Inainte, noiembrie 1971 (Anul 28, nr. 8291-8315)

1971-11-25 / nr. 8311

.v- A Proletari din toate țările* uniti­vâ 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CINCINAL 1971-1975, y.W/AVV.SVAVAV.VA’.VAWAWWAV ^AVAVVAWW.VAVMVV.V^W.V.W, g SUPRAFAȚA ARABILA 1975: Din „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975“. ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA CU CELELALTE JUDEȚE , si iacem Mil pentru a consolida si mi mil sam­e iiiée! Au mai rămas o lună și cîteva zile pînă la sfîrșitul anului 1971, cînd se încheie primul an al actualului cincinal, etapă im­portantă, dominată de obiecti­ve majore, mobilizatoare, în care poporul nostru este angre­nat cu întreaga sa energie și capacitate creatoare. In acest efort general, oamenii muncii din unitățile industriale ale ju­dețului Dolj, însuflețiți de is­toricele documente ale recentei Plenare a C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie, muncesc cu dă­ruire și fermitate revoluționară pentru a adăuga la realizările de pînă acum sporuri cantitati­ve și calitative cit mai impor­tante. După cum este cunoscut, sub conducerea organelor și orga­nizațiilor de partid, sindicatele, împreună cu organizațiile de ti­neret, comitetele și consiliile oamenilor muncii din întreprin­deri, au organizat întrecerea so­cialistă atît individual rit și în­tre echipe, brigăzi, secții, ate­liere, loturi, șantiere etc., avînd la bază angajamente concrete și mobilizatoare. Pe baza des­coperirii și valorificării unor noi rezerve interne, ca urmare a chemării Consiliului Național al­ Frontului Unității Socialis­te, colectivele de muncitori, in­gineri și tehnicieni și-au supli­mentat angajamentele la majo­ritatea indicatorilor de plan. De pildă, numai la producția marfă fabricată, angajamentul a fost suplimentat cu peste 16 milioa­ne lei. Care este stadiul îndeplinirii acestor angajamente ? DUMITRU BORDEA președintele Consiliului județean al sindicatelor Dolj Din situațiile centralizatoare rezultă că, prin intensificarea eforturilor, prin mai buna or­­­ganizare­a producției și a mun­cii, prin descoperirea și pune­rea în valoare a unor noi rezer­­­ve interne, planul producției globale a fost depășit pe cele­ 10 luni expirate din anul curent cu 123,4 milioane lei, dîndu-se peste prevederile planificatei — două L.D.E. de 2500 CP­ — o locomotivă Diesel e­­lectrică de 2100 CP; — 17,3 milioane lei apa­­rataje electrice de înaltă tensiune; — 10 remorci basculan­te; — 342 tone materiale plastice și rășini sintetice; — 368 tone acid acetic; — 5100 mp țesături tip bumbac; — 3,2 milioane lei con­fecții; — 1522 tone ulei comes­tibil; — alte produse In felul acesta, angajamentul anual luat în întrecerea socia­listă cu celelalte județe, la in­dicatorul producție marfă a fost depășit cu peste 34 milioane lei. Se evidențiază în acest sens, co­lectivele de muncă de la Uzina „7 Noiembrie“, U.R.A., Combi­natul chimic, U.E.S.S., Fabrica de textile „Independența", Tă­­băcăria „Bucovăț“, Fabrica de ulei, Industria viei și vinului, întreprinderea de morărit, paste și biscuiți. Este demn de reliefat faptul că angajamentele anuale au fost depășite și la capitolul economisirii metalului. Dar ceea ce se remarcă în mod deosebit în această perioa­dă este susținuta preocupare a­­ muncitorilor, inginerilor și teh­nicienilor, în frunte cu comu­niștii, pentru ridicarea nivelului calitativ al activității economi­ce — caracteristică de bază a planului pe 1971, ca și a în­tregului plan cincinal. Acord în. (Continuare în Pap- a H-a) Modernizarea traficului feroviar de măr­furi în acest an, o preocupare de seamă a colectivu­lui de muncă al Regionalei de ferate Craiova căi fost și aceea a ex­­­tinderii mecaniză­rii proceselor de producție în toate ramurile de activi­tate, ca bază creșterii producti­­­vității muncii și a sporirii Astfel, în eficienței, ramura mișcare și comer­cial, pentru meca­nizarea operațiilor de încărcare descărcare a măr­fi­turilor, s-a trecut la concentrarea traficului de măr­furi într-un nu­măr mai restrîns de stații. Acestea au fost dotate, se vor dota în con­șt tinuare, cu maca­rale, auto și elec­­trostivuitoare, pa­lete și transpalete, electrocare, con­tainere și trans­containere. Prin a­­ceasta se asigură reducerea staționă­rii mijloacelor de transport la încăr­­care-descărcare, e­­liminarea lui fizic al efortu­mun­citorilor, reducerea de cheltuielilor manipulare a