Inainte, mai 1973 (Anul 30, nr. 8753-8779)
1973-05-01 / nr. 8753
TRAIASCA 1 MAI - ZIUA SOLIDARITATI INTERNATIONALE A OAMENILOR MUNCII I ANUL XXIX NR. 8753 MARTI 1 MAI 1973 6 PAGINI 30 BANI ȘUNȚ ARCUL DE TRI Sărbătorim azi Inițiul de Mai — Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc din lumea întreagă. Răsfoind filele istoriei, rememorăm primii ani de dinaintea creării primului partid politic al proletariatului român, cînd, în 1890, clasa muncitoare din România sărbătoarea pentru prima dată, alături de muncitorii din lumea întreagă, Ziua de î Mai. De fiecare dată sărbătoarea muncii — simbol al hărniciei și încrederii oamenilor în propriile lor forțe, îndeamnă la reflecții profunde, încercăm să pătrundem multiplele sensuri și semnificații ale muncii libere, ale omului — supremă valoare a societății. Acest întîi Maine găsește pe toți angajați ferm, sub conducerea Partidului Comunist Român, la construcția societății socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. Ziua muncii din acest an coincide cu jumătatea acestui cincinal pe care, la chemarea partidului, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, suntem hotărîți să-l realizăm înainte de vreme. 1973 este anul hotărîtor în devansarea cincinalului calității și eficienței. Este anul în care s-au înregistrat și continuă să se obțină succese pe măsura elanului și dăruirii poporului nostru. Munca și omul, izbînzile remarcabile ale acelora ce făuresc cu mintea și brațele lor o viață înfloritoare sunt cinstite azi de cei peste 20 de milioane de cetățeni ai țării. Ziua muncii este ziua celor mulți. Azi, mai mult ca oricînd, roadele activității noastre sînt cinstite și remunerate corespunzător principiilor eticii și echității socialiste. Disciplina, spiritul de organizare și perfecționare se impun în anii noștri tot mai mult din rațiunea firească ,de a înflori necontenit chipul României socialiste, de a înfăptui în mod exemplar hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale. De aici, de la înălțimea acestui al 29-lea an liber, privim retrospectiv drumul pe care l-am parcurs. Suflul înnoitor, schimbările remarcabile pe toate planurile și în toate domeniile și-au pus vizibil amprenta și pe meleagurile doljene. în această parte de țară se creează și se dă economiei naționale mai mult de 3,4 la sută din producția globală industrială și peste 4,1 la sută din producția agricolă a țării — județul Dolj remarcîndu-se prin numeroasele sale obiective economice, cu renume în țară cit și peste hotare. Este vorba de Uzinele „Electroputere“, Combinatul chimic, Termocentrala, marile sisteme de irigații Calafat — Băilești și Sadova — Corabia și altele. în perioada 1966— 1970, industria județului a crescut simțitor înregistrînd un ritm mediu anual, de dezvoltare de 20 la sută, iar în actualul cincinal sînt prevăzute ritmuri superioare dezvoltării economiei pe ansamblu a țării. Oamenii muncii din modernele cetăți industriale create la Craiova în ultimi 15 ani fac să primească țara 14,1 la sută din totalul energiei electrice pe economie, 38,1 la sută îngrășăminte chimice, 97 la sută transformatoare electrice, peste 63,6 la sută locomotive Diesel și electrice magistrale și alte produse de mare valoare. De remarcat este faptul că în 1973 energia electrică produsă la Craiova va reprezenta 12,9 la sută din volumul total la nivelul întregii economii. Eforturile partidului și statului nostru sunt deosebit de edificatoare. Vom arăta numai că, în 1972, din fondurile centralizate au fost alocate județului investiții în valoare de 2 390 milioane lei și că în acest an acestea vor cunoaște o sporire substanțială în agricultură peste 90 000 ha primesc apă din marile sisteme de irigații realizate în anii din urmă în mănoasa cîmpie dunăreană. S-a dezvoltat considerabil învățămîntul, cultura, ocrotirea sănătății. S-au asigurat condiții din ce în ce mai bune de locuit pentru oamenii muncii, numai în anul 1972 (Continuare în pag. a II-a) ILIE BĂDICUȚ secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Orizonturile satului socialist Consemnînd în cronica alertă și policromă a acestor zile respirația incandescentă a marilor hale industriale, a șantierelor, laboratoarelor, atelierelor