Inainte, iunie 1973 (Anul 30, nr. 8780-8805)

1973-06-10 / nr. 8788

I g § Preocupări muzeografice ale generației pașoptiste Preocuparea principală pe târîm ideologic a generați­ei pașoptiste a fost reprezen­tată de problemele de or­din social-politic, remarcabi­le prin coerența principiilor călăuzitoare. Subor­donate în­să aceleiași idei,­i de afir­mare națională, s-au bucu­rat de o deosebită atenție și vestigiile imateriale și spi­rituale, aditivate și populari­zate în scopul de a legitima obiectivele naționale istorice și sociale. Invocînd autoritatea tre­cutului,­ cultivînd izvorul is­toric, pentru a stimula mîn­­dria națională și a da con­ținut năzuințelor de viitor, mulți dintre ideologii pa­șoptiști au îmbrățișat noua disciplină culturală —­ muzeo­grafia — ce oferea largi po­sibilități de afirmare­­ științi­fică, cu înalte virtuți educa­tive. Muzeografia,­ cu vastele ei potențe de influențare di­rectă a maselor, făcea po­sibilă impunerea concepției înaintate despre istoria națio­nală, concepție atît de sintetizată în cuvintele bune lui Mihail Kogălniceanu: „în­trebați clar istoria și veți ști ce sîntem, de unde venim și unde mergem. De unde venim și unde mergem, trecutul și vii­torul, iată toată ființa noa­stră, iată mijlocul de a ne cunoaște“. încă din primele decenii ale secolului al XIX-lea e­­xistaseră preocupări în a­­ceastă direcție, organizîndu-se, odată cu societățile cultura­le, bibliotecile publice Arhivele statului din Bucu­­t­rești și Iași, cele dintîi mu­zee și colecții muzeale șco­lare. Funcționa, astfel, încă din anul 1830, Muzeul Co­legiului național „Sf. Sava“ din București, iar din 1834, Muzeul istoric­ natural din Iași. Colecții și expoziții șco­lare luaseră ființă în anii 1840—1841 și în Transilva­nia, la Mediaș și Cluj. Printre cei care s-au situat în primele rînduri, în acti­vitatea de pionierat a mu­zeografiei românești, s-au a­­flat personalități marcante ale revoluției pașoptiste. Astfel, Petrache Poenaru și Aaron Florian, viitorul administrator revoluționar al județului Dolj, scoteau în anul 1836 foaia „Muzeu Național“, militînd pentru investigarea trecutului istoric, pentru conservarea valorilor istorice inestimabile­ ale poporului nostru. In a­­ceeași perioadă, în Transilva­nia, George Barițiu insista asupra necesității folosirii ma­nuscriselor și a obiectivelor muzeale în munca de cerce­tare istorică, ele fiind cele care „deșteaptă sentimentul acel puternic și dulce de a iubi acel pămînt, în al că­rui sin se află de atîtea su­te de ani îngropate oasele și cenușa strămoșilor“. Cu Spri­jinul lui se va deschide, de altfel, în anul 1850, muzeul liceului din Blaj, avînd ca scop depistarea și conserva­rea obiectelor privind ve­chile culturi materiale ale societății omenești. Pe aceeași linie își desfă­șura activitatea și cunoscutul om de litere progresist Ce­zar Bolliac, autorul lucrărilor : „Itinerariu arheologic“ și „Călătorii arheologice“, pre­cum și a numeroase­le pe teme arheologice, artico­a­­părute în „Trompeta paților“, care participa mar­­di­rect la salvarea unor monu­mente și relicve istorice, ma­teriale ce aveau să intre în colecțiile viitorului Muzeu de antichități. Aceste nobile preocupări, menite să salveze și să fa­că cunoscut patrimoniul is­toric național, să împiedice ca relicvele istorice să fie distruse, sau „duse din pa­tria noastră și așezate în muzeuri de ale țărilor străine“ (George­­ Barițiu), aveau să fie continuate și dezvoltate în anii ce au urmat revolu­­ției de la 1848, de tot mai mulți oameni de cultură, prin­tre care s-au numărat: A­­lexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, Simion Mihăilescu, precum și vechii luptători pa­șoptiști Mihail Kogălniceanu, Timotei Cipariu și George Barițiu. Remarcată de generația pa­șoptistă ca un mijloc de cu­noaștere a trecutului patriei, ca o disciplină culturală cu largi posibilități de afirma­re științifică, muzeografia va fi repede îmbrățișată de către licee, seminarii, univer­sități, ca și de preparandiile românești din Transilvania, devenind o preocupare majo­ră a mișcării culturale de masă din țara noastră. Prof. CORNELIU TATULEA Prof. CEZAR AVRAM de la Muzeul „Olteniei“ Craiova 125 de ani de la Revoluția din 1848 ORIZONTAL: 1) Aparat cu trei lumini... la inter­secție — Culoarea soarelui la orizont. 2) Mediu stră­bătut de lumină. 3) Pre­țuiți (fig.) — intr-o parte! — Luminoasă Extreme orbitoare! 4) Luminare dr. sfirșit! — A face să apa­ră luminițe de scurtă du­rată. 5) Lumină pe mar­gin: Curbă ce se ro­tește in jurul unui punel Lumină fix. 6) Unități de forță — Stinghii — 2, 3 stele! 7) Formație de șapte stele — Schimbă direcția de mers — Dă lumină. 8) Dă cu­loare ochilor — Rupte din soare! 9) Din etică — Bom­bă care prin explozie ra­diază o lumină orbitoare. 10) Sunt la modă! — Țepi (sing.) — Dă culoare feței. 11) Puternice surse de lu­mină. VERTICAL: 1) Luminos. 2) Îndreaptă unele greșeli — Puternic însorite. 3) Loc estival pentru băi de soa­re — Bun pentru ridicat. 4) Unități pentru măsura­rea distanței străbătută de lumină — Sea — Începe slalomul! 5) Fes! —­Îngăl­benește sub razele puter­nice ale soarelui de vară — Sunt transparente atunci cînd sunt limpezi. 6) Nu la­să să treacă lumina (pl.) — Ține de fenomenele lu­minii. 7) Locul d­e apari­ție al soarelui la orizont — Organizează excursii plăcute în tot timpul anu­lui. 8) A­trăini — Iis. 9) Ultimele raze de soare! — Pusă la cale! — Expune­rea corpului la soarelui (dim.). 10) acțiunea Res­pectate — Boltă cu stele. 11) Astru luminos — Cara­vane­ pentru proiecții de lumină. ION NANU . Cercul rebusist „Ferovia­rul“ Craiova Electrificarea morii comunale -La Ghercești, s-au reluat lucrările de modernizare a morii comunale. La sta­diul avansat de execuție a acestei importante­crări, a cărei valoare fu­se ridică la circa 80 000 lei, au contribuit din plin cetățenii din localitate. De menționat că, în județ, ?a­­ceasta va fi cea de-a doua moară electrificată. Magazin universal Dezvoltarea rețelei de unități ale cooperației de consum, prin construirea de noi magazine, consti­tuie o preocupare perma­nentă a organelor locale de partid și de stat din județul nostru. Recent, Consiliul popular al co­munei Ghercești a pri­mit proiectul noului ma­gazin universal, cu o va­loare de 416 000 lei. Lu­crarea are termen de dare în folosință la sfîrșitul primului trimestru al a­­nului 1974. La lucrări își vor aduce o contribuție de seamă și zidarii din co­mună. . Fostul ée­dia GNI«1*€ 8#î .