Inainte, martie 1973 (Anul 30, nr. 8701-8727)

1973-03-22 / nr. 8719

k i 2 Educația c a pionierilor Analiza activității instruc­­tiv-educative la sfîrșitul tri­mestrului X al acestui an șco­lar a evidențiat un fapt îm­bucurător : rezultatele bune și foarte bune obținute de pio­nierii și școlarii județului nostru sînt expresia activiză­rii lor politice, în care consi­liile pionierești, atent îndru­mate și sprijinite de organiza­țiile de partid din școli, au adus o contribuție esențială alături de ceilalți factori e­­ducaționali. Intr-adevăr, angajamentul solemn „Voi învăța și voi munci...“, luat de fiecare pio­nier la primirea în organiza­ție, a devenit o realitate, o dominantă a activității aces­tora. Grijii deosebite și răspun­derii cu care partidul nostru, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu, se preocupă de tî­­năra generație, viitorul nați­unii noastre socialiste, i se răspunde­­ printr-o entuziastă hotărîre a tuturor pionierilor pentru ca îndemnul secreta­rului general al partidului să prindă viață în fiecare gru­pă, detașament și unitate de pionieri. In județul nostru, atît con­siliile pionierești din școli cît și consiliile comunale ale or­ganizației pionierilor, râspun­­zînd chemării Forumului Na­țional al Organizației pionie­rilor, au declarat anul șco­lar 1972/1973 „an al marilor izbînzi și succese la învăță­tură“. Urmărind atent modul cum sînt preocupate pentru rezol­varea acestei sarcini impor­tante, brigăzi comune ale con­siliului județean al organiza­ției pionierilor și Inspectora­tului școlar județean s-au de­plasat, în primul trimestru, în peste 36 de comune ale județului, iar în prezent au fost investigate încă 35 de consilii comunale și 22 de școli în municipiul Craiova. Constatările noastre, discuții­le cu pionieri și elevi, cu ca­dre didactice și un număr însemnat de părinți atestă preocuparea tuturor factorilor pentru asigurarea succesului școlar. Intr-un număr însemnat de școli vizitate, valențele pio­nierilor se răsfrîng asupra capacității informaționale copiilor ca un reflex al cali­a­tății acțiunilor întreprinse. Am putea spune chiar că ac­tivitățile pionierești, rațional dozate, se reflectă în rezul­tate foarte bune la învățătu­ră. Astfel de situații îmbucu­rătoare se întîlnesc în școlile generale Segarcea, Dăbuleni, Brădești, Coșoveni,­­ Valea Stanciului, Podari, Băilești (școlile generale nr. 2, 5, 7), școlile generale nr. 7, 9, 10, 11, 12, 13, 21, 22, 23, 24, 29, 30, din municipiul Craiova, ca și la liceele „Nicolae Băl­­cescu“ și „Frații Buzești“ din Craiova, liceele din Melinești, Cetate și multe altele. In toate aceste unități șco­lare, grupele pionierești au devenit centre active ale miș­cării pionierești care sprijină și organizează activitatea de întrajutorare tovărășească la învățătură. Detașamentele de pionieri, laborator al inițiati­vei și experienței pionierești, analizează cu temeinicie, în cadrul adunărilor tematice lunare, rezultatele obținute de pionieri la învățătură și, cu sprijinul comandanților instructori de detașament, iau măsuri pozitive în acest sens. Dezbaterea cu exigență în ca­drul adunărilor de detașa­mente sau în unități a unor materiale legate de învățătu­ră, cît și pătrunderea presei pentru tineret — ca­­ mijloc de circulație a informației politice în rîndul elevilor — au contribuit din plin la creș­terea responsabilității sociale a fiecărui pionier și școlar în îndeplinirea exemplară a acestei îndatoriri. Folosind eficient mijloacele moderne de predare, legînd tot mai mult cunoștințele teoretice de practică, folosind rațional ba­­za didactico-materială tot mai înfloritoare ca și atelierele­școală în educarea elevilor prin muncă și pentru muncă,­­cadrele didactice din județul nostru își aduc din plin con­­ribuția la