Inainte, iulie 1972 (Anul 29, nr. 8496-8521)

1972-07-04 / nr. 8498

O4 — VII — 1972 ÎNAINTE M ANGAJAMENTE Cu iiiiiniunninniHniiiiiiiiiiiBiiiiiiiniininiHiniiniinniniiiniiiiiiinninDiinniiiinBEiívfiiinHiiniiiiiniinniiiiniinisiiiBÉinnHntiiiiiiiniiniiiiiiiiiQiiniiiiiiinnniiHiiiiiiiiiniini ACOPERIRE IN FAPTE Cînd la sfîrșitul anului trecut, consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție din Cetate a întocmit planul de producție pentru sectorul zootehnic, a chibzuit îndelung asupra fondului biologic, bazei furajere, posibilității de întreținere a animalelor și calificării oamenilor. Toate, puse în balanță, au arătat că este pe deplin posibil, ca la Cetate cooperativa agricolă să realizeze în acest an cel puțin 2300 litri lapte pe cap de vacă furajată. De fapt, aceasta este și cifra pe care cooperatorii au înscris-o în planul de producție cu ocazia adunării generale, de la începutul anului. Pe parcurs, în primele luni, avînd în vedere posibilitățile de furajare și modul în care s-au eșalonat fătările în ferma vacilor de lapte, s-a ajuns la concluzia că sarcina de plan poate fi depășită. Pe această bază, cooperatorii s-au angajat să obțină de la fiecare vacă furajată cel puțin 2500 litri lapte. Angajamentul luat se dovedește a avea, în toate detaliile acțiunii de îngrijire și exploatare a animalelor aflate în producție, deplină acoperire în lapte. Efectivul de 450 vaci de lapte, împărțit în cinci grajduri, se află în seama unui harnic colectiv de îngrijitori, sub directa îndrumare a medicului veterinar Cie Octavian și a ajutorului de șef de fermă Nicolae Deca, îngrijitori ca Dumitru Nedelcu, care la lotul pe care îl are în îngrijire a depășit de la începutul anului producția planificată cu 250 litri pe cap de vacă, Constantin Răduț, care a realizat planul și pentru luna iulie sau Dumitru Boldea, Aurel Cotov și mulți alții, care numai cu 1,8 unități nutritive obțin o ducție de lapte mult mai marecît în anii trecuți, constituie mîndria colectivului și adevărata forță a sectorului zootehnic de la C.A.P. Cetate. Ținînd seama de sarcina inițială de plan și, mai ales de angajamentul asumat în cinstea Conferinței Naționale a P.C.R., se constată că la data de 15 iunie a.c., producția de lapte pe cap de vacă furajată ajunsese la 1750 litri. „Dată fiind eșalonarea fătărilor și baza furajeră minunată, de care dispunem, — sublinia ing. Ion Lupu, președintele C.A.P. Cetate, — putem spune că n-am realizat decit aproximativ jumătate din producția pe care am putea să o obținem la sfîrșitul anului“. Baza furajeră foarte bună, îndestulătoare cantitativ și calitativ și echilibrată din punct de vedere al sortimentului de furaje constituie, după cum spunea președintele, unul din argumentele de prim ordin care acoperă pe un spațiu foarte larg angajamentele pe care și le-au luat lucrătorii din sectorul zootehnic al cooperativei agricole. Furajeria unității cuprinde, deocamdată, 450 tone fin de baltă, 450 tone fin de lucernă din primele două coase, cu posibilitatea de a se mai asigura, din ultima coasă, cel puțin încă 150 tone. Din culturile furajere, respectiv din orzul pentru masă verde de pe cele 86 ha cu o producție de 20 tone/ha, s-a însilozat cantitatea de 800 tone. Furajele suculente au mai fost completate cu 200 tone siloz din trestie de baltă. La toate, acestea se vor adăuga însilozările ce se vor efectua în continuare din recoltele de pe 17 ha sfeclă furajeră, 20 ha dovleci furajeri și 700 ha cu porumb pentru masă verde și siloz. Furajarea curentă este făcută numai la iesle, prin administrare mecanizată de masă verde de pe suprafața de 30 ha cultivată cu porumb furajer, precum De la ficar £ vaca , furajare, cei puțini 2.500 litri ,apt« și cu lucerna, borceaguri etc. Cînd la toamnă, tirziu, restul animalelor vor intra în stabulație se va trece la administrarea în rația vacilor de lapte și a furajelor grosiere, respectiv cocenilor de porumb. Dar aceșatia, ca și anii trecuți, vor fi consumați de vacile de lapte numai după o minuțioasă pregătire prealabilă in bucătăriile furajere, prin tocare și metasare. Președintele cooperativei agricole, Ion Lupu, ne relata că în scopul tocării operative cocenilor s-a adaptat o combiană de siloz, prin aplicarea unei tobe de ierboase, plus o bandă transportoare care asigură tocatul direct în cîmp. In bucătăriile furajere se află două tocători speciale care asigură tocatul cocenilor pe vreme neprielnică în cîmp. Iată că și aici se fructifică eficient inteligența mecanizatorilor. Un alt criteriu care îi îndreptățește pe lucrătorii din sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Cetate să afirme că vor depăși angajamentele pe care și le-au luat, îl constituie modernizarea continuă a activității de producție din sector. Nu demult, într-unul din grajdurile care adăpostesc câteva loturi de vaci în lactație s-a introdus mulsul mecanic. Șeful fermei zootehnice, dr. Ilie Octavian, afirma că rezultatele dobîndite pînă acum sînt excepționale și, in cel mai scurt timp, se va introduce și în celelalte patru grajduri mulsul mecanic. De asemenea, merită consemnat faptul că animalele cooperativei agricole vor avea în iarna viitoare încă un grajd nou și modern, în care toate operațiunile de îngrijire și furajare se vor executa mecanizat pentru 118 vaci de lapte. Succesele înregistrate pînă în prezent la vacile de lapte, care an de an au dat producții din ce în ce mai mari, au îndreptățit consiliul de conducere de la C.A.P. Cetate să hotărască, și să pună bazele construirii unui modern complex zootehnic pentru 648 vaci de lapte, fapt care va face să fie valorificată din plin experiența pozitivă dobîndită. Complexul, pe care cooperatorii din Cetate și-au propus să îl realizeze pînă la sfîrșitul anului viitor, va fi dat în folosință, după calculele efectuate, cu cel puțin trei-patru luni înainte de termen. Rezultate deosebit de bune în ceea ce privește producția de lapte pe cap de vacă furajată obțin și lucrătorii din sectorul zootehnic de la C.A.P. „înainte“ Poiana Mare. Pînă la aceeași dată ca și cei de la Cetate, cooperatorii din Poiana Mare au reușit să obțină și să livreze statului de la cele 335 vaci furajate o producție de 1550 litri pe cap de vacă. Realizările sînt îmbucurătoare, dacă se ține seama că, în planul de producție, pe baza posibilităților existente în unitate, cooperativa a înscris cifra de 2000 litri lapte pe cap de vacă furajată. In cinstea Conferinței Naționale a P.C.R., cooperatorii s-au angajat, însă, să mai adauge 200 litri pe cap de vacă. Astfel, la sfîrșitul anului, și la această cooperativă agricolă producția de lapte va depăși cu mult cifra planificată pe cap de yică furajată, după cum ținea să precizeze ing. Dumitru Toader,•președintele cooperativei agricole „înainte“ Poiana Mare. M. MARIA WHH II PATRU ANI ȘI JUMATATE! Competiție entuziastă (Urmare din pag. 1) în fond, expresia unei gindiri mature. De fapt, ce înseamnă să fii tînăr ? Un răspuns la această întrebare aveam să-i aflăm, peste puțin timp, de la mai vîrstnicul echipei, Ștefan Avram : „Fiecare om al muncii raportează rezultatele activității sale. Și nouă, tinerilor, ne revine această datorie și, din această cauză, nu vrem să ne aflăm cu nimic mai prejos față de alții. Ne socotim într-o permanentă și veritabilă competiție. Echipa noastră, în actuala ei