Inainte, ianuarie 1973 (Anul 30, nr. 8653-8676)

1973-01-31 / nr. 8676

L itatea cu­turală etalon este incă în stadiul... intențiilor Deși a trecut destulă vreme de cînd s-a hotărît ca zece cămine culturale din județul nostru să desfășoare o activi­tate etalon, urmînd ca și cele­lalte unități similare să îm­părtășească din experiența po­zitivă, aplicînd-o în funcție de condițiile locale specifice, la unele cămine, între care și cel din Cernătești, o aseme­nea inițiativă este încă în stadiul... intențiilor. Edificator în acest sens este sondajul în­treprins zilele trecute, în pli­nă perioadă optimă de desfă­șurare a activității culturale. ..Cînd am aflat că în cele zece cămine culturale progra­mate pentru a deveni etalon, se află inclus și cel din co­muna noastră, am fost bucu­roși de cinstea ce ni se face, dar și pătrunși de responsa­bilitatea sarcinilor ce ne re­vin — sublinia primul nostru interlocutor, tov. Gh. Cojoca­­ru, vicepreședinte al comite­tului executiv al Consiliului popular comunal Cernătești- Cum era firesc, am chibzu­it cu toții, elaborînd o serie de măsuri menite să asigure o activitate cultural-educativă permanentă, cu adevărat eta­lon. S-a pornit bine, dar, pe parcurs, inițiativele s-au pier­dut, cred și datorită faptului că la conducerea căminului, în acest interval, au fost trei directori. Și, iată că, după a­­tîta vreme, nu s-a reușit per­manentizarea formațiilor, con­tinuitatea acțiunilor, transfe­rul unor activități de la cen­tru în toate cele­­ cinci sate ale comunei. Din obiectivele mai importante ale planului care vizau activitatea etalon, doar cîteva s-au înfăptuit: inaugurarea punctului muzeis­tic în cula restaurată, men­ținerea brigăzii artistice de agitație și a grupului vocal, revitalizarea activității cămi­nului sătesc Țiu, populariza­rea documentelor de partid. Cei 65 de intelectuali nu răs­pund în egală măsură solici­tărilor. Unii dintre ei nici nu au trecut pe la căminul de centru, cu deosebire mă re­fer la Lucia Bîrsan, Grigore Barbu, Constantin Mărinică, Doina Popescu, Aneta Marina, Constantina Lepădatu, cadre didactice la școala din Raz­­nic, care de fapt sunt absen­te și de la căminul sătesc. E surprinzător, dar acum, la început de an, în plin sezon cultural, activitatea se rezu­mă la... vizionări de filme, e­­misiuni la televizor și la mun­ca cu... cartea. Cu o aseme­nea carte de vizită nu putem vorbi de activitate etalon, care, de ce să n-o spunem, la noi constituie un deziderat“. La Cernătești Dar, pînă cînd durează acți­unea de prospectare a speci­ficului activității etalon ? ,,Nu mai puțin adevărat este și faptul că toate forțele in­telectuale au fost canalizate în direcția organizării punctului muzeistic — ne spunea învă­țătorul pensionar Nicolae Pîr­­vulescu — și poate de aceea nu am reușit să desfășurăm o activitate pe toate planurile, permanentă, etalon. Dar nu putem trece cu vederea faptul că au fost unele perioade cînd activitatea putea fi considerată etalon. Deci, se poate, și cred că, dacă toți vom sprijini pe directorul căminului și vom materializa planul de măsuri, nu peste multă vreme se va putea vorbi de o activitate eta­lonă. Cele trei cămine culturale de pe raza comunei oferă condiții optime de desfășura­re a unei permanente activi­tăți politico-educative, dar, așa cum subliniau interlocu­torii noștri, trebuie ca iniția­tivele să nu se piardă pe... drum. Planul actual de mun­că cuprinde o serie de acți­uni, care sperăm că se vor întreprinde și în