buna pregătire foretică și practică a pio­­ierilor și școlarilor noștri. ,"j Semafoarele“ pionierești, a­­părute în multe școli ale ju­dețului nostru, ca și celelalte mijloace ale agitației vizuale pe care consiliile pionierești din școli se folosesc cu succes în mobilizarea pionierilor la îndeplinirea exemplară a sar­cinilor ce le revin, confirmă și subliniază interesul pe ca­re toți factorii educaționali din județ îl acordă acestei probleme. Pentru toți pionierii noștri, cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu adresate tuturor copiilor țarii de la tribuna celei de-a II-a Conferințe Na­ționale a Organizației pionie­rilor au fost, sunt și vor ră­­mîne mereu un îndemn și o deviză : „Vă chem pe voi, dragi prieteni, să răspundeți acestei înalte preocupări, a­­cestei griji pline de căldură, învățînd, învățînd și iar în­­vățînd, însușindu-vă cu neo­bosită sîrguință comorile științei și culturii“. Prof. H. V STOICULESCU președintele Consiliului ju­dețean al organizației pio­nierilor la Sraiaiaili Un univers exotic sub cupola de sticlă a Grădinii bo­tanice din Craiova... Foto : Fi. Roșoga Juristul vă răspunde Jenaru Nicolae — Craio­va, Serbu Ion — Segarcea. Prin Decretul nr. 52171972 se grațiază numai amenzile corecționale nu și cele apli­cate de către comisiile de ju­decată ca măsurii de influen­țare obștească, conform art. 27, lit. b, din Legea nr. 59/1968, sau cele aplicate conform Decretului nr. 153/1970. Costache Gheorghe­­ Cra­iova. Potrivit dispozițiilor Decre­tului nr. 285/1960 modificat, trebuie să primiți dreptul de alocație de stat pentru copii după 90 de zile calendaristice de la data cînd ați devenit angajat cu contract de muncă, pe durată nedeterminată. Marcu Dumitru — comuna Afumați. Activitatea depusă în ca­drul C.A.P., în perioada­ 1964—1969, nu ca angajat, ci ca membru cooperator, vă conferă drepturile derivînd din această calitate (dreptul de pensie C.A.P.). Deci nu poate fi operată în carnetul de muncă. Angajamentul a­­nexat la scrisoare îl puteți ri­dica de la redacția ziarului — secția scrisori. Ene Constantina — Craiova. Potrivit dispozițiilor art. 22 lt. g, din statutul asociației de locatari aprobat prin H.C.M. nr. 1678/1969, comitetul aso­ciației locatarilor are compe­tența să desfacă contractul de muncă sau convenția, conform prevederilor legale. împotriva acestei măsuri aveaui posibilitatea să faceți plîngere în termen de 7 zile la Judecătoria Craiova. Mititelu Ion — str. Pan­duri, comuna Bălcești, județul Vîlcea. Față de datele ce ni le furnizează scrisoarea dv., nu trebuie să puneți la îndoială paternitatea copilului deoare­ce concepția lui se plasează în perioada conviețuirii dv. cu soția. Aveți totuși posibilitatea să introduceți acțiune în tăgada paternității. NAȚA andrei consilier juridic I­N­A­I­N­T­E In programul de lucru al Editurii „Scrisul românesc“ Intîlniri cu cititorii In cadrul programului de activități culturale pe anul in curs, editura „Scrisul româ­nesc“ din Craiova a inițiat o serie­ de interesante acțiuni menite să popularizeze editura și cărțile tipărite, precum și proiectele imediate și de perspectivă. Totodată, aceste acțiuni s-au circumscris și tradiționalei Luni a cărții la sate, in care lucrătorii agri­coli se întîlnesc cu realizatorii cărților. Astfel, în colaborare cu Comitetul de cultură și e­­ducație socialistă Dolj, redac­torii editurii s-au deplasat în județ, la Segarcea și Băilești. La Segarcea, expunerea realizărilor și perspectivelor editurii a trezit un interes deosebit în rândul cititorilor, care au solicitat o serie de lămuriri privind cartea de specialitate (de agricultură, de mecanizare), cartea politi­că și cea de literatură bele­tristică. Din discuții a reieșit că se cere o mai strânsă legă­tură a librăriilor cu