Inainte, octombrie 1972 (Anul 29, nr. 8574-8599)

1972-10-07 / nr. 8579

ț i -L i Proletari­i din­­ toa­te țările, initi­ vű t­OMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1­7 OCTOMBRIE 1972 ^ ANUL XXIX NR. 8579 30 BANI 1 4 PAGINI La cotele superioare ale marii întreceri in cinstea aniversarii »­epopii»! Pentru îndeplinirea înainte de termen a cincinalului in întîmpinarea Zilei petroliștilor CUVÎNT ȘI ACȚIUNE Privite din depăr­­­­tare, turnurile pira­­­­midale, argintii, ră­­­­sărite pe cîmpiile și­­ dealurile din vecină­­­­tatea Craiovei, îu­ o iluzorie a lipsei de imagine ce creeaza imagine { mișcare, se întinde înșelător peste cîmpul nesfîrșit al sondelor. Numai coborînd printre dia­demele zăbrelite, în mijlocul căutătorilor „aurului negru", că­liți la înalta respon­sabilitate a muncii, constați că această­­ aparentă impresie ce­­­­dează locul unei acti­vități stăruitoare în care petroliștii cra­­ioveni sunt angajați plenar în întrecerea pentru îndeplinirea sarcinilor și angaja­mentelor mobiliza­toare asumate în cinstea aniversării Republicii. Cincinalul înainteț, de termen! Iată de­viza sub care munci­­­­torii, tehnicienii, mai­­­­­ștrii și inginerii de­­ la Schela de extrac­­ț­ție Craiova, în per­­­­manentă competiție­­ cu timpul, își intensi­fică eforturile, reali­­zînd cele mai bune performanțe de pro­ducție, fără precedent în activitatea unită­ții. La parcurile de ți­ței și stațiile de dez­­benzinare, cotele muncii înregistrează valori remarcabile. Depășirea angaja­mentului anual la țiței cu 30 de tone și a planului la produc­ția globală și marfă cu 1,07 la sută și res­pectiv 1,17 la sută, în condițiile creșterii productivității muncii cu 1,06 la sută, sunt însemnele unei acti­vități stăruitoare, care confirmă că și aici chemarea privind rea­lizarea cincinalului înainte de termen gă­sește răspuns prin fapte demne. In ca­drul secției I­V de extracție, condusă de inginerul Ion Bunu, ponderea o au son­dele noi pentru a că­ror punere la timp în producție opera­­torii și mecanicii au întreprins în mai multe rînduri acțiuni voluntar-patriotice colective, pentru să­parea canalelor și a­­stuparea conductelor de amestec. Triplarea producției la sfîrșitul actualului cincinal față de cel precedent mobilizează și mai mult eforturile ope­ratorilor, mecanicilor, fochiștilor și distile­­rilor. Și la probe-producție secția și reparații capitale sonidre, bilanțul mun­cii consemnează re­ducerea timpului de efectuare a probelor de producție cu trei zile și dublarea canti­tății de țiței obținută de la sondele cărora li s-au aplicat opera­ții de fisurare hidrau­lică. Operații de in­tervenție rapide, tra­tamente tehnologice, adecvate structurilor cu eficiență maximă. iată cîteva din preo­cupările pe care le finalizează cu succes sondorii din brigăzile comuniștilor Ion Ni­cola, Sebastian Po­­­­pescu, Petre Dăescu și Ion Brînzea. Vorbind despre ac­tivitatea petroliștilor de la Schela de ex­tor­­tracție Craiova ing. Paul Chiserescu, I secretarul comitetu­­lui de partid pe în­­­­­­treprindere, remarca,­­ printre altele, oportu­­­­nitatea intervențiilor l­ori de clte ori se­ con­­­­stată avarii la insta­­­­lații și înaltul simț­­ al responsabilității­­ comuniste ce carac­­­­terizează pe opera­­­­torii Ion Tudorescu, , Emil Ned­eș, Ilie Drăgotoiu, mecanicul­­­­ Ilie Dăescu și pe maiștrii Petre Vacă­­roiu, Mircea Blîndu Ion Avram și alții. Despre activitatea petroliștilor craioveni, despre dăruirea lor profesională și anga­jamentele ce stau la baza întrecerii socia­liste, se pot face mul­­­­te aprecieri meritorii.