Inainte, martie 1973 (Anul 30, nr. 8701-8727)
1973-03-22 / nr. 8719
k i 2 Educația c a pionierilor Analiza activității instructiv-educative la sfîrșitul trimestrului X al acestui an școlar a evidențiat un fapt îmbucurător : rezultatele bune și foarte bune obținute de pionierii și școlarii județului nostru sînt expresia activizării lor politice, în care consiliile pionierești, atent îndrumate și sprijinite de organizațiile de partid din școli, au adus o contribuție esențială alături de ceilalți factori educaționali. Intr-adevăr, angajamentul solemn „Voi învăța și voi munci...“, luat de fiecare pionier la primirea în organizație, a devenit o realitate, o dominantă a activității acestora. Grijii deosebite și răspunderii cu care partidul nostru, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu, se preocupă de tînăra generație, viitorul națiunii noastre socialiste, i se răspunde printr-o entuziastă hotărîre a tuturor pionierilor pentru ca îndemnul secretarului general al partidului să prindă viață în fiecare grupă, detașament și unitate de pionieri. In județul nostru, atît consiliile pionierești din școli cît și consiliile comunale ale organizației pionierilor, râspunzînd chemării Forumului Național al Organizației pionierilor, au declarat anul școlar 1972/1973 „an al marilor izbînzi și succese la învățătură“. Urmărind atent modul cum sînt preocupate pentru rezolvarea acestei sarcini importante, brigăzi comune ale consiliului județean al organizației pionierilor și Inspectoratului școlar județean s-au deplasat, în primul trimestru, în peste 36 de comune ale județului, iar în prezent au fost investigate încă 35 de consilii comunale și 22 de școli în municipiul Craiova. Constatările noastre, discuțiile cu pionieri și elevi, cu cadre didactice și un număr însemnat de părinți atestă preocuparea tuturor factorilor pentru asigurarea succesului școlar. Intr-un număr însemnat de școli vizitate, valențele pionierilor se răsfrîng asupra capacității informaționale copiilor ca un reflex al caliatății acțiunilor întreprinse. Am putea spune chiar că activitățile pionierești, rațional dozate, se reflectă în rezultate foarte bune la învățătură. Astfel de situații îmbucurătoare se întîlnesc în școlile generale Segarcea, Dăbuleni, Brădești, Coșoveni, Valea Stanciului, Podari, Băilești (școlile generale nr. 2, 5, 7), școlile generale nr. 7, 9, 10, 11, 12, 13, 21, 22, 23, 24, 29, 30, din municipiul Craiova, ca și la liceele „Nicolae Bălcescu“ și „Frații Buzești“ din Craiova, liceele din Melinești, Cetate și multe altele. In toate aceste unități școlare, grupele pionierești au devenit centre active ale mișcării pionierești care sprijină și organizează activitatea de întrajutorare tovărășească la învățătură. Detașamentele de pionieri, laborator al inițiativei și experienței pionierești, analizează cu temeinicie, în cadrul adunărilor tematice lunare, rezultatele obținute de pionieri la învățătură și, cu sprijinul comandanților instructori de detașament, iau măsuri pozitive în acest sens. Dezbaterea cu exigență în cadrul adunărilor de detașamente sau în unități a unor materiale legate de învățătură, cît și pătrunderea presei pentru tineret — ca mijloc de circulație a informației politice în rîndul elevilor — au contribuit din plin la creșterea responsabilității sociale a fiecărui pionier și școlar în îndeplinirea exemplară a acestei îndatoriri. Folosind eficient mijloacele moderne de predare, legînd tot mai mult cunoștințele teoretice de practică, folosind rațional baza didactico-materială tot mai înfloritoare ca și ateliereleșcoală în educarea elevilor prin muncă și pentru muncă,cadrele didactice din județul nostru își aduc din plin conribuția la buna