felul acesta se poate depăși stadiul de... intenție. De altfel, după cum ne-a confirmat tovarășul Ma­rin Badea, locțiitorul secreta­rului comitetului comunal de partid, directorul căminului cultural, deși în luna ianua­rie nu s-au prezentat specta­cole și n-a fost inițiată susținută propagandă politico-­­ culturală, totuși, s-a reușit să se alcătuiască o brigadă știin­țifică locală, s-a reorganizat grupul de lectori care își va desfășura activitatea și pe ba­za tematicilor sugerate de cetățeni, s-au activizat forma­țiile artistice din satele Țiu și Raznic, s-au stabilit schim­burile cultural-artistice între sate, în așa fel încît să de­termine o emulație și o vie prezență, s-au inițiat ,,Sfatul specialistului“ și „Tribuna frun­tașului în muncă și a bunului gospodar“ — premise care dau certitudinea revirimentului aș­teptat. Considerăm oportună vizi­unea de ansamblu a activită­ții, dar n-am dori să rămînă în... filele planului de muncă, ci să constituie oricînd pentru oricine o activitate era­și­lon. Și asta, într-un timp cît mai scurt. MONDOC­P, gl! Fotoreporterul t­ip nostru a sur­i­­| prins pe dansa­­­­torii din Cernă­­­­tești evoluînd­­ intr-un specta­l­col folcloric. ÎNAINTE Conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I ziarului „România liberă (Urmare din pag­­i) cipat tovarășii Ion Gheor­­ghe Maurer, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Ră­­d­ulescu, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mi­­hai Gere, Constantin Stă­­tescu, secretarul Consiliu­lui de Stat, Teodor Mari­­nescu, șeful secției de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor, precum și reprezentanți ai condu­cerilor ziarelor centrale, Radioteleviziunii și Agen­ției Române de presă „Agerpres“, vechi colabora­tori ai ziarului­ După iumînarea înaltei distincții, mulțumind pen­tru deosebita prețuire pe care conducerea partidului și statului o acordă activi­tății ziarului, tovarășul Octavian Paler, redactor­­șef al ,,României libere“, a spus : In memoria noastră, a re­dactorilor ziarului, va ra­mme pentru totdeauna a­­cest moment sărbătoresc. După cum, evocînd cele trei decenii de existență a ziarului, ne-a emoționat gradul că ,,România liberă" și-a început drumul în is­toria presei românești, pur­­tînd din neagră ilegalitate cuvîntul partidului către cititori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot și strălucit militant revoluționar, Dum­neavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, împli­nea 25 de ani într-una din închisorile unde fascistă întemnițase teroarea îm­preună cu luptătorii comu­niști și umbra lui Bălcescu și cea a lui Tudor Vladimi­­rescu, a lui Horia, durerile seculare și visurile cele mai sfinte de libertate și dreptate ale neamului nos­tru, înțelegem că onoarea ce ni se face implică pentru noi o superioară responsa­bilitate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toată pa­siunea și priceperea noas­tră, să fim demni de a­­ceastă cinste, de încrederea ce ne-o acordați. Vom căuta să înlăturăm din munca noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de forma­lism, pentru ca scrisul nos­tru să răspundă exigențelor actuale ale partidului, ale cititorilor, la înalta tempe­ratură spirituală a ideilor prin care­ Dumneavoastră tovarășe Ceaușescu, ați lu­minat drumul spre trium­ful a tot ce este nou și slu­jește progresul națiunii noastre socialiste. Știm bine că în articolele noas­tre mai există încă destul steril și că minunata Dum­neavoastră