Inainte, iunie 1973 (Anul 30, nr. 8780-8805)
1973-06-10 / nr. 8788
I g § Preocupări muzeografice ale generației pașoptiste Preocuparea principală pe târîm ideologic a generației pașoptiste a fost reprezentată de problemele de ordin social-politic, remarcabile prin coerența principiilor călăuzitoare. Subordonate însă aceleiași idei,i de afirmare națională, s-au bucurat de o deosebită atenție și vestigiile imateriale și spirituale, aditivate și popularizate în scopul de a legitima obiectivele naționale istorice și sociale. Invocînd autoritatea trecutului, cultivînd izvorul istoric, pentru a stimula mîndria națională și a da conținut năzuințelor de viitor, mulți dintre ideologii pașoptiști au îmbrățișat noua disciplină culturală — muzeografia — ce oferea largi posibilități de afirmare științifică, cu înalte virtuți educative. Muzeografia, cu vastele ei potențe de influențare directă a maselor, făcea posibilă impunerea concepției înaintate despre istoria națională, concepție atît de sintetizată în cuvintele bune lui Mihail Kogălniceanu: „întrebați clar istoria și veți ști ce sîntem, de unde venim și unde mergem. De unde venim și unde mergem, trecutul și viitorul, iată toată ființa noastră, iată mijlocul de a ne cunoaște“. încă din primele decenii ale secolului al XIX-lea existaseră preocupări în această direcție, organizîndu-se, odată cu societățile culturale, bibliotecile publice Arhivele statului din Bucutrești și Iași, cele dintîi muzee și colecții muzeale școlare. Funcționa, astfel, încă din anul 1830, Muzeul Colegiului național „Sf. Sava“ din București, iar din 1834, Muzeul istoric natural din Iași. Colecții și expoziții școlare luaseră ființă în anii 1840—1841 și în Transilvania, la Mediaș și Cluj. Printre cei care s-au situat în primele rînduri, în activitatea de pionierat a muzeografiei românești, s-au aflat personalități marcante ale revoluției pașoptiste. Astfel, Petrache Poenaru și Aaron Florian, viitorul administrator revoluționar al județului Dolj, scoteau în anul 1836 foaia „Muzeu Național“, militînd pentru investigarea trecutului istoric, pentru conservarea valorilor istorice inestimabile ale poporului nostru. In aceeași perioadă, în Transilvania, George Barițiu insista asupra necesității folosirii manuscriselor și a obiectivelor muzeale în munca de cercetare istorică, ele fiind cele care „deșteaptă sentimentul acel puternic și dulce de a iubi acel pămînt, în al cărui sin se află de atîtea sute de ani îngropate oasele și cenușa strămoșilor“. Cu Sprijinul lui se va deschide, de altfel, în anul 1850, muzeul liceului din Blaj, avînd ca scop depistarea și conservarea obiectelor privind vechile culturi materiale ale societății omenești. Pe aceeași linie își desfășura activitatea și cunoscutul om de litere progresist Cezar Bolliac, autorul lucrărilor : „Itinerariu arheologic“ și „Călătorii arheologice“, precum și a numeroasele pe teme arheologice, articoapărute în „Trompeta paților“, care participa mardirect la salvarea unor monumente și relicve istorice, materiale ce aveau să intre în colecțiile viitorului Muzeu de antichități. Aceste nobile preocupări, menite să salveze și să facă cunoscut patrimoniul istoric național, să împiedice ca relicvele istorice să fie distruse, sau „duse din patria noastră și așezate în muzeuri de ale țărilor străine“ (George Barițiu), aveau să fie continuate și dezvoltate în anii ce au urmat revoluției de la 1848, de tot mai mulți oameni de cultură, printre care s-au numărat: Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, Simion Mihăilescu, precum și vechii luptători pașoptiști Mihail Kogălniceanu, Timotei Cipariu și George Barițiu. Remarcată de generația pașoptistă ca un mijloc de cunoaștere a trecutului patriei, ca o disciplină culturală cu largi posibilități de afirmare științifică, muzeografia va fi repede îmbrățișată de către licee, seminarii, universități, ca și de preparandiile românești din Transilvania, devenind o preocupare majoră a mișcării culturale de masă din țara noastră. Prof. CORNELIU TATULEA Prof. CEZAR AVRAM de la Muzeul „Olteniei“ Craiova 125 de ani de la Revoluția din 1848 ORIZONTAL: 1) Aparat cu trei lumini... la intersecție — Culoarea soarelui la orizont. 