pregătire foretică și practică a pioierilor și școlarilor noștri. ,"j Semafoarele“ pionierești, apărute în multe școli ale județului nostru, ca și celelalte mijloace ale agitației vizuale pe care consiliile pionierești din școli se folosesc cu succes în mobilizarea pionierilor la îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin, confirmă și subliniază interesul pe care toți factorii educaționali din județ îl acordă acestei probleme. Pentru toți pionierii noștri, cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu adresate tuturor copiilor țarii de la tribuna celei de-a II-a Conferințe Naționale a Organizației pionierilor au fost, sunt și vor rămîne mereu un îndemn și o deviză : „Vă chem pe voi, dragi prieteni, să răspundeți acestei înalte preocupări, acestei griji pline de căldură, învățînd, învățînd și iar învățînd, însușindu-vă cu neobosită sîrguință comorile științei și culturii“. Prof. H. V STOICULESCU președintele Consiliului județean al organizației pionierilor la Sraiaiaili Un univers exotic sub cupola de sticlă a Grădinii botanice din Craiova... Foto : Fi. Roșoga Juristul vă răspunde Jenaru Nicolae — Craiova, Serbu Ion — Segarcea. Prin Decretul nr. 52171972 se grațiază numai amenzile corecționale nu și cele aplicate de către comisiile de judecată ca măsurii de influențare obștească, conform art. 27, lit. b, din Legea nr. 59/1968, sau cele aplicate conform Decretului nr. 153/1970. Costache Gheorghe Craiova. Potrivit dispozițiilor Decretului nr. 285/1960 modificat, trebuie să primiți dreptul de alocație de stat pentru copii după 90 de zile calendaristice de la data cînd ați devenit angajat cu contract de muncă, pe durată nedeterminată. Marcu Dumitru — comuna Afumați. Activitatea depusă în cadrul C.A.P., în perioada 1964—1969, nu ca angajat, ci ca membru cooperator, vă conferă drepturile derivînd din această calitate (dreptul de pensie C.A.P.). Deci nu poate fi operată în carnetul de muncă. Angajamentul anexat la scrisoare îl puteți ridica de la redacția ziarului — secția scrisori. Ene Constantina — Craiova. Potrivit dispozițiilor art. 22 lt. g, din statutul asociației de locatari aprobat prin H.C.M. nr. 1678/1969, comitetul asociației locatarilor are competența să desfacă contractul de muncă sau convenția, conform prevederilor legale. împotriva acestei măsuri aveaui posibilitatea să faceți plîngere în termen de 7 zile la Judecătoria Craiova. Mititelu Ion — str. Panduri, comuna Bălcești, județul Vîlcea. Față de datele ce ni le furnizează scrisoarea dv., nu trebuie să puneți la îndoială paternitatea copilului deoarece concepția lui se plasează în perioada conviețuirii dv. cu soția. Aveți totuși posibilitatea să introduceți acțiune în tăgada paternității. NAȚA andrei consilier juridic INAINTE In programul de lucru al Editurii „Scrisul românesc“ Intîlniri cu cititorii In cadrul programului de activități culturale pe anul in curs, editura „Scrisul românesc“ din Craiova a inițiat o serie de interesante acțiuni menite să popularizeze editura și cărțile tipărite, precum și proiectele imediate și de perspectivă. Totodată, aceste acțiuni s-au circumscris și tradiționalei Luni a cărții la sate, in care lucrătorii agricoli se întîlnesc cu realizatorii cărților. Astfel, în colaborare cu Comitetul de cultură și educație socialistă Dolj, redactorii editurii s-au deplasat în județ, la Segarcea și Băilești. La Segarcea, expunerea realizărilor și perspectivelor editurii a trezit un interes deosebit în rândul cititorilor, care au solicitat o serie de lămuriri privind cartea de specialitate (de agricultură, de mecanizare), cartea politică și cea de literatură beletristică. Din discuții a reieșit că se cere o mai strânsă legătură a