• imasaaitesiv > V • Prin contribuția cetățenilor In satul Ungureni, din contribuția bănească a ce­tățenilor se vor construi două săli de clasă în adă­ugirea Școlii generale de 8 ani. Acestea se vor e­­xecuta în regie, urmînd ca lucrările să înceapă în cursul lunii iulie. Valoa­rea construcției va fi de circa 140 000 lei, iar a mo­bilierului de 40 000 lei. Una dintre cele două săli va fi destinată activității atelierului-școală, în întrecerea patriotică Continuînd cu însuflețire întrecerea patriotică pen­tru înfrumusețare și bu­nă gospodărire, comunei Ghercești cetățenii obțin rezultate tot mai semnifi­cative. La capitolul eco­nomic s-au obținut rea­lizări de prestigiu—529 000 lei. In cartea de onoare a întrecerii și-au înscris numele, alături de deputa­tele Paula Rădulescu, E­­caterina Manda și Maria Crețu, cetățenii Gheorghe Ungureanu, Mitrache M. Anghel, Teodor Constan­­tinescu. Cei 2400 de par­ticipanți la lucrările pa­triotice au­­ efectuat 16 000 ore de muncă. Se prevede ca, pînă la încheierea acestor acțiuni, să se a­­jungă la economii în va­loare de circa 800 000 lei, ceea ce reprezintă peste 300 lei pe cap de locui­tor.­­ Rubrică redactată de : MARIN C. PATRU, MARIA NICA ȘI ELENA POPESCU Peștera vuntului Peștera vîntului din defileul Crișului Re­pede este considerată a fi cea mai lungă din țara noastră și una dintre cele mai mari de pe continentul european. De curînd, o expediție științifică a efectuat o călătorie în labirintul subteran, de o frumusețe miri­fică. Cu acest prilej, speologul amator Emil Komives a stabilit un record, parcurgînd 18 km de galerii. In galerii, străbătute de cursuri de apă subpămîntene, cercetătorii D. Coman și Viehmann, de la Institutul de speologie, și A. I. Moțiu, de la laboratorul de mineralogie al Universității din Cluj, au descoperit depu­neri mineralogice necunoscute, a căror stu­diere este în curs. încărcătorul românesc D.D. — 45 încărcătorul DD-45 se înscrie printre noile pro­duse ale Uzinei de utilaj greu „Progresul­ Brăila“. El este de pe acum foarte so­licitat pe șantierele de con­strucții, în agricultură, in­dustria metalurgică și la diverse lucrări edilitare. Noul produs efectuează în­cărcări și descărcări pre­cum și manipulări de ma­teriale în vrac. Dintre calitățile acestui utilaj amintim dimensiuni­le reduse ale încărcătoru­lui și ușurința de manevra­re, caracteristici care-l fac foarte util în spații îngus­te, locuri unde nici un alt utilaj nu ar putea fi folo­sit. Un pui de uriaș cm și cîntărește 40 kg. Medicii au stabilit că struc­tura osoasă a a­în vîrstă de cinci ani. Daniel Silva e Souza, din Brazilia, are o înălțime de 150 cestui copil neo­bișnuit corespun­de unui copil de 12—13 ani. ÎNAINTE D-ale lui Cupidon Vă scriem de aici din întreprinderea „7 Noiem­brie“ din Craiova. Sîntem un grup de muncitori, ca­re, prin această scrisoare, vrem să arătăm unui coleg de al nostru că a pornit pe un drum greșit. — Cum îl cheamă ? — M. E. N-am vrea să-i apară numele întreg scris la această rubrică. — De ce ? — Fiindcă-i un muncitor electrician fruntaș, un foarte bun meseriaș. — Ce-a făcut ? — A părăsit soția și cei trei copii, și-a luat „Dacia“ și în prezent­­ se află la altă femeie, salariată la „Electroputere“. Am dori să-l determinăm să se în­toarcă la soție și copii. — Se va întoarce. Pe căldura asta săgețile lui Cupidon sînt cam otrăvite. „îmi împrumutați doi stîlpi?