nevoile reale ale cititorilor, printr-un sondaj larg, care să asigure distribuția cărților in condi­țiile concrete ale fiecărei lo­calități. La Băilești, cartea de lite­ratură beletristică a stîrnit un interes real, participanții la întîlnire manifesting predi­lecții pentru literatura con­temporană, dar și pentru re­editarea unor ediții epuizate ale scriitorilor clasici. In aceeași perioadă, la in­vitația Casei de cultură din Strehaia, județul Mehedinți, reprezentanții editurii, cu pri­­lejul intilnirii care a avut loc, au angajat un viu schimb de opinii cu elevii și profesorii de la liceul din oraș, cu dife­riți oameni ai muncii ce se preocupă de aparițiile edito­riale. Au fost sugerate editu­rii o serie de teme pentru o eventuală publicare: valorifi­carea prin carte a monumen­telor din Oltenia; inițierea unei colecții de folclor; opi­nii despre cartea pentru tine­ret și copii; nevoile biblio­grafiei școlare și altele. In­­tîlnirea a constituit o valoroa­să experiență pentru tînărul colectiv al editurii craiovene. Aceste colocvii publice, ce se cer continuate, datorită in­teresului de care se bucură, evidențiază interesul perma­nent și crescind al cititorilor din localitățile menționate, interes activ ce-și propune să contribuie la o orientare mai judicioasă și concretă a reali­­tăților editoriale. In acest fel, proiectele editorilor pot avea o realizare în deplin acord cu exigențele cititorilor, cu nevoia de carte din toate do­meniile de activitate. Editura „Scrisul românesc" demonstrează, încă de la în­ceput, că este preocupată să permanentizeze o asemenea formă de contact cu masele largi de cititori, formă care vine în completarea întîlniri­­lor organizate în librării, cu autorii, la apariția cărților. DAN­ ION VLAD redactor la Editura „Scrisul românesc“ Calitatea produselor (Urmare din pag. i­­nilor să se facă pe culori și desene , la introducerea în fabricație a modelelor noi să se pună mai pregnant accen­tul pe asigurarea asistenței tehnice, în sensul că mode­­lierii, tehnologii și alte cadre de specialiști să se găsească în preajma muncitorilor și, totodată, să fie expuse mo­delele omologate ; colectivele atelierelor să fie încunoștin­­țate din timp de produsele noi ce vor intra în lucru, pentru a fi luate măsurile corespunzătoare; aplicarea unor metode optime în con­­fecționatul industrial la toa­te sortimentele prevăzute în planul de producție al acestui an : organizarea „Paradei modei“ (în incinta fabricii ori în oraș) pentru a se sonda preferințele publicului asupra modelelor prezentate. E semnificativ faptul că, din rîndul muncitorilor, au pornit o serie de inițiative și acțiuni menite să contri­buie la folosirea integrală a timpului de lucru, înlăturarea risipei de materie primă, îm­bunătățirea calității produse­lor, care, în ultimă instanță, duc la sporirea eficienței e­­conomice. Așa, bunăoară, dat fiind numărul mare de sorti­mente și modele ce trebuie realizate, confecționerii au luat inițiativa de a-și însuși cît mai multe operații din procesul de fabricație. In prezent, un număr de peste 600 de muncitori pot executa cinci sau chiar mai multe faze din procesul tehnologic. Co­lectivul secției de croit ro­chii a lansat inițiativa „Să lucrăm 200 rochii lunar din materiale economisite“, care s-a bucurat de mare aderen­ță. Dovada? In semestrul II al anului trecut s-au execu­tat, din materialele economi­site, 3500 rochii și 180 fuste, iar în primele două luni ale acestui an 100 de rochii și 45 paltoane. O mai recentă inițiativă care merită evidențiată se intitulează: „Eu muncesc, eu controlez“, lansată în luna ianuarie a acestui an de mun­­citorii secției a II-a, care are ca obiectiv: confecționarea peste plan, în fiecare lună, a 700 de costume, în condi­țiile neadmiterii nici unui