librăriilor cu nevoile reale ale cititorilor, printr-un sondaj larg, care să asigure distribuția cărților in condițiile concrete ale fiecărei localități. La Băilești, cartea de literatură beletristică a stîrnit un interes real, participanții la întîlnire manifesting predilecții pentru literatura contemporană, dar și pentru reeditarea unor ediții epuizate ale scriitorilor clasici. In aceeași perioadă, la invitația Casei de cultură din Strehaia, județul Mehedinți, reprezentanții editurii, cu prilejul intilnirii care a avut loc, au angajat un viu schimb de opinii cu elevii și profesorii de la liceul din oraș, cu diferiți oameni ai muncii ce se preocupă de aparițiile editoriale. Au fost sugerate editurii o serie de teme pentru o eventuală publicare: valorificarea prin carte a monumentelor din Oltenia; inițierea unei colecții de folclor; opinii despre cartea pentru tineret și copii; nevoile bibliografiei școlare și altele. Intîlnirea a constituit o valoroasă experiență pentru tînărul colectiv al editurii craiovene. Aceste colocvii publice, ce se cer continuate, datorită interesului de care se bucură, evidențiază interesul permanent și crescind al cititorilor din localitățile menționate, interes activ ce-și propune să contribuie la o orientare mai judicioasă și concretă a realităților editoriale. In acest fel, proiectele editorilor pot avea o realizare în deplin acord cu exigențele cititorilor, cu nevoia de carte din toate domeniile de activitate. Editura „Scrisul românesc" demonstrează, încă de la început, că este preocupată să permanentizeze o asemenea formă de contact cu masele largi de cititori, formă care vine în completarea întîlnirilor organizate în librării, cu autorii, la apariția cărților. DAN ION VLAD redactor la Editura „Scrisul românesc“ Calitatea produselor (Urmare din pag. inilor să se facă pe culori și desene , la introducerea în fabricație a modelelor noi să se pună mai pregnant accentul pe asigurarea asistenței tehnice, în sensul că modelierii, tehnologii și alte cadre de specialiști să se găsească în preajma muncitorilor și, totodată, să fie expuse modelele omologate ; colectivele atelierelor să fie încunoștințate din timp de produsele noi ce vor intra în lucru, pentru a fi luate măsurile corespunzătoare; aplicarea unor metode optime în confecționatul industrial la toate sortimentele prevăzute în planul de producție al acestui an : organizarea „Paradei modei“ (în incinta fabricii ori în oraș) pentru a se sonda preferințele publicului asupra modelelor prezentate. E semnificativ faptul că, din rîndul muncitorilor, au pornit o serie de inițiative și acțiuni menite să contribuie la folosirea integrală a timpului de lucru, înlăturarea risipei de materie primă, îmbunătățirea calității produselor, care, în ultimă instanță, duc la sporirea eficienței economice. Așa, bunăoară, dat fiind numărul mare de sortimente și modele ce trebuie realizate, confecționerii au luat inițiativa de a-și însuși cît mai multe operații din procesul de fabricație. In prezent, un număr de peste 600 de muncitori pot executa cinci sau chiar mai multe faze din procesul tehnologic. Colectivul secției de croit rochii a lansat inițiativa „Să lucrăm 200 rochii lunar din materiale economisite“, care s-a bucurat de mare aderență. Dovada? In semestrul II al anului trecut s-au executat, din materialele economisite, 3500 rochii și 180 fuste, iar în primele două luni ale acestui an 100 de rochii și 45 paltoane. O mai recentă inițiativă care merită evidențiată se intitulează: „Eu muncesc, eu controlez“, lansată în luna ianuarie a acestui an de muncitorii secției a II-a, care are ca obiectiv: confecționarea peste plan, în fiecare lună, a 700 de costume, în condițiile