chemare de a se grăbi procesul dezvoltării țării prin eforturi de gîn­­dire ni se adresează și nouă. Vom sluji cu toată abne­gația cauza Partidului a că­rui luptă a făcut ca numele simbolic al ziarului ,,Româ­nia liberă“ — înscris ca o speranță și ca un mesaj de luptă pe frontispiciul unei publicații ilegale acum trei decenii să fie adevărul țării de azi. Tovarășul NICOL­A­E CEAUȘESCU a felicitat călduros colectivul redacției ziarului „România liberă“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducă­tori de partid și de stat s-au întreținut apoi într-o atmosferă caldă, tovără­șească, cu cei prezenți. (Agerpress © HANDBAL Duminică după amiază s-a desfășurat o nouă etapă a campionatului municipal de calificare al juniorilor și șco­larilor. Lidera clasamentului, formația Liceului industrial de chimie, a dispus de echipa Li­ceului nr. 3 cu categoricul scor de 31—9 (17—3). De la învin­gători s-au detașat Ion Popes­cu și Toader Filip, autori a câte 11 puncte. Comportîndu-se foarte bine, echipa Liceului „N. Bălcescu“ a dispus de cea a Grupului șco­lar de chimie cu 32—15 (16—6). Formația Grupului școlar e­­nergetic a învins la limită e­­chipa Liceului industrial de construcții mașini : 23—22 (11—11). Echipa Școlii sporti­ve II a evoluat și de astă dată excelent, întrecînd for­mația Grupului școlar comer­cial cu severul scor de 24—7 (11-5). In cadrul competiției dota­tă cu „Cupa Republicii“, s-au înregistrat următoarele re­zultate : Feminin . Școala sportivă Craiova — Știința Segarcea 18—15 (9—4) . Școala generală nr. 18 Craiova — Voința Cra­iova 12—16 (7—7). Masculin : Școala sportivă — Chimia 18—17 (8—8). P. VASILE, coresp.­ ­ VOLEI DIVIZIA DE JUNIORI ȘI ȘCOLARI In prima etapă din returul acestui campionat, cu un plus de mobilizare și gîndire tac­tică, echipa Liceului „Frații Buzești“ a reușit să învingă formația Școlii sportive cu 3—0 (12, 12, 13). Foarte bun arbitrajul cu­plului bucureștean Covaci (arbitru internațional și Mu­gur Nicolau (arbitru republi­can și secretarul tehnic al Fe­derației Române de Volei). CAMPIONATUL MUNICIPAL DE CALIFICARE FEMININ : Liceul „Nicolae Titulescu“ — Liceul „T. Arghezi“ 3—0 ; Liceul nr. 3 — Liceul „Frații Buzești“ 0—3 ; Liceul pedago­gic — Liceul ,,N. Titulescu“ 1—3 ; Grupul școlar comerci­al L.F.R. 3—0 ; Școala spor­tivă II — Liceul „T. Arghe­zi“ 1—3. M. IUREȘ coresp. # BASCHET In sala de gimnastică a Li­ceului Nicolae Bălcescu“ din Craiova s-a defășurat prima e­­tapă a returului campionatului de baschet din cadrul divizi­ei școlare a juniorilor. Cu a­­cest prilej, s-au întîlnit echi­pele feminine ale „Nicolae Bălcescu“ și Liceului Școlii sportive Craiova. In urma desfășurării meciului (de un nivel scăzut din punct de vedere tehnic), echipa Liceu­lui „Nicolae Bălcescu“ a fost învinsă cu scorul de 55—59 (32—27). D. BURLACU coresp. memento TEATRU CU EXPOZITII Teatrul National, orele 20 : NEVESTELE­­ VESELE DIN WINDSOR, EE9MT3HI „Patria“ (telefon 13850), fil­mul: VACANȚA LA ROMA, orele­­ 11; 15;30; 18; 20;30. „Central“ (telefon 14029), filmul : FETE IN SOARE, o­­rele 9; 11; 15; 17; 21. „30 Decembrie“ (telefo­n1080), filmul : AL TREILEA, orele 11; 15; 17; 19; 21. „23 August“ (telefon 14448), filmul : NOI TREI ȘI CÎINE­­LE, orele 10; 14; 16; 18; 20. „8 Mai“ (telefon 34285), fil­­­­mul : O DUMINICĂ PIERDU­­T TA, orele 16; 18; 20. „30 Decembrie“ — Băilești, filmul: LOVE STORY. „Arta“ — Calafat, filmul : BUCĂTĂREASA. „8 Mai“ — Filiași, filmul: PARADA CIRCULUI. „Victoria“ — Segarcea, fil­mul: ÎNCEPUTUL. MIERCURI 31 IANUARIE 9.00 Curs de limba engleză. 