“ — N-am, tovarășe . Ion Robeanu. Dar ce faci cu ei ? — îmi trebuie. Eu locu­iesc pe Aleea Odesa la nr. 2, în Craiova. Pe strada noastră mai sînt încă șase familii care nu au încă lu­mină electrică. Ca urm­are, am făcut cerere la munici­piu și ni s-a aprobat in­troducerea rețelei. Am plă­tit 1210 lei cu chitanțele nr. 65 224 și 65 225, la data de 15 ianuarie a.c., con­travaloarea lucrării, dar... — Dar ce ? — Maistrul Radu, care răspunde de lucrare, zice că nu sînt stîlpi în depozit. Cablul l-au adus, dar fă­ră stîlpi. De aceea vă în­trebai dacă nu aveți cum­va doi stîlpi. — N-am. Dar vă asigur eu că maistrul Radu glu­mește. Sînt stîlpi, dar place dînsului să vă mai țină îi sub... tensiune fără tensi­une. Un super­magazin... super gol In comuna noastră, Va­lea Stanciului — ne scrie tov. Ion Botescu, s-a con­struit și dat în folosință un super­magazin. — Și ce-i rău în asta ? — Este bine că s-a con­struit magazinul, dar es­te rău ca-i gol — Ce-i lipsește ? — Multe și de toate. Nu-s ciorapi, cravate, că­măși, butoni, haine, pan­tofi, sandale, prosoape plu­șate etc., etc. — Și ce zice gestiona­rul ? — „Cînd o fi“, ne spune el zîmbind. „Ce să fac dacă nu mi se onorează notele de comandă ?“ — Cooperația de con­sum știe ? — Nu cred. Ce am apelat. Poate află aceea atunci super­magazinul no­­i­stru își va onora... firma. ROMEO POPESCU . io — VI — 1973 ...Ușa de la intrare se deschise și in hol se auziră pași­ apăsați. Era „Pantera“ care intra în camera sa. După un sfert de ceas ieși din nou în hol și, cu glas tare, se adresă gazdei. Neprimind răspuns în­cercă să pătrundă în celelalte camere. Dar ușile erau închise. După ce controla bucătăria și baia se întoarse mulțumit în cameră. O liniște apăsătoare se așter­nu peste toată casa. Doar beculețul de la stația de radio portativă mai licărea din cînd în cînd... Un zgomot cunoscut, din camera ală­turată, îl trezi pe maiorul Barbu din aș­teptare. „Pantera“ își număra cartușele din încărcătorul pistoletului. Va trebui să acționeze cu multă rapiditate. Barbu se înțelesese bine cu băieții asupra modului cum vor face ,,pătrunde­rea" în camera „Panterei“. La 19:40, „Pan­tera" ieși în hol, deschise zăvorul de la yală și ră­mase după ușa de la intrare. La ora fixată, Pralea intră, în timp ce „Pantera" asigură gala... Se retrase­ră în camera. Maiorul Barbu nu mai putu­ auzi decit frinturi din discuția purtată, dar o putea ascul­ta mai tirziu la magnetofon... La ora 20, conform înțele­gerii cu Pralea, declanșă aparatul de fil­mat, pe care îl opri după 10 minute. Era momentul cînd Pralea dădea „Pan­terei" microfilmele cu „date secrete“. Du­pă ce le luă și le studie citeva minute la lumină, spionul se grăbi să le intro­ducă în buzunarul secret al valizei, de unde scoase cîteva teancuri de bani, pe care le înmînă lui Pralea. O tuse seacă a acestuia fu semnalul care atenționa că este necesar ca aparatul de filmat să intre din nou în funcțiune. Socotind că a sosit momentul și că fuseseră obținute probele cele mai zdro­bitoare ale vinovăției spionului, maiorul Barbu anunță prin semnale radio pe ma­iorul Călinoiu că poate trece la aresta­re. Ieși împreună cu locotenentul Gheor­­ghiu și se îndreptă spre camera ocupată de spion. La un semnal scurt, din cele­lalte două încăperi ieșiră Mateescu și Costescu, împinse brusc ușa și-l somă pe spion. Ofițerii care intraseră, în același timp, formară un semicerc în spatele lui. Un salt al locotenentului major Costescu îl surprinse pe spion, făcîndu-l să scoată un strigăt de durere, și răsucise capul, imobilizîndu-l. — Voia să muște din gulerul cămășii, tovarășe mater. M-am gindit că e păcat de el să moară otrăvit, fără să ne spună și nouă ceva. — Puneți-i cătușele și transportați-l