componență, trebuie să se situeze în frunte“, încă nu aflasem ce își propuseseră să realizeze acești tineri, acești băieți pe care a-i numi minunați este prea puțin spus. Nu i-am întrebat de angajamentul ce și I-au asumat, pentru că, de fapt, vorbele lor și faptele altor membri ai echipei, pe care îi cunoscusem mai înainte, definesc cum nu se poate mai bine ceea ce, de fapt, trebuie să fie întrecerea. De altfel, așa cum aveam să aflăm mai târziu, angajamentul urma să realizeze, prin îndeplinirea cu trei zile mai devreme a sarcinilor de producție lunare, obținerea de economii la scule și materiale în valoare de 15 000 de lei prin executarea tuturor reperelor fără rebuturi și folosirea la întreaga capacitate a utilajelor și întreținerea acestora în bune condiții. Uzina „7 Noiembrie“-Craiova: chipuri mereu zîmbitoare, în lumina albăstruie a flăcării aparatului de sudură . Foto : FI. Roșoga (Urmare din pag. 1) vreau să se înțeleagă, că am avea realizări uimitoare în direcția amintită, dar, oricum, colectivul nostru merită aprecieri pentru succesele sale. In 1971, nu am avut un plan de autodotare, ci ne-am întocmit un program propriu care a cuprins 20 de obiective. El a fost în întregime îndeplinit, utilajele realizate ridicîndu-se la o valoare de 634 000 lei, aproximativă mai importante Dintre cele menționez mașina de șlefuit, supape, o presă hidraulică pentru îndoit ramele de geamuri la autovehicule, cap de găurit multibucșe pentru executarea simultană a șase și nouă găuri. Sunt instalații cu o eficiență apreciabilă, care ne-au permis economisirea unor cantități însemnate de materiale, de timp de lucru etc. — V-am solicita să faceți o trecere în revistă a rezultatelor repurtate în primele șase luni ale anului in curs. Apoi să ne spuneți cite ceva în ceea ce privește orientarea viitoare, ce inițiative veți întreprinde în domeniul autodotării ? — Anul 1972 a însemnat, pentru noi, întocmirea unui program de autodotare mult mai amplu. Incluzînd utilaje a căror valoare s-a planificat inițial la 715 000 lei, și care apoi, a fost suplimentat, pînă la 800 000 lei. Dar aici aceasta nu va fi ultima cifră, întrucît realizările, pînă în momentul de față, ne îndreptățesc să afirmăm că vom obține utilaje în valoare de peste un milion lei. In cele șase luni care au trecut, colectivul secției de autodotare a realizat două cabine pentru uscarea chitului și vopsirea autovehiculelor, cu o economie de 53 000 lei față de prețul planificat, o instalație pentru probarea la presiune a cămășilor de cilindru la motorul SR-211, care ne conduce la o economie anuală de peste 6000 lei, un stand de probare la presiunea blocurilor motor SR-211 și unul de spălat conducte, o mașină de înșurubat care reduce considerabil timpul de lucru ca și efortul fizic al muncitorilor, permițînd atingerea unei productivități înalte, o mașină de rectificat pietre abrazive, operație care an AUTODOTAREA terior se executa cu ajutorul strungurilor, provocînd mari pierderi de timp, o instalație de demontat și montat cauciucuri pe genți și altele. Valoarea tuturor mașinilor și instalațiilor executate prin autodotare se cifrează pînă în prezent la circa 420 000 lei. Pină la sfîrșitul acestui an, vom mai realiza o instalație pentru curățirea pieselor mici, o stație centrală distribuirea oxigenului pentru etc. — Evident, succesele înregistrate sunt demne de luat în considerație. Vă rugăm să vă referiți la direcțiile în care ați acționat pentru a ajunge la această situație. — Autodotarea, ca proces de rezolvare prin forțe proprii a cerințelor prezente și de perspectivă, impuse de dezvoltarea tehnicii, prezintă o însemnătate deosebită. Aș putea afirma