re­but. „Așa după cum se desprin­de din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februa­rie — 2 martie 1973—a ținut să precizeze ing. Margareta Nea­gu, șef al serviciului tehnic — colectivul fabricii noastre trebuie să facă mai mult de­cit pînă acum pe linia diver­sificării produselor. De altfel, trebuie să precizez că, încă din ultimul trimestru al anu­lui trecut, au fost încheiate contractele economice pentru producția întregului an 1973 care cuprind un mare număr de sortimente, de confecții pentru copii, femei și bărbați, însumind peste 1200 de mo­dele noi. O parte din acestea au fost deja executate cursul lunilor ianuarie și fe în­bruarie și livrate beneficiari­lor interni și externi. Este vorba de costume pentru co­pii, pardesie pentru fete și băieți, rochii de stofă pentru fete și femei, costume și sa­­couri pentru bărbați. Alte modele, din țesături subțiri pentru vară, se află în lucru, urmînd a fi livrate chiar din această lună“. „La noi — a completat se­cretara comitetului de partid — acționîndu-se ca pentru cultivarea ideii vigoare de responsabilitate în muncă, calitatea produselor constituie o problemă de demnitate muncitorească și patriotism Faptele o dovedesc cu priso­sință“... '® 22 — III — 1973 RISIPA ȘI GOSPODĂRIRE, DOUA NOȚIUNI CU CON­ȚINUTURI DIFERITE, ANTAGONICE, CARE GENEREA­ZĂ STĂRI DE FAPTE TOTAL OPUSE ȘI, CARE, NU POT FACE CASA BUNA ÎM­PREUNA, UNA DINTRE ELE TREBUIND SA DIS­PARĂ. ȘI, ACEASTA, ESTE RISIPA — MANIFESTARE INCOMPATIBILA CERIN­ȚELOR SOCIETĂȚII NOASTRE. IN ZILELE NOASTRE, APROAPE FIECA­RE OM AL MUNCII A ÎNȚELES CA, ÎN DUBLUL SAU ROL — DE PROPRIETAR ȘI PRODUCĂTOR — ARE DA­TORIA DE A DA CIT MAI MULT PENTRU CONTINUA NOASTRĂ PROSPERITATE, DE A GOSPODĂRI CU CEA MAI MARE GRIJA AVUTUL OBȘTESC, DE A CONTRI­BUI CU TOATE FORȚELE LA ÎMBOGĂȚIREA PERMA­NENTA A acestuia. DAR, DIN PĂCATE, CONTINUA SA MAI APARĂ, FE ICI PE COLO, ȘI FAPTE CE CONTRAVIN CELOR AFIR­MATE MAI SUS.­­FRONT COMUN ÎMPOTRIVA RISIPI­I, ■ ■ [UNK] [UNK] •' ■ [UNK] [UNK]'­............ CALE LIBERA INIȚIATIVELOR GOSPODĂREȘTII „Nu AvEM materiale!“—se scuză constructoRii, iar cînd au, numai să se gospodărească nu se gîndesc... O vizită recentă la șan­tierul de locuințe din Cra­­iovița Nouă, șantier al Trustului de construcții Craiova, ne-a oferit cîteva imagini pe care n-am re­zistat să nu le imortalizăm, spre a le pune și sub pri­virile celor care ar fi tre­buit să le vadă mai de mult, dar cărora, se pare, le-au scăpat. Priviți fotografia nr. 1. Pe acest loc a fost odată cărămidă. In ce cantități, nu știm. Vedem, însă, ce-a mai rămas , cărămizi nor­male sau eficiente, întregi dar mai ales sparte, mate­rial lemnos, conducte etc. — zac, încă prin noroi. Constructorii, cînd onorează prevederile nu-și de plan, răspund invariabil : „Nu avem materie primă. Furnizorii nu-și respectă obligațiile contractuale“. O fi și așa. Dar atunci cînd apar materialele, de ce dispare spiritul gospodă­resc ? Cu atît mai mult se im­pune să se folosească ra­țional ceea ce există, mai ales în situația în care producătorii nu ne pot sa­tisface, întotdeauna, inte­gral solicitările. Aceasta o știu­ și conducătorii șan­tierului, dar se pare că nu prea se sinchisesc, nici chiar cînd interesul lor este în joc ! Iată și fotografia nr. 2. Rugăm constructorii să ne spună prin ce metode au reușit să „depoziteze“ atît de „bine“ această cărămi­dă de placat, ori blocurile de beton celular autoclavi­­zat? Mormanul acesta da materiale a început să de­vină inutilizabil. Cine oare va plăti pagubele ? Fotografia nr. 3. Pe lo­cul respectiv a fost zăpa­dă. O dată cu topirea ei, pe lângă cărămida de pla­caj și blocurile din beton celular autoclavizat au „răsărit“, însă, și... ele­menți de calorifere. Au mai apărut și bălți care, uneori, acoperă