la mașină. Unul din ofițeri rămase în casă, spre a mulțumi familiei Zamfirescu pentru sprijinul acordat. Pralea privea cu ui­mire și admirație la modul în care se desfășurase acțiunea. Nu bănuise cînd, unde și cum va fi arestat spionul, întilni­ni o clipă privirea maiorului Barbu și, ru­­­­șinat, lăsă capul în jos. î — Vă mulțumesc, tovarășe maior! ? De-abia acum îmi dau seama ce s-ar fi­­ întimplat și unde se putea ajunge dacă i aș fi acționat singur. Dar mai ales îmi­­ dau seama ce rău am­ făcut neaducîndu-vă­­ la cunoștință, de la început, ce mi s-a­­* întimplat. J. Își strînseră mina și se despărțiră. Pra­­î­lea își recăpătase liniștea necesară. 5 — Tovarășe colonel — raportă maiorul­­ Barbu — spionul Nicolae Brăgaru, zis 5 „Pantera“, a fost arestat. Acțiunea a fost­­ terminată. Colonelul Predescu îi felicită pe toți la cei care participaseră la ficțiune și, în­­­­­torcîndu-se către Barbu, îi reamintiț V — Ai uitat că am hotărît să aplicăm­­ și cealaltă variantă a planului? Dar a­ ■a cum, de ajuns. La odihnă toată lumea! S Cu­ despre „Pantera“ și stăpînii lui vom­­ mai auzi. / (VA URMA) . Pe baza amănuntelor oferite de Pralea, în episodul anterior, organele de secu­ritate înfăptuiesc planul de prindere a spionului. în rîndurile de mai jos este redat acest moment esențial. JURISTUL VA­RA Bărbulescu Iulian — carti­erul Valea Roșie, bl. I. 2, Le. a, ap. 3. In cazul în care Comisia de judecată nu a soluționat situația în terme­nul legal de 30 de zile de la sesizare, vă puteți plînge Comitetului sindicatului pen­tru urgentare. Popescu Gheorghe — co­muna Dănciulești, județul Gorj. Nu vă încadrați în dispozițiile Decretului privind acordarea unor ajutoare ma­melor din familiile cu mulți copii. Mitru Ștefan — comuna Leu. Din moment ce vîn­­zarea imobilului, în scopul acoperirii unor creanțe la care sînteți ținut, nu mai are loc întrucît ați depus suma datorată, întrebarea dv. rămîne fără sens. Păsărică Ion — str. Indus­trială nr. 16, cartierul 41 Craiova, începînd cu data de 1 noiembrie 1972, soacra dv. pentru faptul că are în via­ță 8 copii, beneficiază de un ajutor bănesc în sumă de 200 lei lunar, cu condiția ca acești copii să fie în vîr­­stă de pînă la 18 ani împliniți sau pînă la 25 de ani dacă își continuă studiile la orice formă de învățămînt sau sînt incapabili de muncă, in­diferent de­­ vîrstă. Anuța Ioana — str. Po­rumbiței nr. 14, Craiova. Pen­tru angajatele cu o vechime neîntreruptă în muncă de peste 12 luni, pentru sar­cină și recuzie procentul din salariul pentru ajutorul material este de 85 la sută. Teodorescu Nicolae — car­tierul 1 Mai, bl. I A, Craiova. In baza Legii ap. 1, nr. 22/1969, au fost emise in­strucțiuni de către organele competente în fiecare do­meniu de activitate, în care s-a prevăzut care anume per­soane, datorită specificului muncii, gestionează și bu­nuri materiale și, ca atare, sunt considerate gestionari. Referitor la cea de-a doua întrebare, potrivit dispozițiilor Decretului nr. 389/1972, tre­buie să plătiți o contribu­ție de 15 la sută asupra cîș­­tigului brut realizat. In cursul ultimilor 15 000 de ani, Oceanul Atlantic a cu­cerit aproximativ 120 km din teritoriul coastei apusene a continentului african. Această constatare științifică a fost anunțată de prof. Wolfgang Schott de la Universitatea din Goettingen, care a condus o echipă de cercetători vest­­germani în această regiune a