­­ Cele mai grăitoare­­ dovezi ale hărniciei­­ lor sînt faptele născu­­­­te în iureșul perma­­i­nent al muncii, în­­ lupta cu adîncurile­­ pentru sporirea con­­­­tinuă a cantității de­­ țiței extras. ^ T. ROȘIANU} in secția extracție a Fabricii de sul instalațiilor automatiza­te ulei — urmărind pul-Foto : Pavel Iován NOUA VIRSTA A PODARILOR... Fără îndoială, reporterului aflat în căutarea unor priveliști mai inedite, platforma indus­trială din sud, a Podarilor, ar putea să nu-i comunice tensiu­nea emoțională pe care îndeob­ște o impun zonele de primă constelației „Electro“, Ișalnița, Cernele... Podarii s-au născut și s-au cristalizat în anii de început ai industriei craiovene. Ce ne-ar mai putea spune nou Podarii în raport cu dinamica și amploarea obiectivelor de acum ? Raționamentul apare viabil pentru cel tentat să pună semnul egalității între citadela Podarilor din „Prima tinerețe“ a municipiului și citadela indus­trială de azi. Eroarea, însă, n-ar avea șanse să reziste nici celei mai sumare confruntări cu rea­litatea. Chiar și o vizită mult prea „operativă“, ca cea pe care autorul acestor rînduri a între­prins-o ac­um, în acest început de octombrie, la Podari — este concludentă... ...Străbatem, rînd pe rînd, principalele secții ale fabricii de ulei. Pretutindeni amprenta evoluției ferme este marcantă. Revedem oameni aflați astăzi la vîrsta maturității — foștii ado­lescenți, făurari ai primei plat­forme industriale noi din Cra­iova evului socialist ; oameni și fabrică, laolaltă, prezintă valen­țele unui remarcabil salt calita­­iv. Iată, de pildă, secția de ex­tracție continuă, secție ce con­stituie punctul terminus pentru sectorul uleiuri­ brute. Numai doi oameni acoperă aici o capa­citate de prelucrare de 150 tone „broken“ (rest de la presare) zilnic. Operatorul Dumitru Pa­­raschiv, muncitor de elită, din „vechea gardă“ a fabricii, stăr­pînește cu virtuozitate compli­cata aparatură automatizată. „Cînd am venit aici, cu 20 de ani în urmă, spune el, aveam patru clase primare și încercam și eu să învăț o meserie grea, pe care, de fapt, cu multă bună­voință o puteai numi meserie, pentru că ea se împletea cu e­­fortul brut, necalificat. Se căra sămînța cu tărgi , și acum parcă îmi simt umerii bătuciți de e­­fort. Cu șapte oameni pe schimb, abia prelucram 30 tone de material și astăzi prelucrăm 130—150 tone — cu numai trei oameni, minus efortul fizic... A­­cum efortul nostru constă în aten­ție, pricepere... Eu și alții din generația mea am crescut, între timp, o dată cu fabrica. Am făcut calificare, policalificare, am terminat liceul seral. Cali­tatea de comunist m-a obligat, parcă, la un fel de ambiție , am înțeles că nu pot sta pe loc, că vechimea nu mi-ar da mie nici o prioritate dacă nu s-ar converti în valoare“. Ea fabrica din Podari, oamenii și-au anexat, cu convingere, modul comunist de a gîndi și a acționa. Ei modelează acum pro­filul noii generații de muncitori. Faptul că tineri ca Tîrnăveanu Stan, Constantin Gheorghița și alții din secție au făcut progrese în stăpînirea utilajului de înaltă tehnicitate, și-au conturat un profil moral sănătos, urmează liceul seral — nu este străin de exemplul de omenie, voință, se­riozitate, modestie al comunistu­lui Paraschiv și al altora care, asemenea lui, „sunt autentici piloni de susținere a edificiului robust al acestui colectiv“ — cum îmi mărturisea inginerul Dumitru Vierița, directorul fa­bricii. — Am intrat în octombrie­­ putem, așadar, fixa unele ele­mente de bilanț. Cum stați cu planul și angajamentele pe nouă luni din acest an, tovarășe di­rector ? — Noi ne-am îndeplinit și de­pășit planul pe cele nouă luni, cu 8,6 milioane lei la producția globală, cu 14 milioane lei la producția