că, esențialul pentru reușita acțiunii constă în stimularea gândirii creatoare, a concepției proprii în realizarea unor mașini și utilaje care să permită mecanizarea și chiar automatizarea proceselor de producție, pentru a înregistra o productivitate cit mai înaltă. Dacă forțele tehnice dintr-o întreprindere sînt concentrate spre obiective precise, dacă este creat cadrul pentru emulația gîndirii creatoare, atunci nu rămîne decit să se aleagă soluțiile și variantele cele mai eficiente. Și, cînd spun forțe tehnice, am în vedere nu numai inginerii, ci întreaga masă de muncitori, maiștri, tehnicieni. Practica a demonstrat că aportul acestora din urmă la materializarea gîndirii creatoare este mult mai mare ca cel al corpului ingineresc. Argumentez această afirmație cu situația din uzina noastră de la începutul anului ne-au fost prezentate 35 de inovații, dintre care doar 8 au aparținut inginerilor. Am aplicat deja 10 inovații, a căror economie antecalculată se ridică la aproximativ 376 000 lei. — Vă rugăm, câteva exemple dintre cele mai reprezentative... — Iată două dintre acestea : „Metodă de sudare la rece a blocului motor M-207“, aparținînd sudorului Ion Matea, care ne aduce o economie antecalculată de peste 180 000 lei, „Procedeu de recondiționare a discului de ambreiaje la motorul M-207“, realizat de tehnicienii Vasile Chelaru și Nicolae Bunu, cu o economie de circa 109 000 lei. Concluzionînd consider, ca principală cale de autoînzestrare tehnică, stimularea concepției creative potențialului uman pe care a îl posedă o întreprindere. Pe lingă aceasta, se impune și o activitate energică, in sensul căutării posibilităților de care dispunem la un moment dat. Este nevoie să se înlăture inerția, să lăsăm practicile cu care ne-am obișnuit, ca atunci cînd ne lipsește un utilaj să apelăm imediat la achiziționarea lui de la unitățile producătoare. Cred că trebuie ezitat de așa ceva, numai atunci cînd nu există nici cea mai mică posibilitate de a-1 produce în întreprinderea noastră. Altfel, contractul nu se justifică. Dacă noi am fi achiziționat toate utilajele realizate prin autodotare, ne-ar fi costat mult mult decit cheltuielile mai pe care le-am efectuat cu producerea lor pe plan intern. Iova Gh. — str. Vasile Conta nr. 13b — Craiova. Soluționarea litigiului privind desfacerea contractului div. de muncă era de competența organului ierarhic superior, la care trebuia să vă adresați în termen de 7 zile de la luarea la cunoștință despre această măsură. Unui grup de economiști — I.C.I.C. Dăbuleni — Ocolna. Dacă în regulamentul unității privind criteriile de acordare a salariilor s-a prevăzut a vi se reține și dv. 15 °/6 din salariul tarifar de încadrare lunar, pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, măsura luată are temei legal. Ciobanuu Aristică — comuna Telești — județul Gorj. Potrivit dispozițiilor art. 56—60 din Codul familiei, filiația față de tată se stabilește și prin recunoaștere sau hotărîre judecătorească. Recunoașterea se poate face prin declarația făcută de dv. la serviciul de stare civilă. Urmează ca mama copilului să pornească acțiunea în stabilirea paternității în numele copilului, fiind înăuntrul termenului legal. Pîrîianu Angela — Craiova. Dacă nu ați atacat măsura desfacerii contractului de muncă la termenul legal, urmează să vă reîncadrați în muncă în altă unitate, dacă starea sănătății vă permite. Ion Mihai — comuna Coțofenii din Dos. Dacă vă referiți numai la casa pă In tusim ! VA RĂSPUNDE nunților defunctei, care sînt în viață, dv. nu aveți nici un drept, după cum nici defuncta nu avea. Dacă soția ar fi dobîndit bunuri în timpul vieții, la obținerea acestora