2) Mediu străbătut de lumină. 3) Prețuiți (fig.) — intr-o parte! — Luminoasă Extreme orbitoare! 4) Luminare dr. sfirșit! — A face să apară luminițe de scurtă durată. 5) Lumină pe margin: Curbă ce se rotește in jurul unui punel Lumină fix. 6) Unități de forță — Stinghii — 2, 3 stele! 7) Formație de șapte stele — Schimbă direcția de mers — Dă lumină. 8) Dă culoare ochilor — Rupte din soare! 9) Din etică — Bombă care prin explozie radiază o lumină orbitoare. 10) Sunt la modă! — Țepi (sing.) — Dă culoare feței. 11) Puternice surse de lumină. VERTICAL: 1) Luminos. 2) Îndreaptă unele greșeli — Puternic însorite. 3) Loc estival pentru băi de soare — Bun pentru ridicat. 4) Unități pentru măsurarea distanței străbătută de lumină — Sea — Începe slalomul! 5) Fes! —Îngălbenește sub razele puternice ale soarelui de vară — Sunt transparente atunci cînd sunt limpezi. 6) Nu lasă să treacă lumina (pl.) — Ține de fenomenele luminii. 7) Locul de apariție al soarelui la orizont — Organizează excursii plăcute în tot timpul anului. 8) Atrăini — Iis. 9) Ultimele raze de soare! — Pusă la cale! — Expunerea corpului la soarelui (dim.). 10) acțiunea Respectate — Boltă cu stele. 11) Astru luminos — Caravane pentru proiecții de lumină. ION NANU . Cercul rebusist „Feroviarul“ Craiova Electrificarea morii comunale -La Ghercești, s-au reluat lucrările de modernizare a morii comunale. La stadiul avansat de execuție a acestei importantecrări, a cărei valoare fuse ridică la circa 80 000 lei, au contribuit din plin cetățenii din localitate. De menționat că, în județ, ?aceasta va fi cea de-a doua moară electrificată. Magazin universal Dezvoltarea rețelei de unități ale cooperației de consum, prin construirea de noi magazine, constituie o preocupare permanentă a organelor locale de partid și de stat din județul nostru. Recent, Consiliul popular al comunei Ghercești a primit proiectul noului magazin universal, cu o valoare de 416 000 lei. Lucrarea are termen de dare în folosință la sfîrșitul primului trimestru al anului 1974. La lucrări își vor aduce o contribuție de seamă și zidarii din comună. . Fostul éedia GNI«1*€ 8#î .• imasaaitesiv > V • Prin contribuția cetățenilor In satul Ungureni, din contribuția bănească a cetățenilor se vor construi două săli de clasă în adăugirea Școlii generale de 8 ani. Acestea se vor executa în regie, urmînd ca lucrările să înceapă în cursul lunii iulie. Valoarea construcției va fi de circa 140 000 lei, iar a mobilierului de 40 000 lei. Una dintre cele două săli va fi destinată activității atelierului-școală, în întrecerea patriotică Continuînd cu însuflețire întrecerea patriotică pentru înfrumusețare și bună gospodărire, comunei Ghercești cetățenii obțin rezultate tot mai semnificative. La capitolul economic s-au obținut realizări de prestigiu—529 000 lei. In cartea de onoare a întrecerii și-au înscris numele, alături de deputatele Paula Rădulescu, Ecaterina Manda și Maria Crețu, cetățenii Gheorghe Ungureanu, Mitrache M. Anghel, Teodor Constantinescu. Cei 2400 de participanți la lucrările patriotice au efectuat 16 000 ore de muncă. Se prevede ca, pînă la încheierea acestor acțiuni, să se ajungă la economii în valoare de circa 800 000 lei, ceea ce reprezintă peste 300 lei pe cap de locuitor. Rubrică redactată de : MARIN C. PATRU, MARIA NICA ȘI ELENA POPESCU Peștera vuntului Peștera vîntului din defileul Crișului Repede este considerată a fi cea mai lungă din țara noastră și una dintre cele mai mari de pe continentul european. De curînd, o expediție științifică a efectuat o călătorie în labirintul subteran, de o frumusețe mirifică. Cu acest prilej, speologul amator Emil Komives a stabilit un record, parcurgînd 18 km de galerii. In galerii, străbătute de cursuri de apă subpămîntene, cercetătorii D. Coman și Viehmann, de