de creație — nu putem scrie istoria secundelor și orelor premergătoare sărbătorii universale a muncii fără a omagia satul — matca noastră primordială, recreată de oamenii săi, potrivit arhitecturii novatoare elaborată de partid pentru a-i conferi atributele și perspectiva civilizației socialiste. Realitățile și problemele cu care se confruntă satul doljan în aceste zile sînt acelea ale unei entități elevate și complexe, ambiționind spre realizarea plenară, armonioasă, pe planul colectivității și al individului, deopotrivă. Satele își durează prezentul și ziua de mîine în sincronismul aceleiași științifice, vizionare, politici îndrăzneață și totodată înțeleaptă pe care se clădește acum țara întreagă. Ne-am luptat în aceste săptămîni, ca și în toamnă și mai deunăzi, cu capriciile vremii, cu bălțile și frigul și excesul de umiditate și sîntem pe cale de a încheia munca pentru pregătirea temeinică a roadelor acestui an în care ne-am propus să atingem un volum al producției , agricole cu 16 la sută mai mare decit în anul record anterior , în care va trebui să smulgem pămîntului aici, în Dolj, aproape un milion tone grîu și porumb, să extindem, în același timp, și suprafețele destinate producției plantelor tehnice, îndeosebi a sfeclei de zahăr și florii-soarelui, să sporim randamentul serelor și grădinilor, să facem încă un pas hotărîtor în materializarea acelui generos proiect care se cheamă „cincinalul zootehniei în județ“ — ceea ce ar vrea să însemne, numai pentru 1973, creșterea efectivelor la toate speciile — cu peste 15 000 capete bovine, 45 000 porcine, 27 000 ovine, sute de mii de păsări... Materializăm în județ — și aproape că nu există acum localitate fără un șantier economic — importante in ADRIAN FULGA (Continure în pag. a II-a) i Panou de onoare UZINA „ELECTROPUTERE“ CRAIOVA. Colectivul uzinei raportează depășirea planului profiducției globale, pe patru luni, cu 7,3 milioane lei și cu circa 15 milioane lei la producția marfă. 3 Au fost depășite, de asemenea, planul și angajamentele privind proiectarea și modernizarea unor produse, iar colectivul fabricii de locomotive a reușit să termine lucrările de montaj, peste prevederile de plan, la o locomotivă electrică de 5 100 kW și să livreze, în avans, șase LDE §® de 2500 CP pentru Republica Populară Polonă. UZINA DE REPARAȚII AUTO. Muncitorii, inginerii și tehnicienii Uzinei de reparații auto au fi realizat un spor de 1,6 la sută la producția globală, de 1,7 la sută la producția marfă, depășind prevederile la producția marfă vîndută și încasată cu 3 300 000 lei. Aceste rezultate merițtorii s-au obținut pe seama creșterii cu 1,8 la sută, peste prevederi, a productivității muncii, concomitent cu realizarea unui volum de economii la prețul de cost în valoare de 4,5 milioane lei și a unui spor de beneficii de 1,6 milioane lei. COMBINATUL CHIMIC. O telegramă primită la redacție ne informează că la Combinatului chimic din Craiova a fost pusă parțial în funcțiune lucrarea de investiție „Atelier electric pentru piese de schimb și reparații mașini electrice“. Nub ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE. Apropierea Zilei de 1 Mai a constituit pentru colectivul întreprinderii de prefabricate din beton, prilej de încheiere a unui bilanț fructuos. La principalele produse au fost depășite prevederile planificate ca, de pildă, la panouri mari pentru locuințe cu 6,9 la sută, la tuburi din beton precomprimat cu 8,7 la sută și la fîșii cu goluri cu 3,7 la sută. INSPECTORATUL SILVIC DOLJ. Bilanțul încheiat de colectivul Inspectoratului silvic Dolj relevă îndeplinirea prevederilor planului, pe primele patru luni, la producția silvică în proporție de 115 la sută, la producția marfă vîndută și încasată cu 125 la sută, la export — 112 la sută, iar la beneficii — 114 la sută Sarcinile de plan la împăduriri, în fondul forestier de stat, au foste depășite cu 28 la sută, iar la fondul silvic comunal cu 101 la sută. ÎNTREPRINDEREA AVICOLA DE STAT. Prin amplificarea eforturilor in întrecerea socialistă organizată din Stea Zilei de 1 Mai, colectivul de muncă de la Intre înprinderea avicolă de stat Craiova raportează depășirea planului prevăzut pe primele patru linii, la rasele grele