ați fi avut dreptul în concurs cu fiii dv. In orilce caz, vă recomandăm să nu abandonați copiii, deoarece dv. ați rămas singurul lor reazim moral și material de care nu trebuiesc privați. Titulescu Ecaterina — str. Maxim Gorki nr. 55 — Craiova. Fiind un bun propriu, în caz de divorț apartamentul rămîne celui care l-a achiziționat, plata ratelor In caz că la apartamentului a contribuit și soția de care s-a despărțit, acești teia urmează să-i fie restituită suma cu care a contribuit. Dacă din căsătorie au rezultat copii și instanța îi încredințează mamei la desfacerea căsătoriei, o dată cu aceasta se va hotărî și cu privire la dreptul de locațiune al acestora. Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii și ca atare nu pot face obiectul împărțirii , donațiile, cîștigurile Loto-pronosport, Pronoexpres, cîștigurile pe obligații C.E.C., ciștiguri pe librete C.E.C. cu cîștiguri in autoturisme etc. B. F. — Craiova. Conform stipulațiunilor testamentului, vă incumbă obligația de întreținere față de persoana respectivă. Puteți denunța actul unilateral, nuța andrei consilier juridic - Prevenirea incendiilor-o măsură care ne poate scuti de surprize Combinierii au intrat în lanuri cu toate forțele. Suprafețele recoltate pînă în prezent anunță, așa cum se știe, rod bogat. Tocmai de aceea, lucrătorii de pe ogoare și-au sporit eforturile pentru a pune recolta la adăpost, ferind-o de orice pericol. Pe această linie se înscriu și măsurile luate de factorii de răspundere pentru prevenirea unor eventuale Dar, despre constatările incendii, prilejuite de un recent raid al nostru, la care a participat și locotenent-colonelul Eugen Lupșă, din partea Grupului județean de pompieri, vom relata în rîndurile ce urmează. Primul popas îl facem la Lipov. Constantin Pucă, șeful fermei nr. 3, ne relatează despre măsurile luate pentru prevenirea incendiilor în aceste zile de mare arșiță. „Avem o recoltă bogată ar fi de neînchipuit s-o pierși dem din cine știe ce neglijențe, care ar putea duce la incendiu, cînd este aproape gata de depozitat în hambare. De aceea, noi am organizat și dotat posturile de incendiu cu materiale pentru stingere, ca mături de nuiele, cazmale, coase, stingătoare, pluguri etc. Personalul care participă la recoltare a fost organizat pe echipe de intervenție cu sarcini concrete. De la șeful fermei respective mai reținem că au fost luate și alte măsuri, care să ducă la înlăturarea unui eventual pericol de incediu. Dintre acestea, cea mai de seamă constă în executarea fîșiilor arate pe marginea tarlalelor ce se învecinează cu drumul. In comuna Bîrca stăm de vorbă cu tovarășul Petre Iordăchescu, președintele C.A.P. „7 Noiembrie“. Aici consemnăm I revizuirea stării tehnice a tuturor mașinilor ce participă în campanie, instruirea personalului pentru a face față unui eventual incendiu. Iată, prin urmare, dovezi ale grijei deosebite pentru ferirea recoltei de orice pericol. Asemenea preocupări întîlnim și în comunele Gîngiova, Grecești, Unirea și în alte localități. ...Dar, cu toate că legile referitoare la aspectul de care ne ocupăm simt clare și stricte, fiindcă este în joc recolta, unii factori de răspundere, cu de la sine putere încalcă instrucțiunile Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor. Nu putem califica altfel, de pildă, atitudinea unor oameni puși în munci de răspundere la C.A.P.-urile din Bechet, Dăbuleni, Moțăței, Dobridor care n-au luat măsuri pentru dotarea cu materialele necesare a posturilor de incendii. In comunele amintite lipsesc stingătoarele cu spumă chimică și alte materiale necesare, iar cele care există sînt vechi, uzate, neputînd fi folosite. La C.A.P.