la Institutul de speologie, și A. I. Moțiu, de la laboratorul de mineralogie al Universității din Cluj, au descoperit depuneri mineralogice necunoscute, a căror studiere este în curs. încărcătorul românesc D.D. — 45 încărcătorul DD-45 se înscrie printre noile produse ale Uzinei de utilaj greu „Progresul Brăila“. El este de pe acum foarte solicitat pe șantierele de construcții, în agricultură, industria metalurgică și la diverse lucrări edilitare. Noul produs efectuează încărcări și descărcări precum și manipulări de materiale în vrac. Dintre calitățile acestui utilaj amintim dimensiunile reduse ale încărcătorului și ușurința de manevrare, caracteristici care-l fac foarte util în spații înguste, locuri unde nici un alt utilaj nu ar putea fi folosit. Un pui de uriaș cm și cîntărește 40 kg. Medicii au stabilit că structura osoasă a aîn vîrstă de cinci ani. Daniel Silva e Souza, din Brazilia, are o înălțime de 150 cestui copil neobișnuit corespunde unui copil de 12—13 ani. ÎNAINTE D-ale lui Cupidon Vă scriem de aici din întreprinderea „7 Noiembrie“ din Craiova. Sîntem un grup de muncitori, care, prin această scrisoare, vrem să arătăm unui coleg de al nostru că a pornit pe un drum greșit. — Cum îl cheamă ? — M. E. N-am vrea să-i apară numele întreg scris la această rubrică. — De ce ? — Fiindcă-i un muncitor electrician fruntaș, un foarte bun meseriaș. — Ce-a făcut ? — A părăsit soția și cei trei copii, și-a luat „Dacia“ și în prezent se află la altă femeie, salariată la „Electroputere“. Am dori să-l determinăm să se întoarcă la soție și copii. — Se va întoarce. Pe căldura asta săgețile lui Cupidon sînt cam otrăvite. „îmi împrumutați doi stîlpi?“ — N-am, tovarășe . Ion Robeanu. Dar ce faci cu ei ? — îmi trebuie. Eu locuiesc pe Aleea Odesa la nr. 2, în Craiova. Pe strada noastră mai sînt încă șase familii care nu au încă lumină electrică. Ca urmare, am făcut cerere la municipiu și ni s-a aprobat introducerea rețelei. Am plătit 1210 lei cu chitanțele nr. 65 224 și 65 225, la data de 15 ianuarie a.c., contravaloarea lucrării, dar... — Dar ce ? — Maistrul Radu, care răspunde de lucrare, zice că nu sînt stîlpi în depozit. Cablul l-au adus, dar fără stîlpi. De aceea vă întrebai dacă nu aveți cumva doi stîlpi. — N-am. Dar vă asigur eu că maistrul Radu glumește. Sînt stîlpi, dar place dînsului să vă mai țină îi sub... tensiune fără tensiune. Un supermagazin... super gol In comuna noastră, Valea Stanciului — ne scrie tov. Ion Botescu, s-a construit și dat în folosință un supermagazin. — Și ce-i rău în asta ? — Este bine că s-a construit magazinul, dar este rău ca-i gol — Ce-i lipsește ? — Multe și de toate. Nu-s ciorapi, cravate, cămăși, butoni, haine, pantofi, sandale, prosoape plușate etc., etc. — Și ce zice gestionarul ? — „Cînd o fi“, ne spune el zîmbind. „Ce să fac dacă nu mi se onorează notele de comandă ?“ — Cooperația de consum știe ? — Nu cred. Ce am apelat. Poate află aceea atunci supermagazinul noistru își va onora... firma. ROMEO POPESCU . io — VI — 1973 ...Ușa de la intrare se deschise și in hol se auziră pași apăsați. Era „Pantera“ care intra în camera sa. După un sfert de ceas ieși din nou în hol și, cu glas tare, se adresă gazdei. Neprimind răspuns încercă să pătrundă în celelalte camere. Dar ușile erau închise. După ce controla bucătăria și baia se întoarse mulțumit în cameră. O liniște apăsătoare se așternu peste toată casa. Doar beculețul de la stația de radio portativă mai licărea din cînd în cînd... Un zgomot cunoscut, din camera alăturată, îl trezi pe maiorul Barbu din așteptare. „Pantera“ își număra cartușele din încărcătorul pistoletului. Va trebui să acționeze cu multă rapiditate. Barbu se înțelesese bine cu băieții asupra modului cum vor face ,,pătrunderea" în camera „Panterei“. La 19:40, „Pantera" ieși în hol, deschise zăvorul de la yală și rămase după ușa de la intrare. La ora fixată, Pralea intră, în timp ce „Pantera" asigură gala... Se retraseră în camera. Maiorul Barbu nu mai putu auzi decit