materiale-Zilele trecute ne-am o­­prit pentru puțină vreme la sediul primăriei din co­muna Robănești. Timpul șederii noastre, deși scurt, ne-a prilejuit o serie de constatări care acuză mai ales pe primul gospodar al satului. Iată despre ce este vorba: In spatele clă­dirii consiliului popular „zace“ de mai multă vre­me o mare cantitate de scîndură de bună calitate pentru care, după cum a­­veam să aflăm, s-au chel­tuit circa 6000—7000 lei. Supusă intemperiilor de tot felul­­ la data cînd am le. Șantierul este împîn­­zit cu elemenți de calori­fere care, stau așteptînd deocamdată, montarea, la fiecare bloc. N-ar mai bine ca, pînă în mo­ni­mentul montării, demenții să fie adăpostiți ? Intrucît la ora cînd rea­lizam aceste secvențe n-am găsit pe nimeni din condu­cerea șantierului, sperăm că tovarășii vizați ne vor lămuri cum se explică fap­tul că, pe o suprafață de cîteva sute de metri pă­trați, se pot pierde oricîte materiale, fără să-i pese cuiva. Pînă la primirea răspun­sului, amintim conducerii trustului că, situații ase­mănătoare, am mai sesizat și cu alte prilejuri. Ceea ce înseamnă că, modul cum sînt gospodărite ma­terialele în prezent nu con­cordă nici pe departe cu sarcinile stabilite de con­ducerea de partid și de stat. Și încă ceva , să nu uităm că, unitatea la care ne referim — T.C.C. — beneficiază în continuare de dotații de la bugetul statului. Or, reducerea și renunțarea la acestea re­clamă folosirea cu maxi­mum de eficiență a fiecă­rui leu, nicidecum pierderi nejustificate. Text: II. PETOLF.SCU Foto : FL. ROȘOGA consemnat acest fapt de neglijență pe scînduri se depozitase un strat gros de zăpadă­ stiva de cherestea, 10 mc, prevăzută a fi fo­losită la construcția unei magazii, era predispusă putrezirii, degradării. — De ce nu ați luat mă­suri pentru a acoperi che­resteaua — l-am întrebat pe tovarășul Ion Croito­­ru, primarul comunei ? Puteați proteja scîndurile Avem bani, și-au zis cei din conducerea T.A.P.L. Și, dacă avem, trebuie să-i cheltuim cu orice preț. Să-i cheltuim, că cei de la I.C.F.L. abia așteaptă să pună mina pe ei. Și uite-așa, datorită ex­cesului de bani și, de ce nu, de „zel“, s-a trecut la renovarea rapidă a res­taurantului „Fîntînica“, dar în folosință, după cine se știe, cu nu prea mult timp în urmă. De ce a fost ne­cesară operația amintită ? Este o întrebare la care chiar constructorii, cu ca­re am discutat la fața lo­cului, nu știau să răspun­dă. S-a produs aici, la „Fîntînica“, în răstimp de circa o lună de zile, cît cu ajutorul foliilor de plas­tic, a cartonului gudronat sau folosind alte materia­le. — Uite că la aceasta nu ne-am gîndit, încă, — ne-a spus primarul, ridicînd din umeri. Despre felul cum se „gospodărește“ primăria, despre „grija“ față de a­­vutul obștei știe și tova­rășul Nicolae Voinescu, se­au fost ușile închise, o a­­devărată „revoluție“ în in­teriorul localului. Astfel, au fost demolați stîlpi și pereți, construindu-se alții mai... interesanți, s-a mai schimbat pe ici pe colo decorul interior și uite-așa, vreme de patru săptămîni, o echipă de la I.C.F.a reușit să facă rost, pentru a întreprinderea sa de cîte­va zeci de mii de lei, do­nate de client cu multă generozitate. Și, după ter­minarea lucrării, nu știm prin ce minune, „Fîntîni­ca“ s-a­ transformat, subit, în „Tradițional“. Ba nu, uite că era să greșim , fir­ma veche a rămas, și ea, în continuare, ca mai îna­inte, cretarul comitetului de partid care nu înțelegem de ce tolerează astfel de neglijențe. Cînd afirmăm acest lucru, avem în ve­dere și alte mostre de ne­păsare existente în incinta primăriei, ca și pe arterele de circulație ale satului Apropo, de starea îngrijo­rătoare a drumului care leagă centrul comunei de sectorul zootehnic al CAP ” L. UNGUREANU Mostră de nepă­ i ) 4

Next