Inainte, noiembrie 1971 (Anul 28, nr. 8291-8315)
1971-11-25 / nr. 8311
.v- A Proletari din toate țările* unitivâ 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CINCINAL 1971-1975, y.W/AVV.SVAVAV.VA’.VAWAWWAV ^AVAVVAWW.VAVMVV.V^W.V.W, g SUPRAFAȚA ARABILA 1975: Din „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975“. ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA CU CELELALTE JUDEȚE , si iacem Mil pentru a consolida si mi mil same iiiée! Au mai rămas o lună și cîteva zile pînă la sfîrșitul anului 1971, cînd se încheie primul an al actualului cincinal, etapă importantă, dominată de obiective majore, mobilizatoare, în care poporul nostru este angrenat cu întreaga sa energie și capacitate creatoare. In acest efort general, oamenii muncii din unitățile industriale ale județului Dolj, însuflețiți de istoricele documente ale recentei Plenare a C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie, muncesc cu dăruire și fermitate revoluționară pentru a adăuga la realizările de pînă acum sporuri cantitative și calitative cit mai importante. După cum este cunoscut, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, sindicatele, împreună cu organizațiile de tineret, comitetele și consiliile oamenilor muncii din întreprinderi, au organizat întrecerea socialistă atît individual rit și între echipe, brigăzi, secții, ateliere, loturi, șantiere etc., avînd la bază angajamente concrete și mobilizatoare. Pe baza descoperirii și valorificării unor noi rezerve interne, ca urmare a chemării Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni și-au suplimentat angajamentele la majoritatea indicatorilor de plan. De pildă, numai la producția marfă fabricată, angajamentul a fost suplimentat cu peste 16 milioane lei. Care este stadiul îndeplinirii acestor angajamente ? DUMITRU BORDEA președintele Consiliului județean al sindicatelor Dolj Din situațiile centralizatoare rezultă că, prin intensificarea eforturilor, prin mai buna organizarea producției și a muncii, prin descoperirea și punerea în valoare a unor noi rezerve interne, planul producției globale a fost depășit pe cele 10 luni expirate din anul curent cu 123,4 milioane lei, dîndu-se peste prevederile planificatei — două L.D.E. de 2500 CP — o locomotivă Diesel electrică de 2100 CP; — 17,3 milioane lei aparataje electrice de înaltă tensiune; — 10 remorci basculante; — 342 tone materiale plastice și rășini sintetice; — 368 tone acid acetic; — 5100 mp țesături tip bumbac; — 3,2 milioane lei confecții; — 1522 tone ulei comestibil; — alte produse In felul acesta, angajamentul anual luat în întrecerea socialistă cu celelalte județe, la indicatorul producție marfă a fost depășit cu peste 34 milioane lei. Se evidențiază în acest sens, colectivele de muncă de la Uzina „7 Noiembrie“, U.R.A., Combinatul chimic, U.E.S.S., Fabrica de textile „Independența", Tăbăcăria „Bucovăț“, Fabrica de ulei, Industria viei și vinului, întreprinderea de morărit, paste și biscuiți. Este demn de reliefat faptul că angajamentele anuale au fost depășite și la capitolul economisirii metalului. Dar ceea ce se remarcă în mod deosebit în această perioadă este susținuta preocupare a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, în frunte cu comuniștii, pentru ridicarea nivelului calitativ al activității economice — caracteristică de bază a planului pe 1971, ca și a întregului plan cincinal. Acord în. (Continuare în Pap- a H-a) Modernizarea traficului feroviar de mărfuri în acest an, o preocupare de seamă a colectivului de muncă al Regionalei de ferate Craiova căi fost și aceea a extinderii mecanizării proceselor de producție în toate ramurile de activitate, ca bază creșterii productivității muncii și a sporirii Astfel, în eficienței, ramura mișcare și comercial, pentru mecanizarea operațiilor de încărcare descărcare a mărfiturilor, s-a trecut la concentrarea traficului de mărfuri într-un număr mai restrîns de stații. Acestea au fost dotate, se vor dota în conșt tinuare, cu macarale, auto și electrostivuitoare, palete și