neadmiterii nici unui rebut. „Așa după cum se desprinde din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973—a ținut să precizeze ing. Margareta Neagu, șef al serviciului tehnic — colectivul fabricii noastre trebuie să facă mai mult decit pînă acum pe linia diversificării produselor. De altfel, trebuie să precizez că, încă din ultimul trimestru al anului trecut, au fost încheiate contractele economice pentru producția întregului an 1973 care cuprind un mare număr de sortimente, de confecții pentru copii, femei și bărbați, însumind peste 1200 de modele noi. O parte din acestea au fost deja executate cursul lunilor ianuarie și fe înbruarie și livrate beneficiarilor interni și externi. Este vorba de costume pentru copii, pardesie pentru fete și băieți, rochii de stofă pentru fete și femei, costume și sacouri pentru bărbați. Alte modele, din țesături subțiri pentru vară, se află în lucru, urmînd a fi livrate chiar din această lună“. „La noi — a completat secretara comitetului de partid — acționîndu-se ca pentru cultivarea ideii vigoare de responsabilitate în muncă, calitatea produselor constituie o problemă de demnitate muncitorească și patriotism Faptele o dovedesc cu prisosință“... '® 22 — III — 1973 RISIPA ȘI GOSPODĂRIRE, DOUA NOȚIUNI CU CONȚINUTURI DIFERITE, ANTAGONICE, CARE GENEREAZĂ STĂRI DE FAPTE TOTAL OPUSE ȘI, CARE, NU POT FACE CASA BUNA ÎMPREUNA, UNA DINTRE ELE TREBUIND SA DISPARĂ. ȘI, ACEASTA, ESTE RISIPA — MANIFESTARE INCOMPATIBILA CERINȚELOR SOCIETĂȚII NOASTRE. IN ZILELE NOASTRE, APROAPE FIECARE OM AL MUNCII A ÎNȚELES CA, ÎN DUBLUL SAU ROL — DE PROPRIETAR ȘI PRODUCĂTOR — ARE DATORIA DE A DA CIT MAI MULT PENTRU CONTINUA NOASTRĂ PROSPERITATE, DE A GOSPODĂRI CU CEA MAI MARE GRIJA AVUTUL OBȘTESC, DE A CONTRIBUI CU TOATE FORȚELE LA ÎMBOGĂȚIREA PERMANENTA A acestuia. DAR, DIN PĂCATE, CONTINUA SA MAI APARĂ, FE ICI PE COLO, ȘI FAPTE CE CONTRAVIN CELOR AFIRMATE MAI SUS.FRONT COMUN ÎMPOTRIVA RISIPII, ■ ■ [UNK] [UNK] •' ■ [UNK] [UNK]'............ CALE LIBERA INIȚIATIVELOR GOSPODĂREȘTII „Nu AvEM materiale!“—se scuză constructoRii, iar cînd au, numai să se gospodărească nu se gîndesc... O vizită recentă la șantierul de locuințe din Craiovița Nouă, șantier al Trustului de construcții Craiova, ne-a oferit cîteva imagini pe care n-am rezistat să nu le imortalizăm, spre a le pune și sub privirile celor care ar fi trebuit să le vadă mai de mult, dar cărora, se pare, le-au scăpat. Priviți fotografia nr. 1. Pe acest loc a fost odată cărămidă. In ce cantități, nu știm. Vedem, însă, ce-a mai rămas , cărămizi normale sau eficiente, întregi dar mai ales sparte, material lemnos, conducte etc. — zac, încă prin noroi. Constructorii, cînd onorează prevederile nu-și de plan, răspund invariabil : „Nu avem materie primă. Furnizorii nu-și respectă obligațiile contractuale“. O fi și așa. Dar atunci cînd apar materialele, de ce dispare spiritul gospodăresc ? Cu atît mai mult se impune să se folosească rațional ceea ce există, mai ales în situația în care producătorii nu ne pot satisface, întotdeauna, integral solicitările. Aceasta o știu și conducătorii șantierului, dar se pare că nu prea se sinchisesc, nici chiar cînd interesul lor este în joc ! Iată și fotografia nr. 2. Rugăm constructorii să ne spună prin ce metode au reușit să „depoziteze“ atît de „bine“ această cărămidă de placat, ori blocurile de beton celular autoclavizat? Mormanul acesta da materiale a început să devină inutilizabil. Cine oare va plăti pagubele ? Fotografia nr. 3. Pe locul respectiv a fost zăpadă. O dată cu topirea ei, pe lângă cărămida de placaj și blocurile din beton celular autoclavizat au „răsărit“, însă, și... elemenți de calorifere. Au mai apărut și bălți care, uneori, acoperă