Inainte, decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8316-8342)

1971-12-04 / nr. 8319

ORGANUL COMITETUI III JUDEȚEAN DOLJ MN P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN , in 1—11 SInbätä,--4 DECEMBRIE 1971 |A#HA. XXVIH^J HI. 8319 ‘ 4 PAGINI - 30 BANI-.M In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU s-a sărbătorit ieri jubileul de 50 de ani de existență a Uzinei de autocamioane din Brașov Una din importantele întreprinderi constructoare de mașini, nu numai ale Brașovului, dar și ale țării. Uzina de autocamioane a sărbătorit ieri, 3 decembrie, jubileul unei jumătăți de secol de prodigioasă existență. "Cu prilejul festivității, miile de muncitori, ingineri și tehnicieni au avut bucuria de a-l avea din nou In mijlocul lor pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Moment fericit pentru harnicul colectiv de aici de a-și exprima sentimentele de dragoste și prețuire față de conducătorul partidului și statului, de a raporta succesele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cincinalul construcțiilor de mașini. Aniversarea a prilejuit, totodată, un bilanț al etapei parcurse de la înființare și pînă astăzi al marilor înfăptuiri obținute sub conducerea partidului în anii socialismului. In vizita la Brașov, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu și Dumitru Popescu. La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte (Continuare în pag a III-a) Dragi tovarăși. Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarășul Maurer și pentru ceilalți tovarăși de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înființarea uzinei — eveniment important din istoria întreprinderii dumneavoastră, a minunatului ei colectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoastră, tuturor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniștri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze puternice, prelungite). în cei 50 de ani de existență, uzina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de mașini din România, cu un colectiv de peste 15 000 de salariați. După cum cunoașteți, în această perioadă în uzină s-au produs multe mașini și utilaje. Mica expoziție pe care am văzut-o astăzi reamintește tot ceea ce Întreprinderea a produs mai important în anii de cînd a fost creată ; se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat acest minunat colectiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la realizarea autocamionului românesc de astăzi, ce se bucură de bună apreciere, atît în țară, citt și în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitînd unele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduce cu fermitate tehnica avansată, mecanizarea, automatizarea proceselor de producție, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al producției, la îmbunătățirea continuă a calității camionului romănesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-patru ani în urmă și cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit transformări radicale în această direcție. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut — dar rezultatele obținute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării uzinei dovedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aș dori să exprim convingerea mea, a conducerii de partid, că în următorii doi-trei ani uzina de camioane va deveni una din cele mai moderne întreprinderi de construcții de mașini din România. Vă urez din toată inima să atingeți acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puternice , urale). Ați obținut an de an rezultate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut s-au realizat în bune condițiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actualului cincinal în care uzina dumneavoastră urmează să producă un nou camion modern — de asemenea se realizează și chiar se depășește cu un anumit procent, înțeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea producției, și dezvoltarea și dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sunt bune, cu toate că ele nu sunt încă pe măsura acestui puternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalului veți obține asemenea rezultate Incit, la sfîrșitul anului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38 000 de camioane, să o depășiți cu cel puțin citeva mii de camioane. Există toate posibilitățile pentru aceasta, iar construcțiile pe care Îl realizați acum vor permite să se producă mult mai mult decit este prevăzut un plan. Jru De aceea, felicitîndu-vă perrezultatele bune obținute pînă acum, pentru realizarea cu succes a sarcinilor din primul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiați cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toți ne bucură faptul că acest colectiv închegat, de înaltă calificare, desfășoară o activitate cu rezultate bune, că în toate domeniile de activitate — al producției, productivității muncii, al calității — obține an de an realizări tot mai însemnate. Dar, — deși sîntem la o sărbătoare și de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuși, o serie de deficiențe care trebuie înlăturate. Este necesar să se aibă în vedere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătățiri producției uzinei încît autocamionul românesc să poată concura cu oricare camion modern similar existent pe piața internațională. Eu cred că sarcina nu este prea grea, ținind seama de dotarea uzinei și mai cu seamă de valoarea colectivului ei de muncitori, tehnicieni și ingineri în stare să răspundă in mod corespunzător cerințelor progresului continuu al uzinei , și, prin aceasta, și al economiei noastre naționale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cercetători, tehnologi, muncitori să acționeze în strînsă colaborare pentru a lichida rapid deficiențele care mai există și pentru a ridica în continuare nivelul tehnic al producției din uzina dumnea g voastră. In al doilea rînd, doresc să arăt că s-au obținut rezultate bune — mai cu seamă în ultimii doi ani — pe linia auto- dotării. Aveți, în această privință, un program bun pînă în 1975. Dar și în legătură cu aceasta ar trebui să spunem că sînteți, de fapt, abia la început, cu atît mai mult cu cit uzina dumneavoastră a produs la un moment dat și mașini-unelte, deci are o experiență în această direcție; producerea utilajelor necesare uzinei nu se poate realiza decît de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să i se acorde mai multă atenție dezvoltării sectorului de auto- dotare, creării de mașini-unelte, 1 de mașini-agregat nu pentru nevoile uzinei, ci numai 1 și 1 pentru necesitățile altor întreprinderi din România. Cu timpul — și aș dori ca acest timp să nu fie prea îndepărtat — va trebui să participăm și la export cu această producție de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competitivă și mai rentabilă pe piața internațională. Consider că și în această direcție colectivul dumnea I voastră este capabil să realizeze în scurt timp programul ce li revine, chiar să-l depășească, f Aș dori din toată inima sa ! obțineți pe acest drum realizări mult mai mari decit prevederile stabilite în plan. (Aplauze prelungite). de Nu aș dori să vorbesc pe larg productivitatea muncii, de economii, de reducerea consumurilor de metal și de materiale; aceste probleme trebuie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creșterea producției cu un preț de cost cît mai redus, cu cheltuieli cît mai mici, sporirea beneficiilor întreprinderii, sporirea contribuției la creșterea venitului național, la crearea resurselor necesare pentru dezivoltarea în continuare a eco- 1 == (Continuare în pag. a III-a) 1 Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU I DECRET privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I Uzinei de autocamioane Brașov Pentru contribuția adusă la industrializarea țării și participarea activă a colectivului Uzinei de autocamioane Brașov la opera de construire a socialismului și meritele sale în promovarea progresului tehnic al economiei naționale, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înființarea uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRETEAZĂ Se conferă ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I Uzinei de autocamioane Brașov. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU DECRET , privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste" Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înființarea Uzinei de autocamioane Brașov, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRETEAZĂ Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste a țării și pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea Uzinei de autocamioane Brașov, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste" și medalia de aur „Secera și Ciocanul" tovarășilor ; Comanici Nicolae, șef de atelier ; Sultanui I. Vasile, prim topitor ; Man G. Dionisie, sculer. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU In cadrul Fabricii de confecții Craiova unitatea condusă de ajutorul de maistru Fulga Alexandru își realizează ritmic pianul și execută confecții de calitate Foto : M. Vasile * «curier cotidian ACȚIUNI IN CINSTEA ANIVERSARII A 50 DE ANI DE LA CREAREA U.T.C. 50 Intîmpinînd aniversarea a de ani de la crearea U.T.C., Comitetul județean U.T.C. a organizat în comunele Celaru și Apele Vii o întîlnire a tinerilor săteni cu brigăzi științifice formate din studenți și tineri specialiști din Craiova. Membrii brigăzilor au prezentat interesante expuneri privind principiile politicii interne și externe a partidului nostru. De asemenea, ieri, în comuna Bîrca, a fost organizată o întîlnire a oamenilor de cultură și artă cu tinerii pe tema — „Rolul literaturii și artei în educarea patriotică a tinerei generații“. Au participat la întîlnire scriitorii Ilarie Hinoveanu, Mihai Pelin, Lina Dănciulescu și actorul Emil Boroghină. La Casa de cultură a tineretului a avut loc DESCHIDEREA CURSULUI DE CULTURA CINEMATOGRAFICA In cadrul acțiunilor educative pentru tineret, ieri, a avut loc, la Casa de cultură a tineretului, deschiderea cursului de cultură cinematografică. Prima expunere — „începuturile cinematografului românesc" a fost susținută de prof. dr. Ion Cantacuzino din București. Expunerea s-a bucurat de un frumos succes. CONSFĂTUIRE CU DIRECTORII CĂMINELOR CULTURALE ȘI AI CASELOR DE CULTURA In zilele de 4—5 decembrie a.c. are loc o consfătuire a Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă cu directorii căminelor culturale și ai caselor de cultură din județul Dolj. Consfătuirea are ca obiectiv analiza mișcării artistice de masă : în prima zi au loc consfătuiri cu directorii căminelor culturale din Ciuperceni, Cetate, Moțăței, și cu activul Casei de cultură din Calafat, iar a doua zi va fi dezbătută activitatea caselor de cultură din municipiul Craiova. D. IOANA, coresp. 1/ Cincinal 1971—1975 Din „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975“ Colective care au luat-o înaintea timpului Cooperativa „Constructorul“— Craiova Luptînd pentru organizare mai bună și lichidarea neajunsurilor manifestate , respectarea unor contract privind execuția lucrărilor de calitate și în termen, meșteșugarii de la cooperativi „Constructorul“ — Craiova ai realizat sarcina anuală și valoarea producției mărfi și a prestărilor de servicii înainte de termen. în felu acesta, se creează condiții ca pînă la sfîrșitul anului 1971 să se obțină o producție suplimentară de circa milioane lei. De remarcat că nivelul realizărilor de la începutul anului este mai mare cu 2,6 milioane lei decât întregul volum al producției din 1970. Centrul de valorificare a legumelor și fructelor Craiova Colectivele Centrului valorificare a legumelor de și fructelor Craiova au realizat planul de desfacere cu 35 de zile mai devreme. După date preliminare, pînă la sfîrșitul anului 1971 se vor desface suplimentar legume și fructe in valoare de 5,6 milioane lei. Comparativ cu volumul desfacerilor din 1970, în primele 11 luni din acest an au fost vîndute populației cu 7 340 000 lei mai multe legume, fructe și conserve. V. GEAMBAȘU Reducerea cheltuielilor materiale-prighle a ridicării eficienței economice Reducerea cheltuielilor materiale constituie o direcție principală de acțiune în vederea ridicării eficienței economice, cu consecințe favorabile asupra dezvoltării întregii economii. Documentele partidului nostru relevă în mod limpede legătura ce există între reducerea cheltuielilor materiale și sistemul de indicatori ai eficienței economice, precum și posibilitățile mari existente în economie pe linia diminuării continue a cheltuielilor materiale. „Proporția exagerată a cheltuielilor de producție în țara noastră — sublinia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — conduce la diminuarea acumulărilor socialiste, influențează negativ asupra reproducției socialiste lărgite, asupra creșterii nivelului de trai al populației, asupra dezvoltării întregii ridicare a societăți. Iată de ce eficienței economice a producției trebuie să stea în centrul preocupărilor noastre, de ce trebuie să analizăm cu toată răspunderea cauzele cheltuielilor mari de producție, să găsim căile pentru diminuarea lor". Ca expresie a ridicării eficienței economice, reducerea cheltuielilor materiale contribuie la creșterea venitului național total și pe locuitor, oglindind potențialul economic al unei țări și posibilitățile ei de dezvoltare. In actualul ain VICTORIA BARBACIORU lector universitar, Facultatea de studii economice a Universității din Craiova chnai, se prevede ca ponderea cheltuielilor materiale în produsul social total să se reducă la 54,4 la sută în 1975, față de 59,4 în 1970, fapt ce se va concretiza în economii de aproximativ 40 miliarde lei, echivalînd cu venitul național al României din anul 1950. Reducerea cu numai un procent ponderii cheltuielilor materiale a în produsul social total în perioada 1971—1975 va însemna o economie de peste 8 miliarde lei. Efectele pozitive ale diminuării