frinturi din discuția purtată, dar o putea asculta mai tirziu la magnetofon... La ora 20, conform înțelegerii cu Pralea, declanșă aparatul de filmat, pe care îl opri după 10 minute. Era momentul cînd Pralea dădea „Panterei" microfilmele cu „date secrete“. După ce le luă și le studie citeva minute la lumină, spionul se grăbi să le introducă în buzunarul secret al valizei, de unde scoase cîteva teancuri de bani, pe care le înmînă lui Pralea. O tuse seacă a acestuia fu semnalul care atenționa că este necesar ca aparatul de filmat să intre din nou în funcțiune. Socotind că a sosit momentul și că fuseseră obținute probele cele mai zdrobitoare ale vinovăției spionului, maiorul Barbu anunță prin semnale radio pe maiorul Călinoiu că poate trece la arestare. Ieși împreună cu locotenentul Gheorghiu și se îndreptă spre camera ocupată de spion. La un semnal scurt, din celelalte două încăperi ieșiră Mateescu și Costescu, împinse brusc ușa și-l somă pe spion. Ofițerii care intraseră, în același timp, formară un semicerc în spatele lui. Un salt al locotenentului major Costescu îl surprinse pe spion, făcîndu-l să scoată un strigăt de durere, și răsucise capul, imobilizîndu-l. — Voia să muște din gulerul cămășii, tovarășe mater. M-am gindit că e păcat de el să moară otrăvit, fără să ne spună și nouă ceva. — Puneți-i cătușele și transportați-l la mașină. Unul din ofițeri rămase în casă, spre a mulțumi familiei Zamfirescu pentru sprijinul acordat. Pralea privea cu uimire și admirație la modul în care se desfășurase acțiunea. Nu bănuise cînd, unde și cum va fi arestat spionul, întilnini o clipă privirea maiorului Barbu și, rușinat, lăsă capul în jos. î — Vă mulțumesc, tovarășe maior! ? De-abia acum îmi dau seama ce s-ar fi întimplat și unde se putea ajunge dacă i aș fi acționat singur. Dar mai ales îmi dau seama ce rău am făcut neaducîndu-vă la cunoștință, de la început, ce mi s-a* întimplat. J. Își strînseră mina și se despărțiră. Praîlea își recăpătase liniștea necesară. 5 — Tovarășe colonel — raportă maiorul Barbu — spionul Nicolae Brăgaru, zis 5 „Pantera“, a fost arestat. Acțiunea a fost terminată. Colonelul Predescu îi felicită pe toți la cei care participaseră la ficțiune și, întorcîndu-se către Barbu, îi reamintiț V — Ai uitat că am hotărît să aplicăm și cealaltă variantă a planului? Dar a ■a cum, de ajuns. La odihnă toată lumea! S Cu despre „Pantera“ și stăpînii lui vom mai auzi. / (VA URMA) . Pe baza amănuntelor oferite de Pralea, în episodul anterior, organele de securitate înfăptuiesc planul de prindere a spionului. în rîndurile de mai jos este redat acest moment esențial. JURISTUL VARA Bărbulescu Iulian — cartierul Valea Roșie, bl. I. 2, Le. a, ap. 3. In cazul în care Comisia de judecată nu a soluționat situația în termenul legal de 30 de zile de la sesizare, vă puteți plînge Comitetului sindicatului pentru urgentare. Popescu Gheorghe — comuna Dănciulești, județul Gorj. Nu vă încadrați în dispozițiile Decretului privind acordarea unor ajutoare mamelor din familiile cu mulți copii. Mitru Ștefan — comuna Leu. Din moment ce vînzarea imobilului, în scopul acoperirii unor creanțe la care sînteți ținut, nu mai are loc întrucît ați depus suma datorată, întrebarea dv. rămîne fără sens. Păsărică Ion — str. Industrială nr. 16, cartierul 41 Craiova, începînd cu data de 1 noiembrie 1972, soacra dv. pentru faptul că are în viață 8 copii, beneficiază de un ajutor bănesc în sumă de 200 lei lunar, cu condiția ca acești copii să fie în vîrstă de pînă la 18 ani împliniți sau pînă la 25 de ani dacă își continuă studiile la orice formă de învățămînt sau sînt incapabili de muncă, indiferent de vîrstă. Anuța Ioana — str. Porumbiței nr. 14, Craiova. Pentru angajatele cu o vechime neîntreruptă în muncă de peste 12 luni, pentru sarcină și recuzie procentul din salariul pentru ajutorul material este de 85 la sută. Teodorescu Nicolae — cartierul 1 Mai, bl. I A, Craiova. In baza Legii ap. 1, nr. 22/1969, au fost emise instrucțiuni de către organele