marfă și 3000 tone ulei comestibil livrate suplimen­tar. Cu­ despre angajamente , ele constituie repere de mult depășite, de vreme ce ne anga­jasem să dăm 4,3 milioane și, respectiv, 5 milioane lei la pro­ducția globală și marfă, precum și 2600 tone ulei comestibil... Ceea ce nu înseamnă că vom slăbi ritmul. Dimpotrivă, scon­tăm ca, la sfîrșitul acestui an, ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a II-a) ■ Zile de octombrie pe o platformă industrială din „prima tinerețe” a municipiului . De la meșteșug la au­tomatizare . După 9 luni, 14 milioane lei producție marfă și 3000 tone ulei comestibil peste plan . Despre „oameni-cheie” sau schițe la un posibil manual practic de etică a muncii D Știați unde se obține cea mai înaltă productivitate piluleO a­mare de CARO PAPAZIAN n­^0T/B9o II/lMfí/üu. U • _____________________ I SÎMBATĂ AZI ÎNCEPE distribuirea NOILOR CĂRȚI CU LISTA ABONAȚILOR TELEFONICI Incepînd de astăzi, la ghi­șeul de resort din cadrul Direcției județene de poștă și telecomunicații Dolj, se pun în vînzare noile cărții cu listele abonaților telefo­nici din județul nostru. U­­na din cărți cuprinde lista cu abonații telefonici din municipiul Craiova, iar cea­laltă, alături de abonații din Craiova, include și lis­ta abonaților telefonici din județ. Noile cărți de telefoane cuprind, pe capitole, liste cu numerele de telefoane de utilitate publică, pe cei cu telefoane la domiciliu, întreprinderile industriale și unitățile comerciale, diferi­te instituții etc. și un su­pliment cu posturile telefo­nice apărute în ultima pe­rioadă de timp. APARATAJE CU CONSTRUCȚIE ÎMBUNĂTĂȚITĂ și Cadrele tehnico-inginerești muncitorii de la Uzina „Electroputere“ sunt tot mai mult preocupate pentru realiza mașini și aparataje a cu parametri tehnico-func­­ționali ridicați așa cum, de altfel, s-au angajat în ma­rea întrecere. In atelierul Araldit-1, spre exemplu^ din fabrica de aparataj, a intrat de curiile­ în fabricația de serie noul produs CIRS-10 kV cu construcție îmbună­tățită. In același timp, se pregătește trecerea la exe­­ curier o cutie și a aparatajului de tipul CIRS-20 kV, tot cu construcție îmbunătățită. FINALA CAMPIONATULUI REPUBLICAN DE OINĂ Ieri, pe stadionul „Cen­tral“ din Craiova a început finala campionatului repu­blican de oină la care par­ticipă, așa cum am anunțat la timp, cele mai bune zece echipe din țară, în ciuda ploii care n-a contenit nici o clipă, meciurile disputate s-au ridicat, totuși, la o bu­nă valoare. Iatg rezultatele din prima zi a finalei : Dinamo Bucu­rești — Avîntul Curcani : 10—9 . Combinatul poligrafic București — Biruința Ghe­­răiești : 7—3 ; Recolta Cras­­na — Tricolor Baia Mare: 12—5 . Avîntul Frasin — Avîntul Curcani : 13—13. întrecerile continuă azi. UTILAJ COMPLEX PENTRU SAPAREA ȘI DOZAREA ARGILEI La I.J.L. materiale de construcții și produse chi­mice Craiova au începu lucrările de montaj a unu utilaj pentru săpat și do­tat argila necesară fabri­cației cărămizilor. Prin pu­nerea în funcțiune a aces­tui mecanism complex, se vor înlocui un excavator și un buldozer, precum și munca a 40 de oameni pe schimb, asigurîndu-se, toto­dată, un amestec mai bun între degresant și argilă. á 8 în atelierul mecanic al I.A.S. Breasla , sub supravegherea șefului dică, se pune la punct distribuția la un motor de tractor U 65­1. de atelier Mihai Bă- Foto­­ .P. Ciutureanu În U.S. din județul Dolj Cum se aplică tehnologiile moderne in actuala campanie agricolă Volumul mare de lucrări din această toamnă obligă pe lucră­torii din I.A.S. să-și mobilizeze în continuare toate forțele și să organizeze minuțios procesul de producție pentru a strînge din cîmp toate recoltele în cel­­­ mai scurt timp și fără pierderi , și pentru a insămînța în con­­­­diții optime păioasele pe vi­n­­treaga suprafață planificată. 