9.30 De la Alfa la Omega — enciclopedie ,pentru elevi. 10.00 Telex. 10.05 Mai aveți o întrebare? (reluare). 10,40 La ordinea zilei. Azi în județul Dolj (reluare). 10,55 Avanpre­mieră. 11,00 Revista literară TV­rnal (reluare). 11,40 Film­­e­,,Pe urmele lui Capi­țal. 12,40 Telex tehnico-științific (reluare). 13,00 Telejurnal. 17,30 Curs de limba germană. 18,00 Telex. 18,05 Tragerea pronoexpres. 18,15 întrebări și răspunsuri. 18,40 Aniver­sarea unui cor. 19,00 Timp și anotimp în agricultură. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Teleobiectiv. 20,20 Te­­lecinemateca. „Strada Pree­­riilor“. 21,50 Florica Bodeuț. Vechi doine bihorene. 22,00 24 de ore. România în lume. 22,40 Gala maeștrilor. 23,00 Baschet masculin: Dinamo Expoziția S.U.A. „TEHNO- București — Ignis Varese în LOGIA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT“ __ sferturile de finală ale „Cupei deschisă în holul Universității Campionilor Europeni“. Inre­­din Craiova. Fistrare de la sala Floreasca. Expoziția de pictură și gra­fică a cenaclului ,,C. BRÂN­­CUȘI" din Craiova, deschisă la Casa de cultură din Cala­fat. TV sectorul de magazine strada Simion Bărnuțiu nr. 12 deschiderea unor unități de desfa­cere a produselor Gostat. Magazinul Gostat—Craiova anga­jează, prin concurs, gestionari, și vînzători cu îndeplinirea condițiilor prevăzute în Legea nr. 22/1969 JL a ■ 31 — I — 1973 M „­rotașul celu­b­at-in premieră pe țară Teatrul de păpuși din Craiova a prezentat cu suc­ces, in premieră pe țară, „Croitora­șul cel viteaz“, dramatizare de Maria Cup­­cea după Frații Grimm. Beneficiind de o viziune creatoare, mesajul povesti­rii se amplifică pe tot parcursul desfășurării spec­tacolului, ca, in final, iste­țimea și vitejia personaju­lui principal să rezolve con­flictul dintre bine și rău într-o manieră firească, subliniată de concepția re­gizorală inovatoare a lui Horia Davidescu. Mai mult, scriitura dramatică, în vi­ziunea regizorală, s-a imbo­gățit prin dialogul continuu dintre personajul central și cele auxiliare imprimînd, astfel, spectacolului un ritm vioi, antrenant. Horia Davidescu, plecind de la ideea exagerării trăsături­lor personajelor negative pînă la grotesc, interpre­tate fabulos de actorii Ion Pavlescu, Vasile Cosma și Iancu Goanță de la Teatrul Național craiovean, pentru a reliefa istețimea Croito­­rașu­lui, eroul care învinge peste tot, reușește prin acel dozaj lirico-comic să creeze atmosfera de basm, disputa din totdeauna dintre bine și rău, echilibrul spectaco­lului. Păpușa erou — Croi­­torașul cel viteaz — de la prima apariție în scenă și pînă la cortina finală, în interpretarea lui Mircea Surdu și minuită de Adria­na Stamate, devine un prie­ten de care copiii specta­tori cu greu se pot despărți, u­n personaj admira­bil realizat de cei doi ar­tiști. Firește, în antiteză cu profilul moral al personaju­lui pozitiv, păpușile care simbolizează pe cei doi bandiți, însuflețite de vo­cile lui Ion Pavlescu și Vrabie. Vsevolod și de mî­­nuitorii Coca Constantines­cu și Dan Dumitrescu în chiproc­ou­rile pe care le creează, subliniază istețimea Croitorașului. Uriașul (Ian­cu Goanță), cu o mască enormă sub care se ascun­de o minte cît un bob de linie, ca și cei doi războinici (Vasile Cosma și Ion Pa­v­­lescu) înfumurați dar fri­coși, nevoie mare, depun armele ignoranței și lași­tății la picioarele micuțului dar iscusitului Croitoraș, în aplauzele