transpalete, electrocare, containere și transcontainere. Prin aceasta se asigură reducerea staționării mijloacelor de transport la încărcare-descărcare, eliminarea lui fizic al efortumuncitorilor, reducerea de cheltuielilor manipulare a mărfurilor procesul de transîn port și creșterea vitezei de circulație a mărfurilor. I UllllllllIUIIIIIlllllllllillIH 401 25 NOIEMBRIE 1971 ANUL XXVIII Hr. 8311 4 PAGINI 30 BANI' CARE EU IUAY-0 1NAIHTSA TIMPULUI Fabrica de acetilenă A devenit o tradiție pentru colectivul fabricii de acetilenă din cadrul Combinatului chimic Craiova de a-și îndeplini cu mult înainte de termen sarcinile de plan anuale. Acordînd o mai mare atenție supravegherii și folosirii judicioase a instalațiilor muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici au reușit ca de la începutul anului și pînă în prezent să dea cu 80 de tone produse mai mult față de întreg anul 1970. Ei și-au propus ca pînă la finele anului să realizeze o producție suplimentară de circa 2000 tone. Trebuie menționat și faptul că la prețul de cost s-au obținut economii care se ridică la suma de 13 milioane lei. Asemenea succese de prestigiu își găsesc explicația în elanul, pasiunea și înaltul simț de răspundere de care au dat dovadă toate cele patru ture conduse de Mihai Talpeș, Stelian Lazăr, Ion Plăiașu, Victor Bejenaru precum și datorită spiritului de bun organizator și conducător al procesului de producție al ing. Ion Radu, șeful fabricii. Pentru asigurarea unei ritmicități normale a producției au fost înfăptuite o serie de măsuri tehnico-organizatorice cum a sunt : asigurarea permanentă fabricii cu răcitoare cu randament bun de acetilenă, înlocuirea unor mecanisme de la fiecare treaptă a turbocompresoarelor de gaz de piroliză, respectarea, conform graficului, a reparațiilor instalațiilor. GN TECULESCU coresp. Fabrica de textile „Independența“ Colectivul Fabricii de textile „Independența“ Craiova raportează noi succese în întrecerea socialistă. Preocupat pentru devansarea termenului de îndeplinire a sarcinilor de plan, el a reușit acest lucru, pe cele 11 luni expirate din acest an, la principalii indicatori cantitativi, producție globală și producție marfă, la 20 noiembrie. In zilele imediat următoare, s-au sporuri procentuale consemnat însemnate, de 3,9 la sută și respectiv de 3,8 la sută. Obținerea acestor rezultate fost posibilă pe seama unor a factori dintre care principalul, productivitatea muncii, la care s-a înregistrat o realizare (la zi) de 103,8 la sută, și-a adus cea mai mare contribuție. IN PAG. A III-A Forța mobilizatoare a exemplului viu al comuniștilor SCHIMB DE EXPERIENȚA LA DANEȚI Azi, are loc la Daneți un interesant schimb de experiență organizat de către secția de propagandă a Comitetului județean Dolj al P.C.R. „Pregătirea și folosirea colectivelor de agitatori de către organizațiile de partid în munca politicoeducativă, desfășurată în rîndul țăranilor cooperatori“ — este tema întîlnirii și dialogului la care vor prezenți între alții : secretitari și locțiitori ai comitetelor comunale de partid, secretari ai comitetelor de partid din C.A.P., I.A.S. și S.M.A., agitatori, activiști ai organizației U.T.C. din localitate. SESIUNE REPUBLICANA DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE în zilele de 25—26 și 27 noiembrie a.c. are loc în aula Facultății de agronomie din Craiova cea de-a 11-a sesiune de comunicări științifice pe tema „Standarde și reglementări în domeniul sudurii“. La această sesiune, organizată de Consiliul Național al inginerilor și tehnicienilor în colaborare cu Ministerul învățămîntului și Ministerul Construcțiilor de mașini, cu sprijinul Consiliului județean al sindicatelor Dolj, participă numeroși ingineri și tehnicieni din unitățile constructoare de mașini din țară. STAȚIE DE ÎMBUTELIERE A BEREI In cadrul cooperației de consum din Calafat va fi dată în folosință o stație de îmbuteliere a berei la sticlă. Pînă în prezent, s-a făcut canalizarea pentru aducerea apei curente, s-a instalat bazinul pentru apa de rezervă. Urmează, ca