Africii. El a precizat că au fost efectuate cercetări geologice pînă la o adîncime de 3000 m în largul coastei atlantice a Africii, în special pe țărmul Republicii Sierra Leone. Platformă de foraj maritim Uzina „1 Mai“ din Plo­iești se poate mîndri CU o nouă premieră industrială. Este vorba de realizarea primei platforme româ­nești de foraj maritim, e­­laborată după o tehnologie a acestei unități în colabo­rare cu specialiști ai Insti­tutului de cercetare și pro­iectare de utilaj petrolier. Moderna instalație este destinată săpării sondelor pentru exploatarea țițeiu­lui la adîncimi de pînă la 6000 m sub nivelul mării. 53 milioane de ceasuri In anii celui de-al nouălea cincinal, în Uniunea So­vietică, va crește considerabil producția Fabricii de ceasuri din Oriol. Dacă in cei 20 de ani de la înființa­rea fabricii aici s-au produs 53 milioane de ceasuri, în acest cincinal se vor livra organizațiilor comerciale 31 milioane. Ceasurile din Oriol se exportă în 40 de țari ale lumii. In clișeu : ceas de masă cu 12 rubine, care se răsu­cește o dată la două sâptămîni. VZZZAWAWWW.W.V.V.^V.VWVAW.WATOVAV.V.V.W.V.'.VA’A'AWrAV.'! Consumul de pline în anotimpul rece In urma unor teste și studii îndelungate, un co­lectiv de cercetători sue­dezi și finlandezi a ajuns la concluzia că, în perioa­da de iarnă, consumul spo­rit de pîine este deosebit de important pentru orga­nism și pentru sistemul nervos. Experimentînd pe persoane în vîrstă și de profesii diferite, oamenii de știință sus-amintiți au constatat că consumul de pîine ridicat din iernii contribuie în timpul mod substanțial la o stabilizare generală a organismului. Datorită acestui fapt, ei re­comandă dublarea rației de pîine în perioada ano­timpului rece. Carburator antipoluant Societatea „Sie­mens“ (Franța) a pus la punct un carburator de au­tomobil antipo­luant, capabil să reducă de 16 ori oxidul de carbon și de 35 ori oxi­dul de azot eva­cuate de motor. Noul carburator folosește un cata­lizator, care trans­formă combustibi­lul lichid în gaz înainte de a se face admisia, pu­tând fi alimentat cu o benzină ce are un indice oc­tanic mic și un conținut redus de plumb. Tinerețea ghețarilor Ghețarii veșnici din An­tarctica au o vîrstă de 20 000 de ani. Constatarea aparține unor oameni de știință sovietici care au studiat, cu prilejul unei recente expediții, grosimea de 4 km a calotei glaciale a celui de-al șaselea con­tinent. Exprimată în epoci geologice, vîrstă de 20 000 de ani este destul de tî- AUSTRIA. Casă de pe Grin­zingerstrasse, Viena, în care a locuit pentru scurt timp compozitorul Ludwig van Beethoven. Copiii, despre anul 2000 „La o simplă apăsare pe buton“ este titlul unui film realizat de psihologii de la studioul budapestan de film­e „Panonia“, care au organizat un­­ concurs­­anchetă în rîndul copiilor sub 14 ani, pe tema pers­pectivei anului 2000. Fil­mul este realizat pe baza scenariilor trimise de copii și ilustrat cu muzica și comentariile lor. Imaginîn­­du-și viața subacvatică sau cea cosmică în anul 2000,­­ micuții concurenți și-au­­ exprimat propriile opinii­­ despre îndeletnicirile și o­­­­­cupațiile viitorului care,­­ în mintea celor mai tineri­­­ dintre ei, se reduc la : „ro­­go­botul va munci în locul f§ meu“, „imediat ce voi apă­ g­ea pe un buton, robotul mă­i va acoperi cu plapuma“,­­­ sau „va fi suficient să în­­­­vîrtese un buton ca să de­ §§ vin medic...“. 1

Next