8 Succesele obținute la cultura­­ griului și orzului în această va­­t­ră (3140 kg la grîu și 3400 kg 0 la orz — producție medie pe Ei­ba) reclamă cele mai eficiente 8 măsuri pentru valorificarea 8 la întreaga capacitate a bazei 8 tehnico-materiale de care dis­­­ punem, impunîndu-ne să execu­ți­tăm lucrări la cel mai înalt ni­­­­­vel calitativ și să ne încadrăm 8 în epoca optimă de semănat. 8 Acestea vor concura la îndepli­­­­nirea cu succes a hotărîrii nea­­tantă activitate, se aplică pro­­ge­stie ,se a depăși în vara vik­­cedee înaintate cum sunt fora­­j toate nu numai producțiile pla­­juS cu diamante, forajul d­i­­gg­nificate, ci și mediile pe fu­­rnizat și forajul pe jet. Iată, g dei care s-au atins în 1972, deci, relatate succint cîteva ding pentru lificarea succese, preocupările sondorilor craio- B ,0r de pînă acum) unitățile din veni, preocupări care atestă . Trustul I.A.S. Dolj dispun de permanența unui efort creator,­­ o găm­ă largă de elemente ce căutarea acelor soluții capabile , vaze­aza tehnologiile moderne, “între care amintim sămînța ca sa sporească productivitatea a un potențial ridicat din soiuri muncii, accelerarea procesului ■ valoroase, cantități mai mari de producție,­­ de îngrășăminte chimice, ma­­ re extinde forajul de mare adîncime Sondorii craioveni desfășoară tot mai larg întrecerea socialistă pentru identificarea și punerea în valoare a unor noi rezerve de hidrocarburi necesare econo­miei naționale. în acest sens, cadrele tehnico-inginerești și muncitorii și-au propus, conform prevederilor de plan, să extindă forajul de mare adîncime. Pînă acum ei au terminat de foraj o sondă de 5083 metri, iar în prezent se lucrează intens la alte cinci sonde de mare adîn­cime. Cele mai bune rezultate le-a obținut destoinicul maistru Ion Pantazi care, în primele nouă luni expirate din anul curent, a depășit sarcinile de plan cu 126 metri forați. In același timp, comunistului Constantin Frăți­­loiu, împreună cu muncitori din subordine, i s-a încredințat misiunea de a executa lucrările de montaj la o nouă sondă de mare adîncime (5 000 metri) de tipul F 320 Diesel electrică, prima de acest fel care se aplică în­­tr-un strat de zăcămînt, în țara noastră. Pentru obținerea unor rezultate cit mai bune în a­­ceastă pretențioasă dar drapoi­ NICOLAE POPESCU inginer șef al Trustului I.A.S. Dolj sunt noi perfecționate și de ma­re randament, precum și o ex­periență mai bogată în obți­nerea de producții sporite. So­iurile productive ce se vor ex­tinde în această toamnă pe mari suprafețe sînt Aurora, Caucaz, Lovrin, Libelula și al­tele. Spre deosebire de anul trecut, în acest an dispunem de cantități suficiente de sămîn­­ță din soiurile amintite, soiuri ce sînt de acum adaptate con­dițiilor din județul Dolj. In toate unitățile noastre, se a­­cordă mare importanță fondu­lui de sămînță pentru anul vii­tor, în care scop se însămîn­­țează în acest an pe 5000 ha grîu pentru soiurile semincere din soiurile și înmulțirile cele mai valoroase. Pe suprafața de 1500 ha se va insămînța grîu pentru elită, iar pe 3500 ha pentru înmulțirea întîi. Amin­team de preocupările ce există pentru extinderea soiurilor va­loroase. Astfel, dacă Bezostaia anul trecut a fost însămințat pe 70 la sută din suprafață, in toamna aceasta ocupă numai 49 la sută, adică 7000 hectare, pon­derea fiind deținută de soiurile Aurora (5855 ha), Caucaz­ (1150 ha), Excelsior (1750 ha) și alte soiuri (1245 ha). (Continuare în pag. a III-a) •a «­­_ VA INF­ORM­A­M