mărfurilor procesul de trans­în port și creșterea vitezei de circula­ție a mărfurilor. I UllllllllIUIIIIIlllllllllillIH 401 25 NOIEMBRIE 1971 ANUL XXVIII Hr. 8311 4 PAGINI 30 BANI' CARE EU IUAY-0 1NAIHTSA TIMPULUI Fabrica de acetilenă A devenit o tradiție pentru colectivul fabricii de ace­tilenă din cadrul Combinatului chimic Craiova de a-și îndeplini cu mult înainte de termen sarcinile de plan anuale. Acordînd o mai mare a­­tenție supravegherii și folo­sirii judicioase a instalații­lor muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici au reușit ca de la începutul anului și pînă în prezent să dea cu 80 de tone produse mai mult față de întreg anul 1970. Ei și-au propus ca pînă la fi­nele anului să realizeze o producție suplimentară de circa 2000 tone. Trebuie menționat și fap­tul că la prețul de cost s-au obținut economii care se ri­dică la suma de 13 milioane lei. Asemenea succese de prestigiu își găsesc explicația în elanul, pasiunea și înaltul simț de răspundere de care au dat dovadă toate cele patru ture conduse de Mihai Talpeș, Stelian Lazăr, Ion Plăiașu, Victor Bejenaru precum și datorită spiritu­lui de bun organizator și conducător al procesului de producție al ing. Ion Radu, șeful fabricii. Pentru asigu­rarea unei ritmicități nor­male a producției au fost înfăptuite o serie de măsuri tehnico-organizatorice cum a sunt : asigurarea permanentă fabricii cu răcitoare cu randament bun de acetilenă, înlocuirea unor mecanisme de la fiecare treaptă a tur­­bocompresoarelor de gaz de piroliză, respectarea, con­form graficului, a reparații­lor instalațiilor. GN­ TECULESCU coresp. Fabrica de textile „Independența“ Colectivul Fabricii de tex­tile „Independența“ Craiova raportează noi succese în întrecerea socialistă. Preocupat pentru devan­sarea termenului de îndepli­nire a sarcinilor de plan, el a reușit acest lucru, pe cele 11 luni expirate din acest an, la principalii indicatori can­titativi, producție globală și producție m­arfă, la 20 no­iembrie. In zilele imediat următoare, s-au sporuri procentuale consemnat însem­nate, de 3,9 la sută și res­pectiv de 3,8 la sută. Ob­ținerea acestor rezultate fost posibilă pe seama unor a factori dintre care principa­lul, productivitatea muncii, la care s-a înregistrat o rea­­lizare (la zi) de 103,8 la sută, și-a adus cea mai mare contribuție. IN PAG. A III-A Forța mobilizatoare a exemplului viu al comuniștilor SCHIMB DE EXPERIENȚA LA DANEȚI Azi, are loc la Daneți un interesant schimb de expe­riență organizat de către secția de propagandă a Co­mitetului județean Dolj al P.C.R. „Pregătirea și folosi­rea colectivelor de agitatori de către organizațiile de partid în munca politico­­educativă, desfășurată în rîndul țăranilor cooperatori“ — este tema întîlnirii și dialogului la care vor prezenți între alții : secre­ti­tari și locțiitori ai comitete­lor comunale de partid, se­cretari ai comitetelor de partid din C.A.P., I.A.S. și S.M.A., agitatori, activiști ai organizației U.T.C. din loca­litate. SESIUNE REPUBLICANA DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE în zilele de 25—26 și 27 noiembrie a.c. are loc în aula Facultății de agronomie din Craiova cea de-a 11-a se­siune de comunicări științi­fice pe tema „Standarde și reglementări în domeniul sudurii“. La această sesiune, orga­nizată de Consiliul Național al inginerilor și tehnicieni­lor în colaborare cu Minis­terul învățămîntului și Mi­nisterul Construcțiilor de mașini, cu sprijinul Consi­liului județean al sindicate­lor Dolj, participă numeroși ingineri și tehnicieni din u­­nitățile constructoare de mașini din țară. STAȚIE DE ÎMBUTELIERE A BEREI In cadrul cooperației de consum din Calafat va fi dată în folosință o stație de îmbuteliere a berei la sticlă. Pînă în prezent, s-a făcut canalizarea pentru aducerea apei curente, s-a instalat ba­­zinul pentru apa de rezervă. Urmează, ca zilele acestea, să se monteze instalația de îmbuteliere a berei, ce va avea o capacitate de 3000 de sticle pe zi. LA OLARII DIN OBOGA Un grup de pionieri de la Școala generală nr. 22 din Craiova a făcut recent o in­structivă vizită la Mănăstirea Căluiu, monument istoric, unde se află mormintele fra­ților Radu, Pr­eda și Stroie Buzescu. Totodată, ei au vi­zitat, acasă, și pe cîțiva din­tre vestiții meșteri olari din Oboga. Astă-seară, la Teatrul Național premiera cu „INTERESUL GENERAL“ Astă-seară, ]a Teatru] Na­țional din Craiova