zilele acestea, să se monteze instalația de îmbuteliere a berei, ce va avea o capacitate de 3000 de sticle pe zi. LA OLARII DIN OBOGA Un grup de pionieri de la Școala generală nr. 22 din Craiova a făcut recent o instructivă vizită la Mănăstirea Căluiu, monument istoric, unde se află mormintele fraților Radu, Preda și Stroie Buzescu. Totodată, ei au vizitat, acasă, și pe cîțiva dintre vestiții meșteri olari din Oboga. Astă-seară, la Teatrul Național premiera cu „INTERESUL GENERAL“ Astă-seară, ]a Teatru] Național din Craiova are loc curier cotidian premiera cu piesa „Interesul general“ de Aurel Baranga. Regia piesei este asigurată de Geta Tomescu, iar scenografia de Viorel Penișoară- Stegaru. Din distribuție fac parte, printre alții, Petre Gheorghiu, Mihaela Arsenescu, Emil Bozdogescu, Elena Gheorghiu, Claudiu Moldovan. Scenă din spectacol încheierea vizitei de prietenie a tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră Încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului județean Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. P.C.R., vicepreședinte al Consilliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanț, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului (Continuare în pag. a IV-a) Dineul oferit de tovarășul Nicolae Ceaușescu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului Continental. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, și alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid și de stat, personalități ale vieții științifice, culturale și artistice din Timișoara, ziariști români și iugoslavi, corespondenți ai presei străine acreditați în țara noastră, numeroși trimiși speciali ai presei și radioteleviziunii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toasturi. Toastul Nicolae tovarășului Ceaușescu Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Bredici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petreceți în România se apropie de sfîrșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In ""primul rînd, v-ați putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, știu să-și primească bine prietenii, doresc să dezvolte relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați putut vedea — desigur în treacăt — și cite ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcție (Continuare în pag. a IV-a) Toastul tovarășului Iosip Broz Tito Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorință pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum trebuie să existe între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor ; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre de colaborare multilate (Continuare în pag. a IV-a) Mecanizatorii, alături de cooperatori, se pregătesc să sărbătorească cum se cuvine încheierea acestui an care, de bună seamă, va genera un nou avînt spre izbînzile viitoare. în dările de seamă preliminare ale cooperativelor agricole, se conturează cifre de-a dreptul impresionante. Cooperatorii din Lipov, de exemplu, au cu ce se mîndri. Producția de grîu a fost depășită în medie cu aproape 700 kg la hectar, iar la sfecla de zahăr cele 33 de tone la hectar față de 25 planificate constituie un veritabil record al producției. Nu mai puțin semnificative sunt și rezultatele cooperatorilor din Cerăt și Curmătura. Ca și la Lipov, în aceste unități agricole cooperatiste s-au înregistrat producții de 3084 kg și respectiv 3150 kg grîu și de 32 tone de sfeclă de zahăr la hectar. Aceste rezultate, sunt rodul comun al cooperatorilor și mecanizatorilor. De fapt, termene de comparație pentru munca depusă pe ogoare, le întîlnim și în bilanțul stațiunii, care încă de la data de 15 noiembrie a.c. și-a realizat planul anual de venituri. Cele 7 866 000 lei venituri față de 7 416 000 planificate pe întregul an, scot în evidență eforturile depuse de cei peste 100 de mecanizatori care, de la răsăritul soarelui și pînă noaptea tîrziu, pe vreme frumoasă ori cu ploaie au știut cum să răspundă prin fapte nobilei misiuni ce le-a fost încredințată. Directorul