DE­SPRE Eticheta de calitate și estetică „Frumos industrial ” Preocupările cu privire la estetica indus­­­­trială, materializate în majoritatea țărilor , dezvoltate din punct de vedere economic, prin = forme organizatorice bine conturate cum sunt­­ institute de estetică industrială, comitete­­ naționale sau pe ramuri, birouri de estetică și industrială etc., au condus pretutindeni și la­­ acordarea unor distincții, diplome, medalii,­­ premii. Astfel, în Franța, în fiecare an se­­ acordă distincția „Beauté industrie", premiul­­ „Oscar“ pentru ambalaje și altele g­ria, premiul „Mîinii de aur“, în în Bulga- Belgia, „ ,,Semnul de aur“, în Anglia, premiul „Duce­­­­lui de Edinburg“. Cu alte denumiri, în Ce­­­­hoislovacia, Polonia, Iugoslavia,­ U.R.S.S.,­­ Ungaria, S.U.A., R. F. a Germaniei se acordă joi o serie de premii, diplome, medalii etc.­­ Acordarea unor asemenea distincții devine un eveniment deosebit in viața economică, iar­­ produsele medaliate sunt privite ca adevă­­­­rate „vedete“ ale creației industriale. In com­­i­­petiția internă sau internațională, ele sunt­­ preferate altora cu funcționalități similare,­­ deoarece aprecierea creatorilor este o garan­­­­ție sigură a calității utilitare și estetice. §§ In acest context, Ministerul Industriei d­ Ușoare a transmis ordinul, nr. 1104 pentru­­ aprobarea regulamentului privind instituirea §5 și acordarea — prin Institutul de Creație In­n­­dustrială și Estetica Producției (I.C.I.E.P.). jg — a etichetei de estetică și calitate ,,Frumos­­ industrial“.­­ Scopul acordării acestei mărci constă în­­ popularizarea celor mai reușite produse ale­­ întreprinderilor industriale subordonate . M.I.U. Produsele distinse cu eticheta de estfe­­­­tică și calitate „Frumos industrial“ vor fi­­ popularizate în țară și străinătate prin grija la și pe cheltuielile­ I.C.I.E.P. și vor fi prezen­t...............""lilillllllilllllllillllli­tate la concursurile ce se vor organiza atît­­ t pe plan intern, cit și peste hotare, precum și g la alte competiții organizate sub egida — Aso­­­­ciației Internaționale de Estetică Industrială ” sau a altor organizații similare. Concomitent, g vor fi popularizați producătorii și creatorii­­ produselor distinse, facilitîndu-li-se organi- g­­zarea sau prezentarea în expoziții in­dividua­­­­­le, de grup sau de ramură. g Eticheta „Frumos industrial“ se va acorda g tuturor produselor realizate de întreprinde­­­rile ce aparțin de dacă îndeplinesc, g cumulativ, o serie de condiții­­ [UNK] corespund din g1 punct de vedere utilitar necesităților pentru g care au fost realizate: satisfac necesitățile gg de estetică, ca formă, colorit, linie etc., for­­­mind un întreg armonios, inclusiv grafica gg aferentă , îndeplinesc condițiile de calitate M prevăzute de standarde, norme interne de­­ fabricație, caiete de sarcini etc. ; asigură o eficiență economică sporită comparativ cu­­ alte produse similare din țară și străinătate. g Eticheta de estetică și calitate „Frumos in­­­dustrial“ se va acorda de către I.C.I.E.P., la­­ cererea părții interesate, pe baza hotărîrilor , comisiilor de apreciere, formate din delegații , ministerelor și organelor centrale beneficia­ l­­re, precum și din oameni de știință, artă, , specialiști, tehnicieni, fruntași în producție , și delegați ai organizațiilor obștești. Colectivele de muncă din întreprinderile de gg pe raza județului nostru, ce aparțin de jos se vor strădui să depună eforturi susținute­­ g pentru a crea produse de înaltă ținută este- gg­tică și de calitate bună, astfel ca, în cel mai­­­ scurt timp, ele să primească marca „Fru­­g­mos industrial“, g N. PETOLESCU : II iu

Next