de producției cu 25 la sută, la reproducție — pui de o zi cu 15 la sută, la producția de ouă pentru consum cu 8 la sută, iar la producția de carne cu 7 la sută, în fruntea întrecerii socialiste s-au situat lucrătorii Dumitru Gîscă, Ana Mihai, Valeria Cotoi, Maria Pițigoi, Maria Trifan, Elena Mango și alții, S.M.A. CIRCEA. In cele patru luni care au trecut din acest an, mecanizatorii S.M.A. din județul nostru au obținut succese deosebite în îndeplinirea și depășirea planului. Onorîndu-și angajamentele asumate, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la S.M.A. Cîrcea, spre exemplu, au realizat o producție peste prevederile de plan de două milioane lei. In cursul lunii aprilie, veniturile realizate se cifrează la peste 500 000 lei. De asemenea, la capitolul cheltuieli s-a realizat o economie de 300 000 lei. Cu prilejul Zilei de 1 Mai, redacția ziarului nostru urează tuturor oamenilor muncii din județ, cititorilor, corespondenților voluntari și colaboratorilor săi noi succese în înfăptuirea cincinalului înainte de termen, fericire și multă sănătate I i Pe schelele timpului, comuniștii și ceilalți oameni ai muncii ridică patriei noi construcții înscrise în marele program al edificării societății noastre. Mîinile harnice ale constructorilor de pe platformele Trustului de construcții industriale Craiova au înălțat, numai în cincinalul trecut, peste 175 de obiective și capacități productive care s-au racordat la sistemul nostru economic, prin importantele cantități de valori materiale puse în circuitul național. Primii ani ai cincinalului în curs au adăugat, prin hărnicia constructorilor doljeni, zeci de capacități industriale de importanță deosebită pentru dezvoltarea noastră continuă. ...Citadela chimiei meleagurilor oltene — Combinatul chimic Craiova — își extinde mereu dimensiunile, în prezent, contururile finale nefiind definite decit pe planșetele proiectanților. Hectarele pe care s-au înălțat, sau pe care urmează a se ridica noile capacități, vin să întregească perimetrul industrial al unuia din cele mai importante obiective de la poarta vestică a Craiovei Constructorii șantierului nr. 1 Ișalnița, conduși de inginerul Constantin Mitrache, lucrează acum la extinderea fabricii de acetilenă din gaz, la instalația de gamapirolină și acid izonicotinic, la mărirea capacității fabricii de catalizatori etc. Prin hărnicia și priceperea acestor oameni ai șantierelor, peisajul de la intrarea vestică a municipiului nostru se va îmbogăți, în 1975, cu o nouă și importantă fabrică, cea de îngrășăminte complexe. Aici se vor produce anual peste 100 000 tone de îngrășăminte pe bază de azot și fosfor, atît de solicitate de către agricultură. Am vizitat recent șantierul acestei fabrici, șantier pe care constructorii, în lupta cu timpul, înregistrează ritmuri tot mai înalte, în avîntul lor spre finalizarea lucrărilor. Maistrul Ștefan Panduru și oamenii lui — Nicolae Chidu, Ion Avrămescu, Mihai Băluțoiu, Constantin Ancuța și alții — tocmai terminaseră de decorat doi cilindri de cîțiva zeci de metri înălțime, care nu sunt altceva decit cele două turnuri de granulare a carbonatului de calciu. — V-aș ruga să-mi spuneți cînd trebuiau terminate aceste turnuri ? — Exact astăzi — mi-a răspuns maistrul. — Deci, conform graficului de execuție... — Altfel nici nu se poate. Cu toate că timpul nu ne-a fost atît de prielnic pînă acum, prin eforturi susținute ne-am respectat termenul înscris în plan. Dacă vremea nu ne-ar fi pus piedici, eram gata cu mult mai devreme. NICOLAE PETOLESCU (Continuare în pag. a II-a) VIITORUL APROPIAT W.V,V.V,V ,WAmmW^.tW/WAWVWAV.W.WA‘JWAmiAW In unitățile agricole din județul nostru crește și se diversifică necontenit volumul de lucrări mecanizate. Unitățile S.M.A. sunt dotate cu noi utilaje moderne și de mare randament. Bunăoară, parcul de mașini al S.M.A. Cîrcea a sporit în ultimele luni cu 27 de tractoare noi. Astfel, încărcătura pe un tractor fizic a scăzut la 90 ha. în clișeu, un nou Iot de combine „Gloria" C-12 sosite recent la S.M.A. Cîrcea. Foto : FI, Roșoga I!i!illl[IIIÎlPllll'JI!!ll!iilIIilI!llIll!!IlDlllilîlill DlllllilIilfflllIlUlllllllIIlflBnmilIIIlIIIIlBIBIUIiiUIlIilIlIliliininfflilIlllliDlUffllinilllIIHlIlli