-urile din Moțăței, Ghidici, Basarabi, „7 Noiembrie“ din Băilești autocamioanele nu sînt asigurate cu stingătoare, șoferii nu dispun de documente care să ateste verificarea stării tehnice a mașinilor ce participă în campanie și dovada din care să reiese instruirea pe linie P.C.I. a lor. La C.A.P. „Unirea Principatelor“ din Goicea Mare, la Bechet și Dăbuleni, nu se execută izolarea tarlalelor de pe care se recoltează printr-o fîșie de teren care să se despartă față de drumurile vecine. La C.A.P. din Filiași am stat de vorbă cu tov. Ion Manoia, brigadier, căruia îi revenea obligația legală de a asigura respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor pe locul de muncă. Această obligație fiind ignorată, constatăm că n-au fost asigurate toate materialele la postul de incendiu, așa cum stabilesc instrucțiunile de ramură. Pentru aceasta, brigadierul respectiv a fost sancționat cu amendă contravențională în valoare de 500 lei. La C.A.P. „7 Noiembrie“ din Brădești, postul de incediu nu se afla pe tarlaua de pe care se recolta. Inginerul Nițu Nicolae motiva că postul respectiv ar fi rămas pe vechea tarla, unde se terminase de recoltat, și că nu a fost transportat din lipsă de timp. In plus, constatăm că nici aici nu s-au executat fîșiile izolatoare. Această... joacă cu focul prin încălcarea instrucțiunilor în vigoare a atras după sine, așa cum este firesc, aplicarea unei amenzi de 500 lei. Asemenea situații am mai constatat și la C.A.P.-urile din Lăcrița, Popînzălești, Robănești, Perișor, Galicea Mare unde au fost luate măsuri de remediere pe loc și de aplicare a unor sancțiuni. După cum se știe, presa a dus la cunoștința opiniei publice cazuri regretabile de neglijență care au provocat serioase pagube materiale. Așa de pildă, lipsit de cea [prin citeva localit *<£%•••.. > . . .x' •.. Vtaji .ale„ .îudețului ■ *' jl; - va mai elementară răspundere, Mihai Nucu din Dăbuleni a aruncat un băț de chibrit aprins provocînd arderea paielor pe 2 ha și a unei combine C-1. Acest caz, ca și altele la fel de grave, au fost sancționate conform legilor în vigoare. Ținînd seama că ne aflăm în plină campanie de recoltare, este necesar ca factorii de răspundere să ia toate măsurile prevăzute de legile statului și pentru aplicarea, în cele mai mici amănunte, a instrucțiunii lor emise de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor. Odată provocat, incendiul trebuie izolat și apoi stins în timpul cel mai scurt. Orice ezitare sau întârziere în stingerea focului poate provoca pierderi mari. Grija pentru recoltă este, așa cum se știe, o îndatorire patriotică a fiecărui cetățean. De aceea Intervenția promptă, acolo unde nu s-au luat măsuri de prevenire sau unde, din diferite motive ar izbucni incendii, devine o obligație a tuturor. M. PĂCURARU PUPA PRIMUL SEMESTRU : La fabrica de Din cele 24 de instalații aflate în prezent In funcțiune pe întreaga platformă a Combinatului chimic din Craiova, cele mai bune rezultate în muncă au fost obținute de colectivul fabricii de acetaldehidă din grupul organic. După primul semestru al anului, sporul de producție se cifrează aici la aproape 1 800 tone de acetaldehidă. Comparat cu primul semestru al anului trecut, rezultă un spor și mai evident, respectiv 1 900 tone de acetaldehidă. Consumul specific de bază al fabricii — mercurul, care este mai mic ca cel de anul trecut cu 300 grame pe tona de acetaldehidă, s-a redus continuu, reușindu-se să se obțină, pînă-n prezent, o economie de aproape 300 000 lei. Rezultatele bune obținute au ca suport consistent atit realizarea in timpul planifcat a tuturor măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute, cit