competente în fiecare domeniu de activitate, în care s-a prevăzut care anume persoane, datorită specificului muncii, gestionează și bunuri materiale și, ca atare, sunt considerate gestionari. Referitor la cea de-a doua întrebare, potrivit dispozițiilor Decretului nr. 389/1972, trebuie să plătiți o contribuție de 15 la sută asupra cîștigului brut realizat. In cursul ultimilor 15 000 de ani, Oceanul Atlantic a cucerit aproximativ 120 km din teritoriul coastei apusene a continentului african. Această constatare științifică a fost anunțată de prof. Wolfgang Schott de la Universitatea din Goettingen, care a condus o echipă de cercetători vestgermani în această regiune a Africii. El a precizat că au fost efectuate cercetări geologice pînă la o adîncime de 3000 m în largul coastei atlantice a Africii, în special pe țărmul Republicii Sierra Leone. Platformă de foraj maritim Uzina „1 Mai“ din Ploiești se poate mîndri CU o nouă premieră industrială. Este vorba de realizarea primei platforme românești de foraj maritim, elaborată după o tehnologie a acestei unități în colaborare cu specialiști ai Institutului de cercetare și proiectare de utilaj petrolier. Moderna instalație este destinată săpării sondelor pentru exploatarea țițeiului la adîncimi de pînă la 6000 m sub nivelul mării. 53 milioane de ceasuri In anii celui de-al nouălea cincinal, în Uniunea Sovietică, va crește considerabil producția Fabricii de ceasuri din Oriol. Dacă in cei 20 de ani de la înființarea fabricii aici s-au produs 53 milioane de ceasuri, în acest cincinal se vor livra organizațiilor comerciale 31 milioane. Ceasurile din Oriol se exportă în 40 de țari ale lumii. In clișeu : ceas de masă cu 12 rubine, care se răsucește o dată la două sâptămîni. VZZZAWAWWW.W.V.V.^V.VWVAW.WATOVAV.V.V.W.V.'.VA’A'AWrAV.'! Consumul de pline în anotimpul rece In urma unor teste și studii îndelungate, un colectiv de cercetători suedezi și finlandezi a ajuns la concluzia că, în perioada de iarnă, consumul sporit de pîine este deosebit de important pentru organism și pentru sistemul nervos. Experimentînd pe persoane în vîrstă și de profesii diferite, oamenii de știință sus-amintiți au constatat că consumul de pîine ridicat din iernii contribuie în timpul mod substanțial la o stabilizare generală a organismului. Datorită acestui fapt, ei recomandă dublarea rației de pîine în perioada anotimpului rece. Carburator antipoluant Societatea „Siemens“ (Franța) a pus la punct un carburator de automobil antipoluant, capabil să reducă de 16 ori oxidul de carbon și de 35 ori oxidul de azot evacuate de motor. Noul carburator folosește un catalizator, care transformă combustibilul lichid în gaz înainte de a se face admisia, putând fi alimentat cu o benzină ce are un indice octanic mic și un conținut redus de plumb. Tinerețea ghețarilor Ghețarii veșnici din Antarctica au o vîrstă de 20 000 de ani. Constatarea aparține unor oameni de știință sovietici care au studiat, cu prilejul unei recente expediții, grosimea de 4 km a calotei glaciale a celui de-al șaselea continent. Exprimată în epoci geologice, vîrstă de 20 000 de ani este destul de tî- AUSTRIA. Casă de pe Grinzingerstrasse, Viena, în care a locuit pentru scurt timp compozitorul Ludwig van Beethoven. Copiii, despre anul 2000 „La o simplă apăsare pe buton“ este titlul unui film realizat de psihologii de la studioul budapestan de filme „Panonia“, care au organizat un concursanchetă în rîndul copiilor sub 14 ani, pe tema perspectivei anului 2000. Filmul este realizat pe baza scenariilor trimise de copii și ilustrat cu muzica și comentariile lor. Imaginîndu-și viața subacvatică sau cea cosmică în anul 2000, micuții concurenți și-au exprimat propriile opinii despre îndeletnicirile și ocupațiile viitorului care, în mintea celor mai tineri dintre ei, se reduc la : „rogobotul va munci în locul f§ meu“, „imediat ce voi apă gea pe un buton, robotul măi va acoperi cu plapuma“, sau „va fi suficient să învîrtese un buton ca să de §§ vin medic...“. 1