cheltuielilor materiale asupra indicatorilor de eficiență economică în actualul cincinal se oglindesc în devansarea ritmului de creștere a produsului social total de către ritmul de creștere a venitului național: 10 la sută față de aproximativ 11—12 la sută. Este pentru prima oară, intr-un cincinal întreg, cînd se prevede să crească mai repede venitul national decît produsul social total. Această corelație reprezintă expresia cea mai sintetică a eficienței economice. In asemenea situație, se poate afirma că societatea va obține, la aceeași mărime a cheltuielilor de producție, o mărime sporită de venit național. Dinamica mai accentuată a venitului național decît cea produsului social total exprimă a capacitatea economiei noastre de a asigura valorificarea superioară a resurselor de materii prime și materiale, de crește productivitatea muncii, a de a realiza, cu fondurile de care dispunem, maximum de producție, cu costuri cât mai reduse și la nivel calitativ tot mai înalt. Reducerea cheltuielilor materiale în unitățile producătoare de mijloace de producție are efecte pozitive și asupra unităților ce utilizează aceste mijloace, conducînd la scăderea prețului de cost și, implicit, la sporirea beneficiilor, a rentabilității etc. De aceea, se impune ca fiecare colectiv de muncă din unitățile productive să nu precupețească nici un efort pentru a asigura micșorarea sistematică a cheltuielilor de producție și, in primul rînd, a cheltuielilor materiale, prin scăderea substanțială a consumului de materii prime, materiale, combustibil, energie etc. Avînd în vedere poziția industriei de ramură conducătoare în economie, în care se va crea aproape 67 la sută din venitul național, eforturile sunt concentrate în această direcție importantă. Astfel, în industrie, ponderea cheltuielilor materiale în volumul total al producției se va reduce în 1975 la 55,6 la sută față de 60,8 la sută în 1970 și se vor realiza, pe această cale, circa 75 la sută din economiile ce vor fi obținute pe ansamblul economiei naționale. Sarcini deosebite se ridică în fața întreprinderilor și a tuturor unităților economice productive. La nivelul întreprinderii, problema reducerii cheltuielilor materiale se pune și se urmărește nu numai sub aspectul ponderii lor, ci și din punct de vedere al măririi absolute. Astfel, este necesar să obținem o cantitate sporită de produse de calitate superioară cu un anumit volum de mijloace de producție. De aceea, utilizarea judicioasă a mijloacelor materiale constituie preocupare de prim ordin pentru conducerile întreprinderilor. Este evident că în condițiile actuale de creștere a producției, cheltuielile destinate (Continuare In pag. a II-a) Ședință de lucru la Consiliul popular județean Ieri, la sediul Consiliului popular județean a avut loc o ședință de lucru cu conducerile comisiilor permanente, biroul permanent al comitetului executiv al Consiliului popular județean, conducători ai unor instituții locale și directorii unităților subordonate Consiliului popular județean. In spiritul indicațiilor conducerii superioare de partid privind orientarea mai pronunțată către folosirea formelor și organismelor colective de lucru în soluționarea vastei problematici economico-sociale și cetățenești a vieții locale, au fost discutate cu acest prilej modalitățile de activizare și perfecționare a muncii comisiilor permanente ale Consiliului popular județean, ale municipiului, orașelor și comunelor din județul Dolj. Tovarășul Petre I. Gigea, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, a făcut o amplă expunere asupra modului cum au fost îndeplinite planurile de muncă ale comisiilor permanente în cursul anului 1971, precum și în legătură cu stadiul îndeplinirii planului economic și al bugetului. Aprecierile au vizat, de asemenea, stilul de muncă al comisiilor permanente, au prilejuit o retrospectivă critică, exigentă asupra evoluției lor, deschizînd perspectiva abordării mai largi, mai complexe a problematicii locale în viitorul an. In același timp, s-au schițat unele orientări privind programul economico-social ce urmează a fi adoptat de viitoarea sesiune a Consiliului popular județean. Au luat cuvîntul tovarășii : Vlăduț Paulini, Gheorghe Enache, Augustin Brîndușe, Ion Bora, Ion Marin, Florea Golescu, Ștefan Pleavă. în cadrul ședinței a luat, de asemenea, cuvîntul tov. Vasile Mateescu, inspector în Corpul de control al Direcției generale pentru problemele consiliilor populare din Consiliul de Stat. Ședințe de lucru similare, consacrate perfecționării muncii comisiilor permanente ale consiliilor populare, urmează să aibă loc, în zilele următoare, în toate localitățile județului.