are loc curier cotidian premiera cu piesa „Interesul general“ de Aurel Baranga. Regia piesei este asigurată de Geta Tomescu, iar sceno­grafia de Viorel Penișoară- Stegaru. Din distribuție fac parte, printre alții, Petre Gheorghiu, Mihaela Arse­­nescu, Emil Bozdogescu, E­­lena Gheorghiu, Claudiu Moldovan. Scenă din spectacol încheierea vizitei de prietenie a tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră Încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetu­lui județean­ Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale între tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Perm­anent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. P.C.R., vicepreședinte al Consi­­l­liului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Bel­grad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Exter­ne. Din partea iugoslavă au parti­cipat tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Execu­tiv Federal,­ Dragoslav Marko­vici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Pre­zidiului R.S.F.I., Stane Dolanț, președintele în funcțiune al Bi­roului Executiv al Prezidiului (Continuare în pag. a IV-a) Dineul oferit de tovarășul Nicolae Ceaușescu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, pre­ședintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președin­tele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, în saloanele hotelu­lui Continental. Au participat tovarășii Ion­­ Gheorghe Maurer, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul­ României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, Iso Njego­­van, ambasadorul Iugoslaviei la București, și alte persoane ofi­ciale iugoslave. La dineu au participat, de a­­semenea, conducători ai organe­lor locale de partid și de stat, personalități ale vieții științifi­ce, culturale și artistice din Ti­mișoara, ziariști români și iu­goslavi, corespondenți ai pre­sei străine acreditați în țara noastră, numeroși trimiși spe­ciali ai presei și radioteleviziu­­nii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toas­turi. Toastul Nicolae tovarășului Ceaușescu Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Bredici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petreceți în România se apropie de sfîrșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste­ două zile au fost deosebit de folositoare. In ""primul rînd, v-ați putut întîlni cu zeci de mii de oa­meni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, știu să-și primească bine prietenii, do­resc să dezvolte relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați putut vedea — desigur în treacăt — și cite ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preo­cupările poporului nostru de construcție (Continuare în pag. a IV-a) Toastul tovarășului Iosip Broz Tito Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pen­tru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atît­ de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea, pe stră­zile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorință pentru dezvoltarea u­­nor relații bune, așa cum trebuie să existe între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor ; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continua­­re a relațiilor noastre de colaborare multilate­ (Continuare în pag. a IV-a) Mecanizatorii, alături de coo­peratori, se pregătesc să sărbă­torească cum se cuvine înche­ierea acestui an care, de bună seamă, va genera un nou avînt spre i­z­b­î­n­z­i­l­e viitoare. în dările de seamă preliminare ale cooperativelor agricole, se conturează cifre de-a dreptul impresionante. Coo­­peratorii din Lipov, de exem­plu, au cu ce se mîndri. Produc­ția de grîu a fost depășită în medie cu aproape 700 kg la hectar, iar la sfecla de zahăr cele 33 de tone la hectar față de 25 planificate constituie un veritabil record al producției. Nu mai puțin semnificative sunt și rezultatele cooperatorilor din Cerăt și Curmătura. Ca și la Lipov, în aceste unități agri­cole cooperatiste s-au înregis­trat producții de 3­084 kg și res­pectiv 3150 kg grîu și de 32 tone de sfeclă de zahăr la hec­tar. Aceste rezultate, sunt rodul comun al cooperatorilor și me­canizatorilor. De fapt, termene de comparație pentru munca depusă pe ogoare, le întîlnim și în bilanțul stațiunii, care încă de la data de 15 noiembrie a.c. și-a realizat planul anual de venituri. Cele 7 866 000 lei venituri