și în receptivitatea față de nou. In acetaldehidă lunile trecute, aici se mai întîlneau cazuri de dereglări ale instalației. Constatându-se că acestea se produceau cam de regulă în timpul predării și primirii schimbului, s-a luat hotărîrea, in adunările de sindicat, cu timpul prevăzut pentru aceasta să se mărească cu încă 10 minute. Rezultatul acestei acțiuni s-a concretizat în succese deosebite, dereglările care se produceau în instalație fiind eliminate complet. In cinstea celor două evenimente politice — Conferința Națională a P.C.R. și cea de-a 25-a aniversare a Republicii — colectivul s-a angajat să obțină succese și mai fabricii mari. Intre acestea se află și realizarea unei cantități suplimentare de 1000 tone acid acetic, angajament care a și fost depășit. GH. TECULESCU Redacția ziarului" „Chimistul“ Semnale cetățenești la contrast tot comerț civilizat In repetate rânduri, la constatările noastre și la sesizările unor cetățeni, s-a luat atitudine și s-au combătut anumite carențe care contravin, flagrant bunei serviri a consumatorilor, practicării unui comerț civilizat. Revenim astăzi cu un aspect recent care a contrariat un mare număr de cetățeni amatori să procure citeva sticle cu bere. Faptele s-au petrecut sâmbătă după-amiază, încercind să cumpere citeva sticle cu bere pentru a le consuma acasă, mai mulți cetățeni craioveni au fost nevoiți să colinde fără succes, ore întregi, pe la diferite unități alimentare din centrul orașului. Peste tot au întimpinat aceleași răspunsuri nedorite : „Nu mai avem", ori ,,S-a terminat !“. Acolo unde se mai citeva navete cu bere, găseau lume multă, supraaglomerație. Deci, o proastă aprovizionare. Ce au de spus, in acest sens, O.C.L. Alimentara și T.A.P.L. — Craiova ? Cazul asupra căruia vrem să insistăm în continuare s-a petrecut la bufetul Oficiului județean de turism, ce ționează lingă campingul mnicdin Lunca Jiului". Profitînd de lipsa de bere din oraș, cei de aici au pus In vînzare bere pentru acasă, dar cu o condiție , clientul să cumpere și de 10 lei... cîrnați. „Nu iei cîrnați, nu-ți dau bere“, spunea vînzătoarea. Pentru trei sticle de bere, de exemplu, trebuia plătești 22 lei. E anacronic să și total împotriva legilor ca în prezent să se mai permită condiționarea vânzării unui produs de alt produs, de care nu are trebuință, în acel moment, consumatorul ! O astfel de faptă e , fără îndoială, un veritabil abuz ! Așteptăm un răspuns din partea conducerii O.J.T. în legătură cu cele semnalate și măsurile luate cu cei care își permit să nesocotească cerințele unui comerț civilizat. Mai așteptăm, de asemenea, din partea O.C.L. Alimentara și T.A.P.L., măsuri hotărîte ceea ce privește servirea exemîn clară a publicului consumator. A. ȘTEFAN ... 3 SIL. BĂILEȘTI • îmbunătățirea CONDIȚIILOR DE MUNCA La secția turnătorie a întreprinderii de industrie locală din Băilești au fost montate luminatoare și ventilatoare, care asigură o bună luminozitate și o evacuare completă a gazelor rezultate din turnare. In scopul îmbunătățirii, in continuare, a condițiilor de muncă din s-a procedat la Întreprindere, renovarea vestiarelor și băilor pentru muncitori, prin mărirea acestor spații. • MAȘINA DE FILETAT REALIZATA LOCAL In cadrul acțiunii de autoutilaje, la întreprinderea de industrie locală din Băilești a fost realizată o mașină de filetat după o concepție originală. Pînă de curînd operația de filetare a prezoanelor auto se executa cu alte două mașini. Acestea nefiind suficiente, se apela de obicei la ajutorul unor întreprinderi situate la distanțe mari. Utilizarea noii mașini contribuie acum la reducerea cu 4—5 la sută a cheltuielilor de transport.