert de valsuri celebre, în program, valsuri de Strauss, Ceaikovski, Sokolov, Lehar, Ivanovici, Ravel. La pupitrul orchestrei — Teodor Costin. Corul va fi dirijat de Alexandru Racu. Partea solistică a concertului va fi susținută de Ileana Petrescu și Smaranda Albanezu. EFORT CREATOR In perioada care a trecut de la începutul anului, la întreprinderea de rețele electrice Craiova, activitatea inovatorică s-a concretizat în înregistrarea a 11 propuneri, din care un număr de șapte au fost acceptate pentru aplicare. Printre inovațiile cele mai importante aprobate a fi transpuse în practică consemnăm : „Presa pentru mutat branșamente“ (al cărei realizator este Titu Dabrie) și „Simplificarea schemei R.A.R. la liniile de 6, 15, 20 kW; echipate cu întreruptoare acționate cu dispozitive M.R.“ (autori : ing. Paul Băică și ing. V. Diaconu). Economiile realizate prin aplicarea acestor două inovații se ridică la suma de 35 000 lei. In fața instanței de judecată este adus un... dezertor. Un dezertorteia datoriile de soț și părinte, un dezertor din fața unor greutăți sau accidente de viață pe care, cu răbdare, perseverență și omenie, le poate rezolva adesea lesne. Un dezertor din atît de folositoarea colectivitate umană — familia — care, in alte condiții, l-ar putea ajuta să fie mai bun, mai generos, mai înțelept, să învingă restriști și să cîștige dreptul la liniște și armonie. Un dezertor de la principiile morale ale societății noastre, un nesățios fluturaș din floare în floare — fluture de noapte, de fapt — care va sfîrși, indubitabil, cu aripile arse de „focul dragostei tîrzii“. Această culpă de dezertare — numită în justiție „abandon familial“ — este adesea frecventă pe rolul instanțelor. Se încearcă totul pentru a-l face pe cel vinovat să cumpănească chibzuit, să ia hotărîrea potrivită a reîntoarcerii în familie, alături de cei care i-au fost și trebuie să-i rămînă dragi, să înlăture efectele acestor accidente de viață. Iar , cînd îndărătnicia sau viciul îl fac pe cel adus în fața judecății să stăruie mai departe pe calea greșită pe care a apucat, instanțele pronunță sentințe aspre, dovedind exigență față de cei care încalcă cu samavolnicie normele moralei noastre socialiste. Căci stăruința într-această dezertare echivalează, de fapt, cu o crimă, în care victimele sunt soția credincioasă dar grav lovită în idealurile copiii rămași pe drumuri fără un stîlp al casei și, în același timp, toți cei care au pur, cite o cărămidă la respectivul edificiu conjugal, năruit în mod lamentabil, înșiși cei care-și abandonează familiile și datoriile de soți și părinți devin victimele propriilor lor fapte. Pentru că, de regulă, după dulcele „joc de-a viața“ urmează amare decepții, izgoniri din vremelnicul paradis artificial, pe care și l-au creat prin necinste, traiul omului de pripas sau, în cel mai fericit caz, reîntoarcerea, în ceasul al doisprezecelea, în familia care-l acceptă, dar îl privește cu neîncredere, și de la care primește îngrijire dar nu și iertare, nu și afecțiune. Și tot om de pripas rămîne. Acestea sunt faptele și consecințele grave, de la care cei porniți pe un asemenea drum primejdios se pot opri și întoarce la timp, dacă găsesc în el tăria de a chibzui și hotărî cu temeinicie și răspundere... La margine de prăpastie în camera de consiliu a Judecătoriei din Craiova, președintele locțiitor — Jura Liviu — încearcă în fel și chip să apeleze la înțelegerea a doi soți care pot și trebuie să-și refacă viața, căsnicia. Zadarnic însă. Soțul.. — I. B. — se împotrivește din răsputeri la acest cuvenit act, fără a se obosi cu decit să-și motiveze poziția. Singura pricină pe care o invocă la nesfirșit drept cauză a divorțului rămîne o așa-zisă „violență de langaj“ a soției. Soția (A. B.) este o femeie cu voce pierdută, cu lacrimi de neoprit în ochi, cu bună cuviință în întreaga ei atitudine, care, în răstimpuri, nu rope, între suspise, decît cîteva cuvinte : „îl vreau acasă. Iert tot... Avem copii mari... E rușinos că am ajuns aici“. Nu se poate sesiza nici o urmă din puțina „violență de langaj“ pe care o susține bătăiosul soț, ce nu pare a lua în seamă alte păreri. Povestea acestei căsnicii ajunsă la prag de prăpastie începe cu 26 de ani în urmă cînd cei doi AL.DIANU (Continuare în pag. « H-a) cf. sau fiVV.V.Vi*....,*V.Vi*...V.‘,V,VWAW,V,V.,AV.,,V,W..V.‘.W.,AV,AV.,.W.V..,AV,VIVlV Dezertări de la obligațiile morale elementare Abandonul familial gsigsmte.