materiale-Zilele trecute ne-am oprit pentru puțină vreme la sediul primăriei din comuna Robănești. Timpul șederii noastre, deși scurt, ne-a prilejuit o serie de constatări care acuză mai ales pe primul gospodar al satului. Iată despre ce este vorba: In spatele clădirii consiliului popular „zace“ de mai multă vreme o mare cantitate de scîndură de bună calitate pentru care, după cum aveam să aflăm, s-au cheltuit circa 6000—7000 lei. Supusă intemperiilor de tot felul la data cînd am le. Șantierul este împînzit cu elemenți de calorifere care, stau așteptînd deocamdată, montarea, la fiecare bloc. N-ar mai bine ca, pînă în monimentul montării, demenții să fie adăpostiți ? Intrucît la ora cînd realizam aceste secvențe n-am găsit pe nimeni din conducerea șantierului, sperăm că tovarășii vizați ne vor lămuri cum se explică faptul că, pe o suprafață de cîteva sute de metri pătrați, se pot pierde oricîte materiale, fără să-i pese cuiva. Pînă la primirea răspunsului, amintim conducerii trustului că, situații asemănătoare, am mai sesizat și cu alte prilejuri. Ceea ce înseamnă că, modul cum sînt gospodărite materialele în prezent nu concordă nici pe departe cu sarcinile stabilite de conducerea de partid și de stat. Și încă ceva , să nu uităm că, unitatea la care ne referim — T.C.C. — beneficiază în continuare de dotații de la bugetul statului. Or, reducerea și renunțarea la acestea reclamă folosirea cu maximum de eficiență a fiecărui leu, nicidecum pierderi nejustificate. Text: II. PETOLF.SCU Foto : FL. ROȘOGA consemnat acest fapt de neglijență pe scînduri se depozitase un strat gros de zăpadă stiva de cherestea, 10 mc, prevăzută a fi folosită la construcția unei magazii, era predispusă putrezirii, degradării. — De ce nu ați luat măsuri pentru a acoperi cheresteaua — l-am întrebat pe tovarășul Ion Croitoru, primarul comunei ? Puteați proteja scîndurile Avem bani, și-au zis cei din conducerea T.A.P.L. Și, dacă avem, trebuie să-i cheltuim cu orice preț. Să-i cheltuim, că cei de la I.C.F.L. abia așteaptă să pună mina pe ei. Și uite-așa, datorită excesului de bani și, de ce nu, de „zel“, s-a trecut la renovarea rapidă a restaurantului „Fîntînica“, dar în folosință, după cine se știe, cu nu prea mult timp în urmă. De ce a fost necesară operația amintită ? Este o întrebare la care chiar constructorii, cu care am discutat la fața locului, nu știau să răspundă. S-a produs aici, la „Fîntînica“, în răstimp de circa o lună de zile, cît cu ajutorul foliilor de plastic, a cartonului gudronat sau folosind alte materiale. — Uite că la aceasta nu ne-am gîndit, încă, — ne-a spus primarul, ridicînd din umeri. Despre felul cum se „gospodărește“ primăria, despre „grija“ față de avutul obștei știe și tovarășul Nicolae Voinescu, seau fost ușile închise, o adevărată „revoluție“ în interiorul localului. Astfel, au fost demolați stîlpi și pereți, construindu-se alții mai... interesanți, s-a mai schimbat pe ici pe colo decorul interior și uite-așa, vreme de patru săptămîni, o echipă de la I.C.F.a reușit să facă rost, pentru a întreprinderea sa de cîteva zeci de mii de lei, donate de client cu multă generozitate. Și, după terminarea lucrării, nu știm prin ce minune, „Fîntînica“ s-a transformat, subit, în „Tradițional“. Ba nu, uite că era să greșim , firma veche a rămas, și ea, în continuare, ca mai înainte, cretarul comitetului de partid care nu înțelegem de ce tolerează astfel de neglijențe. Cînd afirmăm acest lucru, avem în vedere și alte mostre de nepăsare existente în incinta primăriei, ca și pe arterele de circulație ale satului Apropo, de starea îngrijorătoare a drumului care leagă centrul comunei de sectorul zootehnic al CAP ” L. UNGUREANU Mostră de nepă i ) 4