micilor spectatori. Cei trei actori ai Naționalu­lui craiovean, colaboratori statornici ai Teatrului de pă­puși, și în acest spectacol „mic“ au fost „mari“ con­tribuind la reușita generală a premierei. De remarcat și aportul celorlalți interpreți și mînuitori: Alexandra Davidescu, Rodica Spătaru, Castel Ionescu, Dan Dumi­trescu. Eustațiu Gregorian, ace­lași inspirat scenograf pe care-l cunoaștem de la a­­titea spectacole, nu se des­­minte, sugerîndu-ne prin arta sa cadrul adecvat țe­săturii dramatice. Fiecare păpușă, ca de altfel și măș­tile sub care s-au ascuns actorii de la Naționalul craiovean, prin forța lor expresivă, au creat carac­tere tipice și, totodată, co­municative. De notat exe­cuția ireproșabilă a păpuși­­lor, aparținînd Raiei Eea­­lecțchi. Muzica vioaie, antrenan­tă, un partener mai mult decît util Croitorașului cel viteaz, subliniază pe tot parcursul său, cit mai ales prin refren, calitățile per­sonajului pozitiv. întreaga partitură muzicală, aparți­nînd Smarandei Oțeanu, servește minunat intenții­lor regizorale­„Croitorașul cel viteaz“ este un spectacol agreabil care se adresează deopotri­vă copiilor și adulților, fiind o reușită a Teatrului de păpuși. PUICA M. Săptămîna trecută am fost martorul unor secvențe din „filmul de lung metraj“ al complexelor pregătiri efectua­te de jucătorii din lotul U­­niversității Craiova. Ieșirea pe platoul de pregă­tiri se făcea de două ori pe zi, ambele ședințe avînd o du­rată de 120—150 de minute, timp în care 20 de jucători executau pînă la epuizare e­­xercițiile înscrise în carnetul de lucru al antrenorilor C. Cernăianu și C. Oțet. Pînă la epuizare pentru că fiecare ju­cător era conștient că, numai printr-o minuțioasă pregătire, printr-un efort deosebit se poate ajunge la dezvoltarea forței fizice necesare încrîn­­cenatei lupte sportive ce va începe la 11 martie. Obiecti­vele ce trebuie atinse în a­­ceastă perioadă sunt : dezvol­tarea rezistenței în regim de viteză, dezvoltarea vitezei-for­­ță, îmbunătățirea procedeelor tehnice specifice postului, or­ganizarea și omogenizarea jo­cului echipei. Eforturile fizice, conjugate cu dorința reușitei, devin pentru fiecare jucător sensul acestor pregătiri. Iată pentru ce, de la ex­perimentații Deselnicu, Velea, Strîmbeanu sau Sameș pînă la proaspăt introdușii în a­­cest regim dur, Păunescu, Stăncescu, Bondrea, Mincioa­­gă sau Marcu, cei 7500 de metri alergați zilnic pe pante cu o înclinare de 30—40 de grade, alergările cu ruperi de ritm, exercițiile de pasare a mingei în viteză sau cele de sală ca : haltere, mingi me­dicinale, flotări, genoflexiuni — sunt la fel de istovitoare dar la fel de necesare, iată pentru ce, aici pe platourile de pregătire, cei 20 de jucă­tori ai Universității Craiova se supun liber consimțit com­plexelor exerciții pentru dez­voltarea forței picioarelor, brațelor, a centurii abdomi­a­nale și a spatelui, a exer­­cițiilor pentru dezvoltarea re­zistenței în regim de forță etc. Și toate acestea se execută de întregul lot cu dîrzenie și conștiinciozitate pentru că ele duc, în mod sigur, la dobân­direa unui grad superior de pregătire care să permită in­stalarea și menținerea formei sportive pe toată durata pe­rioadei competiționale. Chiar pentru jucătorii mai tineri în lot, această obositoare pregă­tire apare acum ca firească și a fost adoptată cu interes. Stăncescu, Păunescu, Mincioa­­gă sau Marcu nu au mai par­ticipat la o asemenea pregă­tire, dar sunt acum convinși că numai astfel își