față de 7 416 000 plani­ficate pe întregul an, scot în evidență eforturile depuse de cei peste 100 de mecanizatori care, de la răsăritul soarelui și pînă noaptea tîrziu, pe vreme frumoasă ori cu ploaie au știut cum să răspundă prin fapte nobilei misiuni ce le-a fost în­credințată. Directorul stațiunii de meca­­­nizare inginerul Dumitru Pa­puc, înfățișa în discuția pe care am purtat-o recent, că majori­tatea mecanizatorilor au dat do­vadă de adevărate pilde de e­­roism. Chiar și acum, cînd vre­mea devine tot mai nefavorabilă executării lucrărilor agricole în cîmp, mulți dintre mecaniza­tori nu pregetă de a depune toate eforturile să ajute coope­rativele agricole din raza de activitate a unității. La coope­rativa agricolă din Lipov ne-au fost înfățișați adevărații eroi ai cîm­piei. Comuniștii Marin Prejbeanu, Nicolae Șer­­ban, Victor Ghiță, Ion Hondor și Marin Băzăvan au lucrat tot timpul anului fără să aibă vreo defecțiune la tractoare. Este, deci, explicabil de ce acești me­­canizatori au reușit să realizeze lucrări ce depășesc 100 000 lei pe fiecare tractor. Asemenea oameni, mîndri de faptele lor, am întîlnit și la cooperativa agricolă din Cerăt. În frunte cu maistrul comunist Ilie Ștefan,­ numeroși tractoriști printre care : Ilie Aurel Tu­dor Preda, Traian Florea și Constantin Trancă s-au aflat în primele rînduri ale muncii pe ogoare. Acolo unde se simțea nevoia de ajutor, coloana de tractoare se îndrepta cu repe­ziciune efectuînd lucrări agri­cole la timpul optim și la nive­lul agrotehnic corespunzător culturilor respective. De aceea, cooperativa agricolă din Cerăt nu poate să nu aibă decit cu­vinte de laudă pentru familia tractoriștilor care i-au ajutat în tot timpul, dar mai ales în zilele nefavorabile, cînd prac­tic nu se putea lucra în cîmp. La sediul stațiunii, am întîl­nit numeroși mecanizatori des­pre ale căror rezultate se pot scrie multe rînduri. Ei sînt mulți, dar directorul stațiunii i-a prezentat pe cei mai buni, dintre cei mai buni. La secțiile de mecanizare de la Giurgița și Curmătura, am cunoscut pe fruntașii fruntașilor în muncă. Este vorba de Costel Micu, Constantin Calotă, Ion Barbu și Dumitru Bezeariu a căror hărnicie este pilduitoare nu nu­mai pentru S.M.A.-urile din jur, ci chiar din județ. Acum, cînd majoritatea lu­crărilor agricole au fost înche­iate, în atelierele stațiunii se lucrează cu multă migală la re­paratul utilajelor. Mașinile agri­cole sînt deja reparate în pro­porție de 70 la sută, iar trac­toarele în procent de 30 la sută. Pînă la sfîrșitul anului, deviza mecanizatorilor de la Giurgița este de a termina complet repa­ratul mașinilor agricole, iar la combine să se ajungă la pro­centul stabilit de 40 la sută. Aici nimic nu se face decit după o planificare judicioasă. De fapt, acesta este și dezide­ratul întregului colectiv de muncă dornic să obțină califica­tivul de foarte bine așa cum de fapt l-au obținut în această toamnă, pentru semănăturile culturilor păioase și executarea ogoarelor. Este încă o dovadă a eroismului în muncă ai cărui semnatari sunt cei peste 100 de mecanizatori de la S.M.A. Giur­gița. FLOREA STAICU TRACTORIȘTII, ACEȘTI ADEVARAȚI EROI AI CÎMPIEI SPORT Zi de aur pentru fotbalul românesc Ieri, la București și Arad, fotbalul românesc s-a prezentat din nou în fața unor examene pre­cedate, de ce să nu re­cunoaștem, de strîngeri de inimă, de teama justi­ficată a unor neîmpliniri, tocmai cînd împrejurările păreau mai ispititoare ca oricînd. Și, spre marea bucurie a tuturor, năzu­ințele de afirmare nu au rămas speranțe. La București, pe „23 August“, Naționala noas­tră a întîlnit, în ultimul meci al grupei I, repre­zentativa Țării Galilor “, care, din nu știu ce ca- ■­ pricii, cînd nu mai avea­u nimic de cîștigat sau de “a pierdut, și-a adus aminte că, poate, în cel de-al 5­12-lea ceas, n-ar fi lipsit­­ de interes să dea o... Ia­­­­vitură de teatru de pe joi urma căreia să se aleagă,­­ măcar, cu bucuria că,­­ totuși, a însemnat mai *2 mult decît o spun cifre- tlt­le în disputata competiție­­ continentală. Tn fond,­­ galezii n-au reușit re .<* și-au propus, rămînînd ț să se mulțumească cu „performanța“ de doar 1j a fi­ne fi ținut cu șarpele-n •- sin pînă-n minutul 73. Tn 5 rest, superioritatea a fost î tot timpul de partea ro- *2 manilor, care au prezen­­­­tat o echipă mult supe-­­ C. GHEORGHE Í (Continuare în SJ . pag. a IV-a) I­V Ș­I AVW.W.V.V.V.'.V.'.W.'

Next