stațiunii de mecanizare inginerul Dumitru Papuc, înfățișa în discuția pe care am purtat-o recent, că majoritatea mecanizatorilor au dat dovadă de adevărate pilde de eroism. Chiar și acum, cînd vremea devine tot mai nefavorabilă executării lucrărilor agricole în cîmp, mulți dintre mecanizatori nu pregetă de a depune toate eforturile să ajute cooperativele agricole din raza de activitate a unității. La cooperativa agricolă din Lipov ne-au fost înfățișați adevărații eroi ai cîmpiei. Comuniștii Marin Prejbeanu, Nicolae Șerban, Victor Ghiță, Ion Hondor și Marin Băzăvan au lucrat tot timpul anului fără să aibă vreo defecțiune la tractoare. Este, deci, explicabil de ce acești mecanizatori au reușit să realizeze lucrări ce depășesc 100 000 lei pe fiecare tractor. Asemenea oameni, mîndri de faptele lor, am întîlnit și la cooperativa agricolă din Cerăt. În frunte cu maistrul comunist Ilie Ștefan, numeroși tractoriști printre care : Ilie Aurel Tudor Preda, Traian Florea și Constantin Trancă s-au aflat în primele rînduri ale muncii pe ogoare. Acolo unde se simțea nevoia de ajutor, coloana de tractoare se îndrepta cu repeziciune efectuînd lucrări agricole la timpul optim și la nivelul agrotehnic corespunzător culturilor respective. De aceea, cooperativa agricolă din Cerăt nu poate să nu aibă decit cuvinte de laudă pentru familia tractoriștilor care i-au ajutat în tot timpul, dar mai ales în zilele nefavorabile, cînd practic nu se putea lucra în cîmp. La sediul stațiunii, am întîlnit numeroși mecanizatori despre ale căror rezultate se pot scrie multe rînduri. Ei sînt mulți, dar directorul stațiunii i-a prezentat pe cei mai buni, dintre cei mai buni. La secțiile de mecanizare de la Giurgița și Curmătura, am cunoscut pe fruntașii fruntașilor în muncă. Este vorba de Costel Micu, Constantin Calotă, Ion Barbu și Dumitru Bezeariu a căror hărnicie este pilduitoare nu numai pentru S.M.A.-urile din jur, ci chiar din județ. Acum, cînd majoritatea lucrărilor agricole au fost încheiate, în atelierele stațiunii se lucrează cu multă migală la reparatul utilajelor. Mașinile agricole sînt deja reparate în proporție de 70 la sută, iar tractoarele în procent de 30 la sută. Pînă la sfîrșitul anului, deviza mecanizatorilor de la Giurgița este de a termina complet reparatul mașinilor agricole, iar la combine să se ajungă la procentul stabilit de 40 la sută. Aici nimic nu se face decit după o planificare judicioasă. De fapt, acesta este și dezideratul întregului colectiv de muncă dornic să obțină calificativul de foarte bine așa cum de fapt l-au obținut în această toamnă, pentru semănăturile culturilor păioase și executarea ogoarelor. Este încă o dovadă a eroismului în muncă ai cărui semnatari sunt cei peste 100 de mecanizatori de la S.M.A. Giurgița. FLOREA STAICU TRACTORIȘTII, ACEȘTI ADEVARAȚI EROI AI CÎMPIEI SPORT Zi de aur pentru fotbalul românesc Ieri, la București și Arad, fotbalul românesc s-a prezentat din nou în fața unor examene precedate, de ce să nu recunoaștem, de strîngeri de inimă, de teama justificată a unor neîmpliniri, tocmai cînd împrejurările păreau mai ispititoare ca oricînd. Și, spre marea bucurie a tuturor, năzuințele de afirmare nu au rămas speranțe. La București, pe „23 August“, Naționala noastră a întîlnit, în ultimul meci al grupei I, reprezentativa Țării Galilor “, care, din nu știu ce ca- ■ pricii, cînd nu mai aveau nimic de cîștigat sau de “a pierdut, și-a adus aminte că, poate, în cel de-al 512-lea ceas, n-ar fi lipsit de interes să dea o... Iavitură de teatru de pe joi urma căreia să se aleagă, măcar, cu bucuria că, totuși, a însemnat mai *2 mult decît o spun cifre- tltle în disputata competiție continentală. Tn fond, galezii n-au reușit re .<* și-au propus, rămînînd ț să se mulțumească cu „performanța“ de doar 1j a fine fi ținut cu șarpele-n •- sin pînă-n minutul 73. Tn 5 rest, superioritatea a fost î tot timpul de partea ro- *2 manilor, care au prezentat o echipă mult supe- C. GHEORGHE Í (Continuare în SJ . pag. a IV-a) IV ȘI AVW.W.V.V.V.'.V.'.W.'