pot desă­­vîrși forma sportivă. Marcu, care datorită unui complex de împrejurări nu a fost su­pus unor asemenea pregătiri, se declara satisfăcut că forța fizică, rezistența în joc se vor adăuga acum talentului său de bun tehnician. Un singur jucător a aplicat în această perioadă un regim special de pregătire: Oble­­menco. După un riguros con­trol medical, soldat cu avizul de începere a pregătirilor, tu­narul echipei a început prin exerciții de acomodare ia e­­fort reușind ca, în scurt timp, să facă progrese. In ziua de 23 ianuarie, el a alergat 5000 de metri în ritm de 2/4, iar zilnic a făcut la sală exerciții de refacere și întărire a mus­culaturii peretelui abdominal, ceea ce a mulțumit atît pe antrenori cît și pe medicul lotului, dr. V. Frînculescu, a­­tenți permanent la readapta­rea la efort a organismului acestui jucător. Sperăm într-o completă refacere a lui Oble­­menco și în apariția sa cît­ mai curînd în meciurile ofi­ciale. Dar iată și lotul care a par­curs în aceste zile prima pe­rioadă de pregătiri în vede­rea returului campionatului de fotbal : portari: Manta, Oprea, Papuc; fundași: Niculescu, Deselnicu, Sameș, Velea, Bă­­din; mijlocași: Strîmbeanu, I­­van, Păunescu; înaintași: Ța­­rălungă, Niță, Oblemenco, Bă­lan, Stăncescu, Bondrea, Mar­cu, Pană și Mincioagă. VIRGIL VASILESCU έNSEMNĂRI Pregătirile Universității Craiova (II) ^0 VREMEA Prevederea pentru 31 ia­nuarie. Vreme cu cerul aco­perit. Izolat — ninsori. Vîntul va sufla i potrivit. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse între minus 5 și minus 2 gra­de, iar maximele între minus 2 și plus 2 grade. Mica publicitate anunț de familie FAMILIA GODEANU anun­ță cu aceeași adîncă durere împlinirea a 11 ani de la de­cesul regretatului soț, tată și bunic GAVRIL GODEANU — învățător, azi 31 ianuarie 1973. Un gînd pios pentru el. PIERDERI Pierdut carnet student pe numele Bomba și Ion. Se de­clară nul. (214) Pierdut carnet și legitimație student, pe numele Ganță Gheorghe. Se declară nule. (216) Pierdut buletin identitate și legitimație serviciu, pe nume­le Cîrjan Constantin. Se de­clară nule. (217) Pierdut ecuson U.R.A. Cra­iova, pe numele Voicu Gheor­ghe. Se declară nul. (210) Pierdut carnet student, pe numele Popa Dumitru. Se de­clară nul. (211) Pierdut legitimație serviciu, „Electroputere“ Craiova, pe numele Popa Gheorghe. Se dc­­lară nulă. (212) Pierdut carnet student pe numele Iovan Marcel. Se de­clară nul. (213) Pierdut certificat naștere e­­liberat de consiliul popular Rasnic — Dolj, pe numele Gheorghe Nicolae. Se declară nul. (215) str. Prelungirea Severinului nr. 170 Muncitori pentru calificare prin cursuri de scurtă durată cu scoatere din produc­ție, în meseria de mașinist la utilaje pen­tru terasamente. Se primesc înscrieri pînă la 9 februarie 1973. Condiții: — absolvenți a 7—8 clase elementare — stagiul militar satisfăcut. Informații la telefon 1.25.08. Uzina de construcții de mașini Reșița Recrutează muncitori necalificați pentru calificare prin cursuri de scurtă durată cu participarea în producție în meseriile de :­­ strungar, forjor, turnător formar și sudor. Condiții: — să fie absolvenți a 7—12 clase — să aibă vîrsta între 17 ani și patru luni — 40 ani. Pentru meseriile de forjor și turnător format se primesc și absolvenți a 4—10 clase elementare. Pe timpul școlarizării se asigură un sa­lariu minim de 1000 lei. Se asigură cazare la cămin și masa la cantina uzinei, contra cost. Se decontează biletele de călătorie. J \

Next